Tag: obiectiv turistic

Istoria Farului Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

Istoria Farului Genovez este lungă, pentru că el veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă, care merită să fie cunoscută de toată lumea. De altfel, în orice port farurile au fost importante încă din antichitate, de la legendarul far din Alexandria. Deși a fost construit mult mai târziu decât perioada în care au fost identificați genovezii ca mari neguțători și corăbieri pe Marea Neagră, farul își are istoria lui. Faptul că memoria colectivă a perpetuat acest nume, înseamnă că Farul Genovez are nu numai o legendă asumată, dar reflectă și importanța pe care constănțenii din secolele trecute au dat-o acestei construcții.

Istoria Farului Genovez, monumentul care a dat numele străzii pe care este ridicat

Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

Farul Genovez a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

Povestea Farului Genovez

Farul genovez a fost construit, de fapt, de o companie engleză coordonată de un constructor armean. În secolul al XIII-lea genovezii au reușit să obțină concesiunea pe Marea Neagră, din partea Imperiului de la Răsărit, marele Imperiu Bizantin. Ei au dominat aceste ape construindu-și porturi pe malul mării, dacă acestea nu existau. La vremea respectivă s-a făcut un ”cheul genovez”, care se pare că a rezistat multe secole și tot atunci s-a construit și farul, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

Cheul era chiar în zona portului, dar farul trebuia să lumineze intrarea din port și era amplasat sus pe mal, pentru că faleza a fost construită la începutul secolului XX. Unii dintre cercetătorii acestui monument spun că inițial, farul nu a fost ridicat unde este acum. În orice caz, în secolul al XIII-lea a existat un far care poate că a ocupat locul farului de astăzi, dar a cărui memorie s-a perpetuat ca nume în timp, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Imperiul Otoman și-a dat acordul pentru construirea farului

Kustenge a intrat în atenția imperiilor importante din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, odată cu Războiul Crimeei. Acesta a reașezat lucrurile la Marea Neagră, dar în același timp a focalizat atenția puterilor europene zonei, foarte importantă atunci pentru navigație. Pe aici putea fi adus grâul din Principate și apoi să fie distribuit în lumea largă. Astfel, navigația pe Dunăre trebuia înlesnită, pentru că era îngreunată de existența unui baraj de nisip la Sulina.

Corăbiile care intrau din Marea Neagră întâlneau acest baraj de nisip și cele care veneau de pe Dunăre, de asemenea puteau fi blocate de bara de la Sulina. Atunci, un consorțiu englez a obținut din partea Imperiului Otoman acordul de a construi calea ferată Boğazköy-Kustenge, acum Cernavodă-Constanța, de a reconstrui și mări Portul Constanța și de a-și realiza câteva dintre atelierele și clădirile de care aveau nevoie sus pe deal, unde acum este B-dul Elisabeta și astfel au obținut o parte consistentă din terenul orașului Kiustenge. În cadrul lucrărilor s-a realizat și Farul Genovez, iar cel care a coordonat lucrările farului a fost un ofițer francez de origine armeană, Artin Aslan, implicat activ în războiul Crimeei.

În secolul al XIX-lea au fost construite 152 de faruri

Criticul de artă Doina Păuleanu a făcut o documentare mai amplă în privința Farului Genovez. Ea a descoperit câteva lucruri și mai interesante în spatele acestei povești. Este vorba despre personajul Maris Michelle, care a fost un comandant francez de navă, spune Doina Păuleanu. Ea a precizat că Maris a reușit să devină nu numai pașă, ci și beylerbeyi, făcut de sultanul de la Constantinopol, dar a fost în același timp înobilat și drept conte palatin. Maris Michelle, care era comandant pe ruta Levantului a reușit la un moment dat să evite un naufragiu și l-a convins pe Napoleon al III-lea să insiste pe lângă sultanul de la Constantinopol să-i concesioneze reconstrucția sau construcția farurilor din Imperiul Otoman.

A obținut acceptul, astfel că s-au realizat 152 de faruri, începând din anul 1855. Astfel, este posibil ca monumentul să fi fost ridicat atunci, de către Compania Engleză condusă de armeanul Aslan. A fost emisă această ipoteză, deoarece echipa era coordonată de John Trevor Barkley, un inginer vestit pentru construcțiile sale în această zonă. Tocmai de aceea sunt specialiști care apreciază că actualul far ar fi avut o construcție anterioară, poate mai puțin rezistentă decât cea făcută de Maris Michelle, personaj absolut legendar, spune Doina Păuleanu.

De ce a rămas celebru Farul Genovez?

Puterea maritimă a acestei zone a fost foarte mare în secolul al XIX-lea. Trebuie să ne gândim că golful natural în care era adăpostit Portul Constanța a fost destul de modest ca dimensiuni și nu putea fi folosit intensiv decât dacă se făceau lucrări de extindere și modernizare. Ca atare, genovezii au fost cei care, după perioada antică au construit în Portul Constanța și au făcut comerț. Atunci, Constanța, parte a Imperiului Bizantin, care a înlocuit vechiul nume Tomis devine o zonă importantă, un loc în se face comerț extrem de activ.

Criticul de artă Doina Păuleanu spune că acea perioadă a rămas fixată în istorie, după care, o altă epocă redevine importantă în istoria cetății, atunci când s-au construit atât calea ferată Cernavodă-Constanța, cât ci și Portul Constanța, în varianta sa modernă, de la sfârșitul sec. al XIX-lea. Constanța a redevenit o zonă portuară importantă, odată cu lucrările Companiei Engleze, după câteva secole în care își pierduse din însemnătatea maritimă, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Farul Carol I succesorul Farului Genovez

Farul Carol I a fost construit odată cu Portul Constanța și a făcut parte din marele proiect coordonat de Anghel Saligni. De altfel, un port de anvergura celui structurat atunci nici nu se putea să nu aibă un far mare, care lumina mult mai puternic decât cel de pe Bulevardul Elisabeta, a declarat pentru Discover Dobrogea criticul de artă Doina Păuleanu. Farul Carol I a fost inaugurat odată cu lucrările portului.

Un alt lucru interesant este că farul avea o efigie care îl reprezenta pe Carol I, efigie care, din păcate, a fost distrusă în perioada comunistă. Ea a fost făcută de unul dintre primii sculptori care fac tranziția dintre perioada medievală și cea modernă, Wladimir Hegel. Hegel era de origine poloneză, dar s-a stabilit în România și a devenit profesorul marilor sculptori de mai târziu. El a întemeiat, cumva, școala națională de pictură din această perioadă, mai spune Doina Păuleanu.

Dacă vă plimbați seara sau dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui pe B-dul Regina Elisabeta sau pe strada Remus Opreanu din Constanța, veți putea observa cum luminează Farul Genovez. Acest obiectiv turistic este încadrat ca monument istoric și a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care a fost declarat stins. Nu este un far funcțional pentru navigație și nu va fi introdus în hărțile maritime, pentru că lumina lui nu influențează navigația, ea fiind mai mult decorativă.

February 25, 2020
Ion Jalea, muzeul dedicat artistului care a sculptat cu o singură mână

În zona veche a Constanței, într-un superb imobil de patrimoniu cu coloane în stil brâncovenesc și o terasă fantastică, de pe care se vede marea până la Pavilionul Regal se află Muzeul Ion Jalea, locul în care găsim multe dintre lucrările artistului Ion Jalea. Un sculptor reprezentativ pentru Dobrogea, Ion Jalea, deși și-a pierdut brațul stâng în Primul Război Mondial, chiar la începutul carierei, a făcut abstracție de handicapul său și a realizat opere impresionante. Din păcate, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, care își are sediul în fosta Casă Pariano de pe Bulevardul Elisabeta din Constanța este un obiectiv turistic puțin mediatizat, despre care nici măcar constănțenii nu știu prea multe.

Ion Jalea, dobrogeanul care a studiat la Paris

Ion Jalea s-a născut în Tulcea, la Casimcea, din părinți mocani veniți în Dobrogea prin transhumanță cu oile, cu o generație în urmă. El și-a făcut școala la Constanța și aici, la Liceul Mircea cel Bătrân l-a întâlnit pe dascălul care avea să-i schimbe viața.

Este vorba despre Dimitrie Hârlescu, numit ”bavarezul” în epocă, la începutul secolului trecut. Bavarezul a fost primul pictor profesionist cu școală, care a venit la Constanța. Dimitrie Hârlescu a descoperit talentul tânărului Ion Jalea și a decis pe loc pentru el, că trebuie să urmeze o carieră artistică, lucru la care Ion Jalea nu prea visa, pentru că nu a avut condițiile necesare pentru a-și valorifica aceste aptitudini.

În urma recomandării lui Hârlescu și cu o bursă dată de municipalitate, Jalea a plecat la Școala de Arte și Meserii la București, după care a făcut studii universitare în Capitala țării. Ajunge și la Paris înainte de Primul Război Mondial, iar la întoarcere s-a înrolat în armată și a luptat în război, unde și-a pierdut brațul stâng. Era să își piardă și piciorul, a fost grav mutilat, dar și-a găsit resursele necesare pentru a supraviețui artistic. Ion Jalea a avut o voință extraordinară, a putut să lucreze și cu acest mare handicap fizic, a realizat o operă care a stat sub semnul unei seninătăți clasice, a declarat pentru Discover Dobrogea criticul de artă Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța.

A sculptat cu o singură mână, dar a avut succes

Este foarte interesant că deși a avut acest handicap îngrozitor, Jalea nu s-a lăsat în voia depresiei. El nu a fost un suflet bântuit de spaime și de fel de fel de neliniști, a făcut parte din categoria spiritelor care tind către seninătate și armonie și acest lucru a fost hotărâtor, spune criticul de artă Doina Păuleanu.

Jalea a căutat armonia, echilibrul static, acea expresie extraordinară a figurilor care țin de frumusețe, de armonie, care tind către acea zonă a unei înțelegeri extraordinare între om și Univers, pe care artistul a știut să o ilustreze atât de bine. Deși a avut un start nefericit cu care a pornit în viața artistică, acest lucru nu s-a văzut în lucrările sale.

Ion Jalea și-a realizat întreaga operă sub semnul seninătății și echilibrului, sub semnul cărora a realizat întreaga operă. O operă îndelungată, deoarece Jalea a murit la peste 90 de ani și a avut șansa să lucreze mult și să fie recunoscut, atât în tinerețe, cât și în perioada următoare. Nu era ușor să fii recunoscut și să ai continuitate în recunoaștere în perioada comunistă, pentru că atunci s-a produs o ierarhie a valorilor, care uneori nu avea legătură cu artele vizuale, ci cu comandamente politice, spune Doina Păuleanu.

Jalea a rezistat și a reușit să aibă comenzi remarcabile. El este unul dintre marii autori de monumente din țara noastră. Una dintre ele, grupul statuar Regina Elisabeta poate fi văzută în timpul plimbării pe faleza Cazinoului. Cea de-a doua se intitulează ”Arcașul” și se află în fața Muzeului Ion Jalea, de pe Bulevardul Elisabeta.

Tematica abordată de sculptorul dobrogean Ion Jalea

De-a lungul întregii sale vieți, Jalea a avut mai multe cicluri tematice, dar cel care a durat în toată cariera sa artistică, a fost inspirat din viața țăranilor. Au fost imagini care i s-au impregnat pe retină încă din copilărie și are câteva dintre cele mai frumoase statui de mici dimensiuni, ne-a precizat directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

Statuia mică nu este ușor de realizat, cu atât mai mult cu cât el avea și vocația operelor monumentale. Câteva țărănci la muncă sau care cărau saci, femei prășind, un țăran cu calul, mici capodopere în care se recunoaște atât viziunea, cât și stilul și capacitatea artistului de a înțelege subiectul și de a-i adecva mijloacele de reprezentare.

Un al doilea ciclu, extrem de important pentru creația lui Ion Jalea este cel religios. Ion Jalea a fost un mare credincios și are opere închinate acestei deschideri către credință. Are o serie întreagă de lucrări inspirate de religie, dar și două dintre cele mai mari sculpturi ale sale de interior, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, modelată exemplar, care se află în Muzeul Ion Jalea, situat în imediata vecinătate a Catedralei Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Oamenii care vin de la catedrală și intră în Muzeul Ion Jalea se bucură să vadă aceste întrupări perene ale celor doi sfinți.

Cele mai cunoscute lucrări ale sculptorului Ion Jalea

Câteva dintre cele mai cunoscute lucrări ale artistului Ion Jalea fac parte din ciclurile religios și cele inspirate din viața țăranilor și din arta antică. L-au preocupat foarte mult aceste subiecte, a făcut și sculpturi care reprezentau victoriile antice, acele femei care simbolizau victoria, realizate cu un veșmânt ușor deasupra, în tehnica draperiilor umede.

Alte opere reprezentative sunt cele din domeniul rural, lucrările cu femeile de la țară, din ciclul religios, reliefuri și cei doi Sfinți Petru și Pavel.

Are o reprezentare foarte frumoasă a Sfântului Gheorghe, capul Sf. Pantelimon, iar statuia întreagă se află la Mănăstirea din Techirghiol, a precizat Doina Păuleanu. Cea de-a treia direcție care îi străbate întreaga creație este inspirată de arta antică. Hercule doborând centaurul, o lucrare de mari dimensiuni, transpusă în piatră se află în Parcul Herăstrău. O lucrare de mici dimensiuni, grupul statuar închinat eroilor francezi căzuți în România în Primul Război Mondial, se află tot la București, într-unul dintre parcurile centrale.

În Muzeul Ion Jalea sunt expuse autoportretul, portretul mamei, al tatălui și al fiicelor sale, femeia cu dovleci sau arcașul în viziune de interior. Arcașul a fost una dintre formele spațiale care l-au preocupat pe Jalea decenii de-a rândul. Prima formulă în care a întrupat arcașul ca un soi de simbol al rezistenței poporului român, a fost realizată când avea în jur de 26 de ani și la ultimele a lucrat până târziu. Toate aceste lucrări pot fi văzute în Muzeul Ion Jalea, în care sunt expuse operele sale, care au fost donate.

Artistul a dorit să doneze operele sale Constanței, implicit Muzeului de Artă din Constanța, pentru că de aici a pornit destinul său artistic și acestui mediu a dorit să îi închine întreaga operă. El a oferit orașului nostru o serie întreagă de lucrări în anul 1968, când s-a și înființat muzeul, iar apoi, în anul 1994 familia a dăruit alte lucrări Muzeului de Artă din Constanța, după moartea artistului. Acum, instituția de cultură are o colecție completă și reprezentativă a operei acestui sculptor.

Ion Jalea, muzeul cu peste 200 de lucrări, dedicat unui singur artist

Este inedit faptul că Muzeul Ion Jalea îi este dedicat doar celui care îi poartă numele, un lucru mai puțin obișnuit la noi. În general, sunt puține muzee dedicate unui singur artist, pentru că trebuie să ai un repertoriu impresionant de forme pentru a putea deschide un astfel de muzeu. În Muzeul Ion Jalea există un număr impresionant de lucrări, peste 200, din care cea mai mare parte este expusă, dar există și lucrări expuse la Muzeul din Constanța și în depozite, am mai aflat de la criticul de artă Doina Păuleanu.

Ion Jalea a fost un artist reprezentativ pentru Dobrogea și pentru creația sa. Sunt doar două muzee de sculptură în România, Muzeul Ion Jalea, care este cel mai important, dar și Muzeul Ion Irimescu de la Fălticeni, realizat ulterior, care prezintă opera marelui sculptor ce a murit la 102 ani, în secolul XXI.

Sculptura, unul dintre miracolele artei moderne

Este important de spus și faptul că unul dintre miracolele artei noastre moderne este tocmai apariția sculpturii, în cea de-a doua generație din care face parte și Ion Jalea. Ea îi include pe Brâncuși și pe Paciurea, doi dintre cei mai mari artiști pe care i-a avut neamul românesc, ne-a declarat criticul de artă Doina Păuleanu.

Ea apreciază că această maturizare rapidă, care a ars etapele în opera națională, este foarte importantă, deoarece în etapele precedente, cele religioase ale artei noastre bizantine și postbizantine, noi am avut puțină sculptură. Și aceasta, deoarece sculptura nu putea face chip cioplit în biserici, pe de o parte, și de cealaltă parte era folosită doar la ancadramentele ferestrelor de la bisericile sau de la palatele construite de-a lungul anilor în România, în zone importante și reprezentative.

Muzeul Ion Jalea, în zona Peninsulară a Constanței

Cu toții știm unde este Cazinoul din Constanța, dar prea puțini au auzit de Muzeul Ion Jalea. Edificiul este ridicat în cel mai înalt punct al falezei și poate fi admirat de pe Bulevardul Elisabeta. El are proporții echilibrate foarte frumos și un foișor deschis, cu coloane în stil brâncovenesc.

De pe terasa muzeului poate fi văzută marea, până la Pavilionul Regal. El se află în fosta Casă Pariano, care i-a aparținut lui Constantin Pariano, prefect al Constanței din perioada 1900-1912 și a fost construită după Primul Război Mondial. Data viitoare când vă plimbați pe faleza Cazinoului, puteți face o vizită la Muzeul Ion Jalea, ale cărui exponate este imposibil să nu vă placă.

January 14, 2020