Tag: muzeul de istorie si arheologie constanta

  • Dărâmată de bulgari și ”sechestrată” în port, statuia lui Ovidiu a avut o istorie complicată

    Dărâmată de bulgari și ”sechestrată” în port, statuia lui Ovidiu a avut o istorie complicată

    La fel ca poetul care a fost exilat în vechiul Tomis, statuia lui Ovidiu a avut o istorie complicată. ”Sechestrat” în port, dărâmat de soldații bulgari, întors cu fața spre mare și, într-un final, subevaluat, monumentul poetului latin este o prezență constantă, totuși, din 1887, în piața constănțeană care acum îi poartă numele.

    Statuia lui Ovidiu, proiectul primului prefect al Constanței

    Remus Opreanu, primul prefect al administrației românești din Constanța, numit după ce Dobrogea s-a unit cu România în noiembrie 1878, a avut ideea ca Ovidiu să devină simbolul orașului de la malul mării. El a înființat ”Comitetul pro Ovidius”, prin care a reușit să strângă fonduri din contribuții publice, dar și de la autoritățile locale și centrale, pentru ridicarea statuii marelui poet, un arc peste timp, care să sublinieze latinitatea zonei.

    statuia-lui-ovidiuDupă o documentare atentă, Remus Opreanu l-a ales pe sculptorul Ettore Ferrari să realizeze monumentul, cu atât mai mult cu cât acesta provenea din patria de origine a poetului. El l-a prezentat pe Ovidiu îmbrăcat în togă și aplecat asupra tristeții sale, într-o atitudine meditativă, de contemplare.

    Monumentul a  fost depozitat la Cernavodă și în Portul Constanța, până la achitarea taxelor

    Statuia realizată în anul 1884 de sculptorul italian a fost transportată în România, însă, din cauza lipsei fondurilor pentru taxele vamale, aceasta a stat o perioadă la Cernavodă. Pentru a putea debloca situația, Remus Opreanu a achitat personal suma necesară.

    Monumentul a poposit o vreme și în depozitul Portului Constanța, deoarece nu s-a reușit strângerea banilor de care era nevoie pentru continuarea transportului. Pentru a putea fi strânși cei 1000 de franci necesari, s-a organizat un bal.

    Despre această situație, Barbu Ștefănescu Delavrancea scria: ”Sărmanul Ovidiu! Mult o mai ședea el surghiunit în magazia nr.7? Notați că acest al doilea surghiun ce pătimește poetul Sulmonei în vesela de astăzi Constanța e însutit mai dureros decât acela ce-l pătimi prima oară. Atunci avea cel puțin marea cu incomparabilele ei priveliști, avea cerul liber, azi e închis, sechestrat, nenorocit. Până când?”.

    Statuia lui Ovidiu a devenit simbolul orașului Constanța

    Abia la 3 ani după finalizarea lucrării, statuia lui Ovidiu a fost montată și inaugurată în Piața Independenței din Constanța, denumită ulterior Piața Ovidiu.

    Au existat la acea vreme controverse în legătură cu locul amplasării ei. Chiar și politicianul Mihail Kogălniceanu aprecia că statuia lui Ovidiu trebuie așezată pe malul mării, lângă Farul Genovez, nu închisă într-o piață mică.

    statuia-lui-ovidiu-cu-fata-spre-orasÎntr-un final, Ovidiu și-a găsit locul în Piața Independenței, fiind așezat inițial cu fața spre bulevardul Tomis, unde era și Palatul Comunal, prima Primărie a Comunei Urbane Constanța, acum sediul Muzeului de Artă Populară.

    Monumentul din bronz realizat de sculptorul italian Ettore Ferrari îl înfăţişează pe Ovidiu într-o atitudine meditativă. Poetul este îmbrăcat cu o togă care îi cade până la glezne, are capul aplecat şi sprijinit pe mâna dreaptă, iar în mâna stângă, îndoită la piept ţine simbolic un manuscris.

    Dezvelirea statuii, în august 1887, a reprezentat o sărbătoare la care au participat constănțenii și numeroase autorități. Nu au lipsit de la inaugurare, Remus Opreanu, cel care a făcut posibilă realizarea monumentului, Dimitrie Sturza, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, primarul orașului Constanța, Mihail Coiciu și multe alte oficialități care au ținut discursuri, iar trupele din garnizoană au adus onoruri militare.

    Pentru acest eveniment, Primăria Constanța a alocat un buget de 1500 de lei și a dispus ca statuia să fie iluminată permanent cu patru felinare.

    Soldații bulgari au dărâmat statuia lui Ovidiu în Primul Război Mondial

    Din 22 octombrie 1916, Constanța a fost ocupată, timp de doi ani, de armatele germano-bulgare.

    statuia-lui-ovidiu-daramata-de-soldatii-bulgariSoldații bulgari au distrus statuia ”Avântul Țării” din fața Palatului Regal și au dărâmat de pe soclu statuia lui Ovidiu, cu ajutorul unor frânghii prinse de atelaje trase de bivoli. Ei intenționau să o transporte în Bulgaria ca pradă de război și să o topească.

    statia-lui-ovidiuOfițerii germani au dat ordin ca statuia să fie repusă pe soclu, astfel că soldații nemți au construit un sistem de schele din lemn și scripeți, cu ajutorul cărora au reușit să îl pună pe Ovidiu la locul lui.

    După inaugurarea noului Palat Comunal, statuia lui Ovidiu a fost mutată cu fața spre mare

    Început în anul 1911 după planurile arhitectului Victor Stephănescu, al doilea Palat Comunal Constanța a fost finalizat 10 ani mai târziu, după terminarea războiului.

    Clădirea impozantă din Piața Ovidiu a fost sediul celei de-a doua primării a Constanței, iar din 1977 găzduiește Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    După inaugurarea sediului noii primării, Consiliul Comunal a aprobat, în mai 1922, reamplasarea statuii lui Ovidiu cu fața spre mare, așa cum este și în prezent.

    mormantul-lui-ovidiu-enigma-neelucidata-a-constanteiMulți constănțeni au apreciat că nu trebuia schimbat amplasamentul monumentului, deoarece, inițial, poetul privea spre Roma, de dorul căreia era chinuit.

    statuia-lui-ovidiu-in-constantaMonumentul a fost restaurat în anul 1940, când pietrarul italian Antonio Rutta a adăugat pe soclu, în limbile română și latină, epitaful din elegia ”Dorințele din urmă”, pe care Ovidiu, poetul fără mormânt a scris-o în opera ”Tristele”.

    Ovidiu-Tristele-statuie”Sub această piatră zace Ovidiu, cântărețul

    Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent.

    O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată

    Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin!”

    ovidiu-tristele-statuieSe spune că într-o scrisoare pe care a trimis-o de la Tomis, poetul și-a rugat soția să-i îngroape cenușa în apropierea Romei și să graveze pe lespedea funerară versurile transmise, pentru a scăpa, măcar astfel, de tristul său exil. O statuie identică a poetului a fost ridicată în anul 1925 la Sulmona, orașul său natal din Italia.

    Evaluată inițial la 50.000 de lei în aur, statuia lui Ovidiu valorează acum 14,80 lei în acte

    La începutul anilor 1880, când Remus Opreanu a luat decizia construirii statuii s-au făcut mari eforturi pentru strângerea banilor necesari. Într-un document întocmit de Primăria Constanța în anul 1936, se precizează că monumentul a costat aproximativ 50.000 de lei în aur.

    mormantul-lui-ovidius-misterul-neelucidat-al-constanteiDeși, teoretic, opera de artă nu și-a pierdut valoarea în timp și a devenit în 2010 monument istoric, practic, în mod ironic, statuia lui Ovidiu este încadrată acum ca mijloc fix și evaluată la valoarea de 14,80 lei.

  • Mormântul pictat de la Tomis, cel mai valoros complex funerar descoperit în Dobrogea

    Mormântul pictat de la Tomis, cel mai valoros complex funerar descoperit în Dobrogea

    Mormântul pictat de tip hipogeu este unic și a fost descoperit în Constanța în anul 1988. Se presupune că mormântul aparținea unei importante familii tomitane, care trăia la începutul secolului al IV-lea, când Tomisul a fost una dintre cele mai înfloritoare metropole de la pontul de vest.

    Mormântul pictat de tip hipogeu, o descoperire importantă despre istoria Tomisului  

    Mormântul pictat a fost descoperit în anul 1988, când pe strada Mircea din Constanța au început să se construiască blocuri. Cercetătorul științific Constantin Chera și doctorul în istorie Virgil Lungu au găsit cripta antică în zona în care, pe vremuri, era cimitirul Tomisului.

    mormantul-pictat-tomis-constanta-muzeul-de-istorie-si-arheologie-constanta”Aș spune că Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o, pentru că s-a păstrat un strat cu pereți pictați, care sunt databili foarte devreme, la începutul sec. IV, lucru pe care nu îl mai avem în Dobrogea. Este un unicat. La Silistra, în Bulgaria, a fost descoperit un mormânt asemănător, însă în Dobrogea nu avem alte complexe funerare de această valoare.

    Am mai găsit și alte elemente constitutive ale unor astfel de monumente, însă acesta, printr-o minune, s-a păstrat foarte bine, nefiind deschis de la ultima depunere funerară, de la începutul sec. V și până în 1988, când a fost descoperit”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul și cercetătorul științific Constantin Chera.

    Mormântul pictat a aparținut unei familii înstărite din vechiul Tomis

    Se presupune că mormântul aparținea unei familii tomitane din secolul al IV-lea, destul de bine plasată din punct de vedere financiar.

    mormantul-pictat-tomis-constanta”Am găsit în interior, 5 schelete depuse în sicrie din lemn, de la ultima fază de înmormântări și o seamă întreagă de oase care provin de la o primă fază de înmormântări, de la începutul sec. IV.

    Am descoperit, de asemenea, o mică amforă în interior, care se datează la începutul sec. V, când au avut loc ultimele înmormântări la locul respectiv. În mod sigur este o criptă care aparținea unei familii înstărite din Tomis. În acel mormânt s-au făcut înmormântări succesive, de-a lungul unui veac, de la începutul sec. IV, până la începutul sec. V.

    În Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța avem expuse unele dintre obiectele pe care le-am găsit acolo.

    Este vorba de câteva mărgele, de vase de sticlă, amfora pe care am găsit-o în cavou, dar și un mic filacterium, un recipient care se purta la gât în chip de talisman, în interiorul căruia se păstrau texte sacre, nu numai ale creștinilor, ci și din credințele anterioare”, a precizat cercetătorul științific Constantin Chera, pentru Discover Dobrogea.

    Replica Mormântului pictat poate fi văzută la Muzeul de Istorie Constanța

    O replică 1:1 a Mormântului pictat a fost realizată de către specialiștii de la Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București și poate fi văzută la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    mormantul-pictat-tomis-constantaMormântul este deosebit de important, pentru că în el se păstrează o cameră funerară pictată complet, de la începutul sec. IV, un lucru destul de rar, atunci când vorbim despre pictura murală romană din această epocă.

    În interiorul mormântului pictat se găsesc diverse scene cu animale care simbolizează unele dintre credințele vremii, dar și un festin funerar, o masă funerară, în jurul căreia sunt adunate 7 personaje.

    Povestea scenelor din mormântul unic de la Tomis

    Desenele din mormântul pictat, cu motive animale, păsări, motive florale și arbori, pot fi interpretate ca o evocare a paradisului. Aceeași simbolistică legată de învierea și imortalitatea omului este redată și în imaginile cu cei patru porumbei sau cu potârnichile care beau apă dintr-o cupă.

    porumbei-desene-mormantul-pictat-constanta”Unele dintre animalele pictate în interiorul mormântului au o semnificație cultică. Ne aflăm, de altfel la vremea în care credințele politeiste erau treptat înlocuite de creștinism, noua religie care apăruse în Imperiul Roman.

    Nu trebuie să uităm că exact în această perioadă de la începutul sec. IV, Constantin cel Mare a dat edictul de la Milan, în 313 d.Hr., prin care, creștinismul a fost una dintre religiile acceptate în Imperiul Roman.

    Aceasta a condus la ieșirea în public a unora dintre adepții noii religii, însă, noi nu suntem siguri că în mormânt au fost puși locuitori creștini ai Tomisului, pentru că nu avem niciun fel de indiciu care să ne spună că mormântul ar fi aparținut unei familii creștine.

    mormantul-pictat-tomis-constantaOricum, acea masă funerară, păunii, care simbolizează nemurirea, iepurele care mănâncă struguri dintr-un coș răsturnat, potârnichile, porumbeii, toate aceste animale și păsări simbolizează aspecte ale credințelor vremii, care au fost de fapt preluate din credințele anterioare, ca iconografie.

    Pictura nu a avut de suferit, pentru că noi am acoperit la loc cavoul respectiv. Am zidit partea care a fost afectată de către excavator în 1988 și astfel, interiorul camerei a rămas oarecum izolat, în așa fel încât să nu aibă loc aceste schimbări bruște de temperatură și de umiditate. El se prezintă aproape în starea în care l-am găsit împreună cu colegul meu, Virgil Lungu”, a precizat arheologul Constantin Chera.

    Mormântul pictat va intra în circuitul turistic

    Mormântul pictat va fi introdus în circuitul turistic, în momentul în care va fi terminată construcția de protecție care este deasupra lui.

    În interior nu se va putea pătrunde, deoarece nu trebuie să fie schimbat microclimatul în mod brusc sau repetat. Cel mai probabil, vizitatorii vor putea vedea o imagine din interiorul mormântului, pe ecrane de dimensiuni mai mari, luate cu o cameră mică de luat vederi.

    ”Am făcut numeroase intervenții la autorități, iar Ministerul Culturii a avizat lucrările pentru o construcție de protecție la Mormântul pictat. Am început acolo săpăturile, pentru a degaja terenul de restul mormintelor existente, mai ales că această nouă construcție urmează să protejeze adecvat această bijuterie a epocii antice.

    Până acum, ea a fost protejată de o baracă termoizolantă, la care am intervenit de nenumărate ori cu reparații la acoperiș și la pereții laterali, astfel încât, monumentul să nu aibă de suferit, mai ales că este sensibil la schimbările de microclimat. Temperatura și umiditatea din interiorul camerei respective trebuie păstrate oarecum constant, pentru că altfel ar deteriora calitatea picturii”, spune cercetătorul științific Constantin Chera.

    Constantin Chera: ”Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o.”

    ”Aș spune că Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o, pentru că s-a păstrat un strat cu pereți pictați, care sunt databili foarte devreme, la începutul sec. IV, lucru pe care nu îl mai avem în Dobrogea. Este un unicat. La Silistra, în Bulgaria, a fost descoperit un mormânt asemănător, însă în Dobrogea nu avem alte complexe funerare de această valoare.

    picturi-mormantul-pictat-hypogeu-constantaDe-a lungul carierei am avut prilejul să descopăr și alte lucruri deosebite. Aș aminti, mormântul acela bogat de lângă Consulatul Turcesc.

    Nu este primul mormânt pictat, dar este cel mai bine păstrat. Noi am găsit și în zona Gării, și pe faleză, de-a lungul străzii Mircea, urme ale unor astfel de obiective antice, dar acesta este păstrat aproape intact, ceea ce-l face deosebit de valoros, dându-ne o imagine clară asupra artiștilor care erau în acea vreme, aici, la Tomis.

    La un moment dat, s-a făcut o străpungere a actualului bulevard Brătianu către b-dul Ferdinand, iar în acel colț în care au fost construite blocuri, în imediata apropiere a spitalului vechi, am găsit un mormânt deosebit de bogat în ceea ce privește obiectele din aur, dar și inventarul întregului complex, care este  prezentat la noi, în Sala Tezaur, sub o suprafață de sticlă.

    De-a lungul vremii am mai descoperit și numeroase vase de sticlă, care erau importate din centre de producție din Mediterana Orientală, mai ales din atelierele siriene, care erau specializate în suflarea în tipar a unor astfel de vase de sticlă. Și acestea sunt expuse în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și sunt indicii deosebit de importante în ceea ce privește relațiile internaționale ale Tomisului, ale metropolei pontului stâng, așa cum o cunoaștem în sec. IV, cu centrele importante ale lumii romane din perioada primelor secole ale erei noastre”, a declarat arheologul Constantin Chera pentru Discover Dobrogea.

    Mormântul pictat de tip hipogeu este vizitat de mulți turiști străini

    Mulți turiști străini vizitau Muzeul de Istorie din Constanța, până anul trecut, când a început pandemia. Ei veneau informați și știau exact ce anume doresc să vadă. Mormântul pictat și celebrul șarpe Glikon sunt principalele atracții pentru vizitatorii muzeului, dar și unele dintre cele mai importante descoperiri făcute în Constanța

    ”Foarte multă lume ne întreabă ce înseamnă, de fapt, hipogeu. Hypogaeum înseamnă sub pământ. Trebuie subliniat că această cameră funerară, care dispunea de o cale de acces, un așa-numit dromos, o scară care cobora către nivelul inferior al încăperii respective, tot acest complex era îngropat, era hipogeu, adică sub pământ. Era acoperit cu aproximativ 70 cm de pământ, până la nivelul de călcare, chiar și în antichitate.

    În anii trecuți mai funcționau acele croaziere care aveau în program vizitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și sigur, am avut și surprize deosebit de plăcute. Un inginer din Germania, care a lucrat la construirea hotelurilor din sudul litoralului în 1970, a revenit și a văzut una dintre descoperirile la care efectiv a fost martor. La un moment dat, el și-a adus aminte că are acasă un film din vremea aceea, în care a consemnat momentele importante din timpul găsirii sarcofagului din stațiunea Olimp, care este de asemenea o descoperire deosebită”, am mai aflat de la cercetătorul și arheologul Constantin Chera.

  • IA traditionala romaneasca. O colectie de ii cu valoare patrimoniala expusa la Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta

    IA traditionala romaneasca. O colectie de ii cu valoare patrimoniala expusa la Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta

    Ia tradițională românească este prezentată într-o expoziție inedită, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu ocazia celebrării Centenarului Marii Uniri.  Expoziția se intitulează ”IA – Zbor Centenar” și include expunerea artistică a peste 50 de ii cu valoare patrimonială, fotografii de la sfârșitul veacului al XIX-lea – începutul secolului XX, cusături și alte piese țărănești din acea perioadă. Toate pot fi văzute la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Ia tradițională românească, de la românii din Diaspora

    În Diaspora există ii moștenite, din lada de zestre, ii artizanale, cumpărate pentru a fi purtate la festivitățile românești, ii cusute de femei acum, instruite on-line de comunitatea ”Semne Cusute”.

    Ia-traditional-romaneasca

    O ie cu o valoare istorică, datează din timpul Marii Uniri de la 1918. Ia a plecat dintr-un sat din Mehedinți în urmă cu un veac și a ajuns în Portugalia, să fie purtată anul acesta de Ziua Iei, de Maria Spineanu, strănepoata femeii care a cusut-o.

    Ia Mariei Kando

    Maria a emigrat în Germania la începutul anilor 90. A luat cu ea câteva ii din zona Sibiu și sute de visuri.

    Ia-traditionala-romaneasca

    S-a împlinit profesional, face voluntariat pentru Crucea Roșie, iar în timpul liber realizează emisiuni pentru Radio ”Zig-zag” de Romania/Freie Radio Stuttgart. Povestea merge mai departe.

    Ia Anei Pop

    Ana a emigrat în Franța împreună cu soțul ei. Pentru că a plecat din Oaș, din nordul Transilvaniei, unde familia este foarte importantă, a dorit ca IA ei să fie însoțită de ”straița” lui Petru.

    Ia-traditionala-romaneasca

    Acum locuiesc în Paris, au trei copii și cu toții așteaptă, an de an, Festivalul ”Din dragoste pentru frumos” și ”Ziua Iei” pentru a-și afișa cu mândrie identitatea.

    Ia Laurei Anghel

    Laurica a plecat din satul Viștea de Sus, din Țara Făgărașului, cu o icoană, câteva fotografii și această ie, țesută de mama ei.

    Ia-traditionala-romaneasca

    Acum, trăiește și muncește la Roma, are o familie minunată și în fiecare an așteaptă luna august, pentru a reveni în concediu acasă. Până atunci, poartă ia ori de câte ori îi este dor de țară.

    Ia Lenuței Purja

    Lenuța este rapsod popular din Bistrița-Năsăud. A plecat în Spania la lucru pentru a putea susține studiile fiului ei, student la Academia de Muzică.

    Ia-traditionala-romaneasca

    Pasiunea ei pentru tradițiile românești i-a dăruit aripi și forța să fondeze la Madrid, grupul folcloric ”Românașul”. Aceasta este IA cu care Lenuța a cântat în Spania piese vechi românești, în cel mai arhaic stil. Se numesc ”doine” și sunt incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

    Ia cu mesaje

    ”Te iubesc cu drag” este mesajul pe care l-am descoperit pe una dintre iile din cadrul expoziției.

    Ia-traditionala-romaneasca

    Toate aceste obiecte patrimoniale străvechi au fost cusute de mame, bunici sau chiar de tinere fete și uneori ele transmiteau mesajul de dragoste chiar pe unele părți ale iei, astfel încât cea sau cel care o purta să știe că este lucrată din suflet și să îi fie drag de lucrul pe care i l-au dăruit cei apropiați.

    Sânzienele

    În calendarul popular există nenumărate sărbători ale Soarelui. Una dintre acestea, Sânzienele, este ținută în fiecare an pe 24 iunie. Atunci, fetele îmbrăcate în IE, reiterând o străveche stare vestalică în plan ritual, intră în hora Drăgaicei. Dansul magic, circular, impune prin ritm ordinea într-o lume haotică, iar jocul lor este investit, pe măsură ce se desfășoară, cu semnificația unui act sacru.

    IA cu poale este din Oltenia, cusută manual pe pânză țesută în casă în anii 1930-1940 și decorată cu mărgele și ajururi.

    De sărbătoarea Sânzienelor, pe 24 iunie, femeile din România și Diaspora îmbracă IA și demonstrează că acest veșmânt este viu. Vor povesti despre IE și vor duce mai departe vestea că există o dimensiune culturală a ei.

    Ie colorată cu paiete IE DIN Romanați, cca 1920-1930, cusută manual pe pânză țesută în casă, decorată cu paiete și mărgele din sticlă.

    Ia-traditionala-romaneasca

    IE din Dolj, cca 1920-1930, cusută manual pe pânză țesută în casă, decorată cu mărgele și paiete din sticlă.

    În anul 2013, de Sânziene, comunitatea social-media ”La Blouse Roumaine” a creat o sărbătoare fără precedent. Inițiată în mediul online, Ziua Universală a Iei a devenit, încă din primul an în care a fost celebrată, cea mai așteptată sărbătoare a românilor, atât a celor din țară cât și din Diaspora.

    Ia-traditionala-romaneasca

    Toate iile autentice sunt neterminate sau au o mică eroare de broderie. Femeia din comunitatea țărănească a considerat că perfecțiunea îi aparține doar lui Dumnezeu, iar lucrul încheiat și desăvârșit este de sorginte divină.

    Bătrânele satelor noastre își pregătesc cu grijă IA pe care o vor purta pe ultimul drum. Spun că numai îmbrăcate îi IE vor fi recunoscute de neam și vor putea fi primite în lumea strămoșilor.

    IE din Dâmbovița, cca 1910-1920, cusută manual pe pânză țesută în casă, decorată cu paiete.

    Ia-traditionala-romaneasca

    Latrință (șorț) din județul Timiș. Este colecționată în anul 1936 și are aproximativ 200 de ani.

    Latrinta-traditionala-romaneasca

    Multe alte ii vechi și foarte frumoase fac parte din colecție ”IA – Zbor Centenar” expusă până pe 14 noiembrie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar dacă doriți să le vedeți puteți face un drum până acolo, că este păcat să ratați atâtea valori de patrimoniu strânse la un loc.