Discover Dobrogea

Tag: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

  • Programul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și al punctelor muzeale pentru perioada sărbătorilor de iarnă

    Programul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și al punctelor muzeale pentru perioada sărbătorilor de iarnă

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța informează publicul că, în perioada 24 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, sediul administrativ al instituției și expozițiile permanente din municipiul și județul Constanța vor funcționa după următorul program:

    • Edificiul Roman cu Mozaic:

    în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

    • Mormântul Pictat Hypogeu:

    în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

    • Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:

    în perioada 24.12.2025 – 05.01.2026 – închis

    • Cetatea Capidava:

    în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

    • Cetatea Carsium – Hârșova:

    în perioada 24.12.2025 – 05.01.2026 – închis

    • Complexul Muzeal Histria:

    în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

    • Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia:

    în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

    • Sediul administrativ MINA Constanța:

    ▪ 25 – 28 decembrie 2025 – închis

    ▪ 29 – 31 decembrie 2025 – program normal

    ▪ 01 – 04 ianuarie 2026 – închis

    ▪ 05 ianuarie 2026 – program normal

    ▪ 06 – 07 ianuarie 2026 – închis

    ▪ 08 ianuarie 2026 – reluarea programului de lucru.

  • Edificiul Roman cu Mozaic își redeschide porțile vizitatorilor

    Edificiul Roman cu Mozaic își redeschide porțile vizitatorilor

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, marchează Ziua Dobrogei printr-un eveniment de mare interes pentru constănțeni și turiști deopotrivă: redeschiderea Edificiului Roman cu Mozaic, monumental complex arhitectural ridicat în perioada romano-bizantină la Tomis. Evenimentul va avea loc vineri, 14 Noiembrie 2025, ora 12:00, Piața Ovidiu, nr. 5, oferind celor interesați ocazia să redescopere marele mozaic din Tomis, pus în valoare de lucrările recente de restaurare, într-un cadru de expunere modernizat.

    Cu acest prilej, va fi vernisată expoziția Arta mozaicului antic și bizantin. MOZAIKON. Școala de la Alba, organizată de Secția Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Expoziția reunește 30 de lucrări realizate în tehnica mozaicului, cu piatră naturală, după teme de studiu inspirate de arta antică și cea bizantină. În suita de lucrări prezentate se regăsește și o temă de licență concepută pe baza motivelor și simbolurilor descoperite la Tomis (autor Vasile Sârb), expoziția fiind coordonată de prof. univ. dr. Theo Mureșan, lector univ. Cătălin Băluț, lector univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu și lector univ. dr. Luiza Barcan.

    În continuarea manifestării, invitații vor putea participa la un workshop dedicat tehnicii mozaicului, susținut de specialiștii amintiți și de studenți din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă de la Alba Iulia, Secția Artă Sacră (licență) și Arta mozaicului bizantin (masterat).

    Activitatea culturală este organizată în cadrul proiectului desfășurat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu finanțarea nerambursabilă a Institutului Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, Sesiunea I/2025, Valorificarea și Promovarea Edificiului cu Mozaic de la Tomis – Reverberații Moderne ale Tehnicilor Tradiționale ale Mozaicului (contractul cu numărul 10/12.09.2025).

    În contextul celebrării Zilei Dobrogei, vizitatorii vor avea acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic, după redeschiderea oficială, până la ora 17:00, conform programului de vizitare.

    Manifestarea este organizată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia și Asociația BASM.

    Edificiul Roman cu Mozaic a fost descoperit în toamna anului 1959, în timpul unor lucrări edilitare, și a fost cercetat în cadrul mai multor campanii arheologice sistematice. Între anii 1967 și 1970, a fost protejat prin integrarea într-o clădire modernă și deschis publicului pentru vizitare. La peste 1.700 de ani de la ridicarea sa, acest monument adăpostește cel mai întins mozaic policrom romano-bizantin descoperit până în prezent în zona balcanică și reprezintă unul dintre principalele repere turistice ale Dobrogei.

    În prezent, Edificiul Roman cu Mozaic este readus în atenția publicului, cu facilități moderne de conservare, grație proiectului implementat de Consiliul Județean Constanța „Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”, finanțat în două etape prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (iunie 2018 – septembrie 2024), respectiv Programul Regional Sud-Est 2021-2027 (octombrie 2024 – februarie 2026).

  • Sub semnul Thaliei. Mască de teatru de tip Tanagra

    Sub semnul Thaliei. Mască de teatru de tip Tanagra

    În antichitatea greco-romană, una dintre formele cele mai apreciate de exprimare artistică a fost teatrul. Cu origine în Grecia antică, teatrul ia naștere din celebrarea lui Dionysos, veselul zeu al vinului şi al fertilităţii. În timp, festivitățile închinate zeului au inclus dansuri, cântece, recitări de dithyrambi în cinstea eroilor greci, concursuri de creație premiate cu un ţap (tragos) – din acest termen derivând termenul actual „tragedie”. În jurul templului lui Dionysos s-a creat un loc specific, special pentru reprezentaţii teatrale.

    Un accesoriu important al actorilor era masca, provenită din machiajul primitiv pe care şi-l aplicau credincioşii la sărbătorile dionisiace; era de dimensiuni mari, confecționată din materiale organice. Rolul măștii era multifuncțional: identifica personajul pentru public, exagera trăsăturile emoționale și amplifica expresivitatea actorului, permițând recunoașterea de la distanță datorită mărimii și culorii (întunecate pentru tragedii, viu colorate pentru comedii). De asemenea, masca permitea actorilor bărbați să joace și roluri feminine.

    Ca parte integrantă a lumii helenice (până la cucerirea romană), pentru orașele grecești vest-pontice Histria, Tomis și Callatis reprezentările plastice şi textele epigrafice, coroborate cu izvoarele scrise şi cu descoperirile arheologice ne aduc la cunoștință că diferitele jocuri şi spectacole ocupau un loc important în viaţa culturală a acestora.

    Masca de teatru prezentată ca exponat al lunii noiembrie face parte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, este de tip Tanagra, realizată din terracotta și a fost descoperită cel mai probabil la Mangalia (anticul Callatis). Nu este o mască folosită în spectacole, datorită dimensiunilor mici și materialului; avea rol decorativ, fiind prevăzută cu orificii care permiteau atârnarea acesteia cu ajutorul unor sfori, în interiorul diverselor spații din teatru (de asemenea, acest tip de mască se putea folosi fie în context funerar, fie cu un caracter votiv în templele lui Dionysos). Se păstrează fragmentar, fiind reîntregită, și reprezintă un personaj de comedie, ilar, chiar grotesc, cu ochii punctiformi și sprâncene stufoase, expresia de veselie fiind redată prin gura larg deschisă, a cărei margine masivă este arcuită sus, la nivelul pomeţilor.

    Bibliografie

    Covacef, Zizi, Ludi tomitani în documente arheologice. Analele Dobrogei, SN, an II, nr. 1, p.7-12.

    Bucovală, Mihai, Noi morminte de epocă romană timpurie la Tomis. Pontice, I, 1968, p.269-306.

    Canarache, Vasile, Măști și figurine Tanagra din atelierele de la Callatis – Mangalia, Constanța, 1969, p. 36-37; 175.

    Curatori:

    dr. Aurel Mototolea, șef secție Muzeografie și Muzee Locale

    drd. Andreea Andrei, muzeograf

  • Mâini de aur, suflet de restaurator – Dan Mihai Ionescu și o carieră memorabilă

    Mâini de aur, suflet de restaurator – Dan Mihai Ionescu și o carieră memorabilă

    Gala Restaurării Românești „Mâini de Aur 2025”, desfășurată la Muzeul Național al Țăranului Român la 15 octombrie 2025, a marcat într-un mod simbolic și emoționant semicentenarul înființării sistemului românesc de restaurare și conservare a patrimoniului cultural. Manifestarea a oferit prilejul de a aprecia public excelența, dedicarea și profesionalismul restauratorilor care au contribuit în mod esențial la dezvoltarea acestei profesii, prin decernarea Trofeului „Mâini de Aur 2025” și a diplomelor de excelență.

    Restauratorul expert constănțean Dan Mihai Ionescu a fost distins cu Trofeul „Mâini de Aur 2025”, o recunoaștere binemeritată pentru cei 50 de ani de activitate pe care, cu meticulozitate, răbdare și devotament, i-a pus în slujba patrimoniului cultural românesc, în cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Jumătate de veac în care a ridicat la nivel de artă restaurarea de metale, impunându-se drept unul dintre specialiștii de marcă ai domeniului.

    O carieră ce se confundă cu începuturile restaurării în România

    Astăzi, aflat la pensie, Dan Mihai Ionescu își amintește cu emoție și nostalgie anii de început în muzeu, dar mai ales colegii alături de care și-a construit cariera și cu care a legat relații trainice de prietenie și respect reciproc.

    Era un tânăr pasionat de istorie când, în 1974, a pășit în biroul profesorului Adrian Rădulescu, directorul muzeului la acea vreme, și i-a spus, cu entuziasmul caracteristic vârstei, că își dorește un loc de muncă.

    „Încă îmi amintesc cât de emoționat eram. De altfel, profesorul Adrian Rădulescu era o persoană cu o inimă imensă, dar cu o atitudine impunătoare, indiferent dacă îl cunoșteai sau nu. M-a primit, m-a ascultat și mi-a spus că mă primește, dar că nu are bani să mă plătească. Ce contau banii la vârsta aceea?

    Câteva luni am activat voluntar: am făcut ghidaj în special la Edificiul Roman cu Mozaic și la Cetatea Histria, am învățat grafică. Am făcut de toate.

    În 1975 au fost înființate, în baza Legii 63/1974, șapte laboratoare zonale de restaurare-conservare, printre care și cel de la Constanța, care avea arondate instituțiile muzeale din Călărași, Ialomița, Brăila, Galați și Tulcea. Mi-am început activitatea în august 1975, m-am specializat în restaurarea metalelor și am activat până în vara anului 2024, când am ieșit la pensie.

    Am lucrat cu mulți specialiști remarcabili, de la care am avut șansa să învăț secretele acestei profesii: Dimitrie Vicoveanu și Iosif Korodi – restauratori de excepție, sub coordonarea cărora am urmat cursurile de specializare, la Iași și, respectiv, Cluj; Mathe Kiss Lorand – șeful laboratorului de restaurare între 1974 și 2004; Constantin Carpus, un restaurator autodidact cu o imaginație și o inventivitate excepționale; Margareta Havrileț – alături de care am împărțit biroul ani buni și de la care pot spune că am învățat meserie”, a afirmat restauratorul Dan Mihai Ionescu.

    „Monedele sunt adevărate opere de artă”

    De-a lungul unei frumoase și îndelungate cariere, a redat strălucirea a zeci de mii de piese arheologice de metal (monede, fibule, săbii, armuri), aflate în colecțiile numeroaselor instituții muzeale din țară, precum Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Castelul Peleș etc. Fiecare obiect a reprezentat o provocare, dar restauratorul constănțean mărturisește că a găsit o fascinație aparte în descoperirea detaliilor ascunse ale monedelor.

    „Consider că monedele sunt adevărate opere de artă. Nu există două identite, chiar dacă fac parte din aceeași serie, fie că sunt bătute sau turnate. Ce satisfacție imensă aduce să vezi o piesă restaurată și să îi descoperi micile particularități!

    Lucrarea care mi-a rămas la suflet este restaurarea unui tezaur monetar descoperit în anii 2004 – 2005 pe strada București din municipiul Constanța. Acest tezaur conținea aproximativ 7.000 de monede, am lucrat mai bine de un an pentru restaurarea lor”, a povestit restauratorul Dan Mihai Ionescu.

    Trofeul „Mâini de Aur 2025” a fost primit de restauratorul expert Dan Mihai Ionescu cu modestie și recunoștință.

    „Această distincție este o recunoaștere a celor 50 de ani de muncă în slujba patrimoniului. Este o reală satisfacție să știi că munca noastră nu trece neobservată”, a afirmat expertul.

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își exprimă profunda apreciere față de activitatea restauratorului expert Dan Mihai Ionescu, care, timp de cinci decenii, a slujit cu devotament, migală și pasiune patrimoniul cultural românesc. Mii de artefacte i-au trecut prin mâini, iar fiecare piesă poartă amprenta priceperii și dăruirii sale. Trofeul „Mâini de Aur 2025” reprezintă o recunoaștere binemeritată a unei cariere exemplare, care va rămâne un reper pentru generațiile viitoare.

  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, parte dintr-un amplu program de omagiere a Reginei Maria

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, parte dintr-un amplu program de omagiere a Reginei Maria

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la proiectul „Maria, o Regină în slujba țării și Armatei sale”, care se desfășoară, în perioada 20 – 29 octombrie 2025, în mai multe instituții de învățământ, cultură și cult din județul Constanța.

    Inițiativa aparține Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala județeană Constanța și este realizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Arhiepiscopia Tomisului, Muzeul Militar Național „Ferdinand I” filiala Constanța, Inspectoratul Școlar Județean Constanța și unități militare din garnizoanele Constanța și Mangalia.

    Proiectul își propune să aducă în atenția publicului implicarea Reginei Maria în sprijinirea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, ca și rolul esențial jucat în făurirea statului național român unitar, perioadă în care a devenit simbol al loialității, curajului și patriotismului.

    Activitățile au debutat luni, 20 octombrie 2025, cu evocarea personalității Reginei Maria în cadrul unor evenimente organizate la Casa de Cultură Murfatlar și la Colegiul Național „Regina Maria” din Constanța. Comunicările au fost susținute de colonel (rtg) Remus Macovei – Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala județeană Constanța), dr. Lavinia Dumitrașcu – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – și colonel (r) dr. Gabriel Pătrașcu.

    Evenimentele dedicate Reginei Maria continuă în perioada 21–24 octombrie 2025, printr-o serie de activități culturale și educative desfășurate la Cercul Militar Mangalia, Colegiul Economic Mangalia, Liceul Teoretic „Băneasa” și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – filiala Constanța. Joi, 23 octombrie 2025, Mănăstirea Dervent va găzdui simpozionul „Personalitatea Reginei Maria creionată de istorici”, ce va reuni specialiști în istorie și cultură.

    Programul comemorativ se va încheia miercuri, 29 octombrie 2025 – dată la care se împlinesc 150 de ani de la nașterea acestei personalități emblematice – printr-o amplă manifestare ce va include depuneri de coroane de flori la bustul Reginei Maria din municipiul Constanța.

  • Mesagerul mărilor – delfinul de os de la Tomis, exponatul lunii octombrie la MINAC

    Mesagerul mărilor – delfinul de os de la Tomis, exponatul lunii octombrie la MINAC

    Luna aceasta, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne invită să descoperim o piesă specială, încărcată de simbolism: un delfin sculptat în os acum aproximativ 1800 de ani.

    Piesa a fost descoperită în anul 2017, cu ocazia desfășurării unei cercetări arheologice preventive în apropierea Sălii Sporturilor din Constanța, în umplutura unui șanț realizat pentru a delimita o arie funerară din necropola de epocă romană a Tomisului. Din același context provin numeroase materiale arheologice, în special fragmente ceramice, care se datează în secolele II-III p. Chr., depuse într-un moment ulterior utilizării spațiului funerar.

    Exemplarul are analogii cu descoperiri din Callatis – Mangalia (jud. Constanța) și din zona extra muros a cetății Troesmis – Iglița (jud. Tulcea), încadrate cronologic în aceeași perioadă.

    Cu o lungime de doar 4,8 cm, piesa reprezintă un delfin cu botul deschis, ce poartă trei crestături care ar putea sugera dinții mamiferului. Această detaliere apare foarte des în arta romanilor, delfinul fiind uneori înfățișat ca monstru marin. Partea superioară a cozii lipsește, însă suprafața de fractură a fost ulterior finisată prin șlefuire.

    Pe corpul delfinului se disting două incizii verticale, paralele, care ar putea face trimitere la hățuri, întrucât, asociate cu înotătoarea dorsală de pe creștetul capului, ar corespunde unei scene binecunoscute în iconografia romană: Cupidon călare pe delfin.

    Piesa este decorată pe o singură față și străbătută de o perforație verticală, fapt care poate indica folosirea ei ca nasture sau ca decorațiune vestimentară.

    În antichitate, delfinul era asociat cu divinități importante precum Neptun, Venus, Cupidon sau Bacchus, dar și cu alte ființe legendare: Nereide, Triton, Palaemon, Arion ș.a. În mentalul colectiv roman, acest mamifer marin era perceput ca un animal protector al marinarilor și, totodată, ca psihopomp – cel care însoțea sufletul celor înecați, călăuzindu-i spre lumea de dincolo.

    Această piesă ilustrează complexitatea credințelor antice și rafinamentul artistic al comunităților romane de pe litoralul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră).

  • Mormântul Pictat de tip Hypogeu, punct de atracție pe harta cultural-istorică a Constanței

    Mormântul Pictat de tip Hypogeu, punct de atracție pe harta cultural-istorică a Constanței

    Descoperit la 25 februarie 1988 de arheologii Constantin Chera și Virgil Lungu, Mormântul Pictat de tip Hypogeu continuă să fascineze prin frumusețea, simbolismul și unicitatea sa.

    „După un amplu proces de restaurare și conservare, realizat printr-un proiect cu finanțare europeană derulat de Consiliul Județean Constanța, acest monument paleocreștin a fost deschis publicului larg începând cu luna martie 2025. De la includerea sa în circuitul cultural-turistic și până în prezent, cel mai recent punct muzeal al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a atras 6.491 de vizitatori, impunându-se drept unul dintre cele mai apreciate obiective istorice din județul nostru și confirmând interesul publicului pentru patrimoniul arheologic dobrogean.

    Cavou de familie, cu dromos și boltă pictată, Mormântul Pictat de la Tomis impresionează prin picturile murale realizate în tehnica a fresco, care înfățișează păuni, porumbei, potârnichi, iepuri, scene de banchet funerar și motive vegetale – simboluri ce reflectă o îmbinare subtilă între tradiția păgână și începuturile creștinismului. Cromatica vie, detaliile naturaliste și starea excepțională de conservare transformă acest cavou într-un exemplar remarcabil al secolelor IV–V p. Chr., fiind considerat cel mai bine păstrat monument funerar de acest tip din Constanța.

    Prin valoarea sa istorică și simbolică, Mormântul Pictat de tip Hypogeu s-a impus deja ca un reper important pe harta cultural-turistică a orașului și poate fi vizitat de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 – 17:00.”, informează reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

     

  • „Podul Cernavodă – 130 ani de la inaugurare”. Expoziție foto-documentară în Gara Constanța

    „Podul Cernavodă – 130 ani de la inaugurare”. Expoziție foto-documentară în Gara Constanța

    O expoziție foto-documentară dedicată împlinirii, pe 14 septembrie 2025, a 130 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă (Podul Carol I sau Podul Anghel Saligny cum a mai fost numit) este organizată, în incinta Gării Constanța, de către Sucursala Regională CF Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Delia-Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: „Realizare tehnică impresionantă a epocii, Podul peste Dunăre de la Cernavodă a reprezentat  cu adevărat legătura trainică între Dobrogea și restul țării, devenind în timp un simbol nepieritor al acestui spațiu, așa cum însuși Regele Carol I l-a numit în discursul de la inaugurare: <<Geniul omenesc, în care se răsfrâng avântul și progresul puternic al României, a învins toate greutățile, a înlăturat toate piedicile pentru a executa o lucrare trainică și nepieritoare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării și pe pragul Orientului! >>”.

    Dorin Maer, directorul SRCF Constanța: „Expoziția foto-documentară aduce în prim-plan, importanța acestui simbol național, care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și economiei țării și practic a legat Dobrogea de România. Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 130 de ani, când a fost inaugurat, atât datorită faptului că pentru construcția acestuia au fost folosite două elemente inovatoare, respectiv sistemul de grinzi-console și oțelul turnat pentru suprastructură, cât și pentru că la acea vreme, era considerat cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea din lume. Astfel, impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.”

    Deschiderea oficială a expoziției va avea loc, vineri, 12 septembrie 2025, cu începere de la ora 10.00, în Gara Constanța, publicul interesat putând să admire cele 15 panouri cu imagini de epocă, mărturii documentare și fotografii actuale ale monumentului, în perioada 12 –15 septembrie 2025. Ulterior, pentru ca expoziția să poată fi vizionată de un public cât mai larg, va fi itinerată la Gara CFR Cernavodă, sediul SRCF Constanța, dar și la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la „Noaptea Muzeelor la Sate” cu trei obiective

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la „Noaptea Muzeelor la Sate” cu trei obiective

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la a III-a ediție aproiectului  Noaptea Muzeelor la Sate”, ce se va desfășura sâmbătă, 6 septembrie 2025, un demers național dedicat redescoperirii patrimoniului cultural din mediul rural.

    Trei dintre obiectivele muzeului, respectiv Complexul Arheologic Capidava, Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi și Complexul Muzeal Histria, își deschid porțile pentru o zi specială, dedicată copiilor, părinților și tuturor celor pasionați de poveștile locurilor care au scris istorie. Publicul are acces în intervalul orar 12:00 – 23:00.

    Totodată, Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi desfășoară activitatea „O invitație la lectură și dialog”, prilejuită de celebrarea Zilei Internaționale a Cititului Cărților. Spațiul muzeal se va transforma într-un loc de întâlnire, lectură și explorare cultural-istorică. Scopul activităților este de a încuraja lectura în rândul copiilor, de a aduce istoria mai aproape de publicul tânăr și de a stimula imaginația și creativitatea, prin intermediul poveștilor inspirate din trecut.

    „Evenimentul «Noaptea Muzeelor la Sate» este un proiect dedicat promovării muzeelor de stat și patrimoniului care se regăsește în aceste muzee de sit. Instituția noastră, participă la această a III-a ediție, cu cele 3 muzee de sit: Muzeul Adamclisi, Muzeul Histria și Punctul Informativ Capidava. Pentru noi, este o bucurie, pentru că proiectul se desfășoară în septembrie, când încă este cald, oamenii vin la plimbare în weekend și, poate că zăbovesc puțin să vadă și aceste muzee din mediul rural. O parte din colegii mei, de la Punctul Informativ Histria și de la Adamclisi, s-au pregătit și au făcut echipe cu copiii, pentru a realiza diferite ateliere, sigur, în măsura în care timpul permite, pentru că nu va fi o noapte întreagă, ci, până la ora 24.00.

    Este o provocare pentru noi să atragem cât mai mulți localnici și turiști, la acest eveniment, pentru că este în mediul rural. În cadrul orașelor, «Noaptea Muzeelor» este altfel receptată de către publicul larg, dar, sperăm că vor fi și turiști, dar și mulți copii din localitățile respective, care doresc să vadă aceste muzee sub clar de lună.

    De altfel, noi am inițiat o serie de ateliere, în această vară, la Adamclisi, deoarece acolo avem un personal mai numeros. Doamna conservator Mariana Petruț a avut o întâlnire săptămânală cu aproximativ 25 de copii din mediul rural, iar aceste întâlniri au reprezentat pentru cei mici, a doua școală. Nu neapărat o școală în sensul traditional, ci o școală în care au desenat, au pictat, au mers la cetate, au făcut diverse ateliere, și-au făcut zilele de naștere în cetate și, astfel, au învățat să iubească mai mult istoria. Încercăm să aducem nu numai publicul vizitator și turiștii la cetăți și în muzeele de sit, ci, în primul rând să dezvoltăm interesul localnicilor și să înțeleagă cât este de important că aceste așezări sunt parte a patrimoniului și a comunității”, a declarat pentru Discover Dobrogea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Delia-Roxana Cornea.

    Programul activităților desfășurate la Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi include tururi ghidate tematice, lecturi interactive, ateliere educative pentru copii și un concurs de lectură cu tematică istorică.

    În toate cele trei obiective muzeale intrarea este gratuită.