Tag: muzeu

  • Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” de la Cobadin păstrează vie moștenirea etnicilor turci

    Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” de la Cobadin păstrează vie moștenirea etnicilor turci

    Turcii din Dobrogea își păstrează cu mare grijă moștenirea etnică și au inaugurat, astăzi, chiar de Ziua Limbii Turce, Muzeul ”Casa Tradițională Turcească”, la Cobadin. Este primul muzeu aflat în proprietatea Uniunii Democrate Turce filiala Constanța, însă nu singurul, pentru că mai există și Casa lui Tekir, muzeul din Techirghiol în care sunt expuse obiecte foarte vechi ale turcilor din județul Constanța.

    Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” are o colecție generoasă de obiecte foarte vechi

    Peste 1000 de obiecte sunt expuse la Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” din Cobadin. Locuința în care funcționează muzeul are o arhitectură tradițională și o vechime apreciabilă, fiind construită în urmă cu 100-130 de ani.

    Din anul 2021, casa tradițională de la Cobadin a fost cumpărată și a trecut în proprietatea Uniunii Democrate Turce din România, iar după ce a fost restaurată în totalitate, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură tradițională a casei turcești, a devenit Muzeul ”Casa Tradițională Turcească”.

    Muzeul de la Cobadin este locul în care descoperi tradițiile de altădată ale turcilor din Dobrogea, un loc plin de culoare, cu multe cusături realizate de maestre ale acului, gherghefului, croșetei și andrelelor, dar și cu obiecte casnice din vechile gospodării turcești.

    casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Chiar de la intrare, vizitatorii văd în micul hol care dă spre camere, un dulap vechi, din lemn, cu rafturi și sertare, folosit cândva într-o bucătărie și un alt corp mic de mobilier, folosit pe vremuri pentru încălțăminte, pentru că turcii nu intră încălțați în casă.

    Colecția muzeului este expusă în trei camere: camera de oaspeți, camera miresei și sala de meșteșuguri, fiecare dintre ele prezentând anumite tradiții.

    ”Camera miresei” amenajată ca pe vremuri, la Muzeul din Cobadin

    Camera miresei este viu colorată, cu multe văluri, marame, batiste și borangicuri brodate cu motive florale. Odaia de la Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” a fost amenajată în amintirea obiceiului de împodobire a acestei camere.

    camera-miresei-muzeul-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    ”Cu o săptămână înainte de nuntă se practica un adevărat ritual. O cameră din casa mirelui era pregătită pentru venirea miresei, pentru că la noi se spune că mireasa nu pleacă în casa soacrei, ci în casa mirelui. Astfel, lucrurile fetei erau aduse în viitoarea sa locuință, în lada de zestre, care tronează lângă pat, iar odaia era decorată de rudele viitoarei mirese.

    camera-miresei-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Patul nupțial era împodobit cu perne, marame brodate și batiste viu colorate, făcute chiar de mâna miresei sau de prietene și rude apropiate: cipici, papuci brodați și multe alte obiecte decorative, așa cum se obișnuia pe vremuri.

    camera-miresei-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Pe pereții din camera miresei sunt așezate carpete, Coranul și tablouri cu versete din Coran, scrise în limba arabă, alături de tapiserii și covoare.

    batiste-in-camera-miresei-la-turci

    În camera miresei sunt foarte multe batiste cusute cu diferite modele. Ele erau croșetate pe margini chiar de fata care se căsătorea și erau dăruite la hora miresei, tuturor celor care participau la acel dans”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Melek Osman, responsabil în cadrul Departamentului Proiecte Patrimoniu Etnofolcloric la UDTR filiala Constanța.

    ”Camera de oaspeți” din muzeu imită iurta folosită de turcii nomazi

    Măsuțe scunde pe care au fost așezate ibrice și râșnițe vechi de cafea, multe cești și decorațiuni turcești, pe toate le putem vedea în camera de oaspeți, care imită iurta, un loc special amenajat pentru relaxare.

    camera-de-oaspeti-muzeul-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    ”În perioada în care turcii nomazi locuiau în corturi, ei decorau camera de oaspeți, cu tapiserii, pernuțe și covorașe. Este locul special amenajat pentru relaxare, în care se mai și cânta. Mai ales în perioada iernii, turcii noștri se așezau împreună, se vizitau unii pe alții și mai socializau, pentru că iarna nu aveau foarte multe lucruri de făcut, iar în felul acesta își petreceau timpul. Mai făceau bomboane, bărbații preparau halva și, tot împreună mâncau șerbet, beau un ceai, o cafea și se distrau. Toate acestea sunt arătate în camera de relaxare și odihnă.

    camera-de-oaspeti-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Camera este amenajată cu saltele din lână, cu perne care căptușesc pereții, carpete, tapiserii și sofale, măsuțe pentru servirea mesei, a șerbeturilor, ceaiurilor și cafelei, a compoturilor, dulcețurilor, rahatului, a celebrelor baclavale sau a minunatelor plăcinte cu brânză sau cu carne tocată.

    Nu lipsesc nici instrumentele muzicale tradiționale și diverse alte obiecte tradiționale, specifice unei asemenea odăi.

    camera-de-oaspeti-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Tot în camera de oaspeți sunt puse în valoare și hainele tradiționale din Dobrogea. Femeile își țeseau pânzele manual pe războaiele lor și își coseau singure hainele pe care le purtau. Ele își împodobeau țesăturile cu paiete și mărgele, exprimându-și, astfel, sentimentele și gândurile pe broderii”, a precizat Melek Osman pentru Discover Dobrogea.

    Odaia meșteșugurilor de la muzeul din Cobadin, ne spune multe povești

    Odaia meșteșugurilor prezintă îndeletnicirile casnice de mult timp uitate, dar practicate odinioară, în gospodării, de turcii din Dobrogea. Aici, vizitatorii pot observa obiecte din ceramică, sticlă, fier și lemn, cântare, râșnițe și pahare sau vaze din lut sau ceramică pictată.

    odaia-mestesugurilor-muzeul-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    ”În cea de-a treia cameră, așa cum am amenajat-o noi, este odaia meșteșugurilor, în care am amplasat și războiul de țesut sau roata de tors, pentru că sunt meșteșuguri care se făceau în gospodărie.

    odaia-mestesugurilor-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Este chiar și o furcă de pe vremuri, sculptată în lemn cu briceagul, pentru că turcii noștri erau foarte buni mânuitori ai briceagului, obiect care era nelipsit dintre lucrurile pe care le  purta un bărbat.

    odaia-mestesugurilor-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Chiar lângă ușă este așezată, cu mare atenție, lada de depozitare pentru uneltele, echipamentele și sculele utile în diverse treburi casnice, precum: toporul, fierăstrăul, foarfecele și chiar o formă pentru modelat chirpicii”, am mai aflat de la Melek Osman, responsabil în cadrul Departamentului Proiecte Patrimoniu Etnofolcloric la UDTR filiala Constanța.

    Sunt așezate pe o parte sau alta, covorașe, carpete și o colecție bogată de țesături, cămăși din in, pantaloni, fesuri din postav și brâuri din lână, fiecare cu propria poveste.

    Muzeul de la Cobadin va intra în circuitul turistic

    Localitatea Cobadin se numără printre zonele în care portul și materialele tradiționale au fost foarte bine păstrate și conservate.

    Dintre cele 1000 de piese expuse, peste 700 au fost oferite de comunitatea turcă locală, destul de numeroasă. Este vorba despre: cuverturi, tapiserii, țesături, borangicuri, văluri, mătăsuri, fețe de masă, prosoape, cămăși și numeroase obiecte tradiționale de uz casnic sau gospodăresc.

    camera-de-oaspeti-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Cele mai importante dintre aceste valori culturale sunt obiectele de artizanat, unele vechi de peste 100 de ani. Pe de altă parte, colecția muzeului cuprinde și cărți de basme și de poezii, dar și cântece populare și de leagăn.

    ”Aceste valori culturale păstrate în muzeu sunt pe cale să dispară, motiv pentru care, conservarea și păstrarea lor este necesară.

    Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” de la Cobadin va fi deschis circuitului turistic. Deja au fost invitați reprezentanții unei asociații care va realiza un ghid turistic pentru prezentarea muzeelor de la sate, dar, ne dorim să vină și copiii, în săptămâna ”Școala Altfel”.

    Aici, în fiecare zi va fi cineva, însă, programul de vizitare va fi între orele 10.00-12.00 și 14.00-16.00, de luni până vineri, cu programare telefonică, la numărul 0768.032684, astfel încât să existe o vizitare organizată, nu haotică”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Aiten Borseit, președintele Sucursalei Cobadin a UDTR.

  • Biserica îngropată de la Istria, monumentul istoric ridicat de creștinii bulgari

    Biserica îngropată de la Istria, monumentul istoric ridicat de creștinii bulgari

    Biserica îngropată de la Istria are o vechime de 165 de ani și a fost construită după numeroase intervenții făcute de creștinii bulgari la autoritățile turcești de la Babadag. Pentru ridicarea lăcașului de cult au fost folosite soluții ingenioase de construcție la acea vreme, atât din punct de vedere arhitectural, cât și pentru a avea o acustică mai bună.

    Biserica îngropată de la Istria are o arhitectură unică și deosebită

    Pentru a putea fi construită, biserica a trebuit să aibă o arhitectură diferită față de alte lăcașuri de cult. Creștinii bulgari au construit edificiul, în perioada în care Dobrogea se afla sub dominația Imperiului Otoman, astfel că ei au fost nevoiți să respecte câteva condiții impuse de musulmani. Bulgarii care locuiau în sat au primit acordul autorităților otomane să construiască lăcașul de cult ortodox, însă, la fel ca în cazul altor edificii similare ridicate în Dobrogea, acesta trebuia să respecte mai multe reguli.

    biserica-ingropata-de-la-istriaBiserica nu trebuia aibă turle, clopote și clopotnițe și să fie mai înaltă decât casele satului și geamia din zonă și nu era permis ca forma exterioară să indice că acolo exista un lăcaș de cult creștin. În aceste condiții s-a hotărât ca biserica să fie îngropată, astfel încât să fie creat un spațiu mai mare în interior și să fie respectate, în același timp, regulile impuse de otomani.

    biserica-ingropata-de-la-istriaLucrările la lăcașul de cult au început în anul 1857 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Pardoseala frumosului edificiu vopsit în alb, se află la un metru sub pământ, iar pereții au o grosime de 90 cm.

    biserica-ingropata-de-la-istriaConstrucția bisericii s-a finalizat în anul 1860, iar monumentul a fost sfințit 4 ani mai târziu și a primit hramul “Sfânta Treime” și “Sfântul Mare Ierarh Nicolae”.

    biserica-ingropata-de-la-istria-capiteluri-din-cetatea-histria”Tavanul bisericii este susținut de șase trunchiuri de stejar, ale căror capete se “sprijină” pe capitelurile unor coloane grecești aduse din Cetatea Histria.

    Pereții interiori ai bisericii nu au picturi, sunt curați, zugrăviți în alb, iar din loc in loc sunt mici orificii care amintesc faptul că acolo sunt “îngropate” amforele încastrate pentru amplificarea sunetului.

    biserica-ingriopata-de-la-istriaCatapeteasma bisericii are dimensiuni mici, însă este foarte frumoasă. Confecționată din lemn de stejar, aceasta este decorată cu icoane pictate cu multă măiestrie de pictorul Ștefan Zahariev, adus din Imperiul Otoman. Artistul și-a pus semnătura pe toate icoanele bisericii, inclusiv pe cele două fresce aflate pe fațada  lăcașului de cult și pe peretele frontal al altarului.

    picturi-biserica-ingropata-de-la-istria

    Deși picturile nu au fost niciodată restaurate, ele și-au păstrat și astăzi culorile originale. Lăcașul de cult este zugrăvit complet în alb, iar fațada este construită în stil oriental, cu trei arcade”, afirmă preotul paroh al bisericii, Nicolae Herța.

    În Biserica îngropată ajungi coborând câteva trepte, nu urcând, ca la alte lăcașuri de cult

    Pentru a construi Biserica îngropată, piatra folosită a fost adusă de la zidurile Cetății Histria, care nu fusese descoperită la acea vreme de către arheologul Vasile Pârvan.

    ”Lăcaşul de cult este construit în pământ, pentru a fi mai mic de înălțime decât geamiile. Un alt motiv a fost acela că turcii obişnuiau să intre călare în timpul slujbelor şi pângăreau bisericile. Fiind îngropată, musulmanii nu mai puteau intra în clădire cu caii”, povestește preotul paroh Nicolae Herța.

    biserica-ingropata-de-la-istriaDeoarece Biserica îngropată de la Istria este unică, veche și foarte frumoasă, ea a fost inclusă pe lista monumentelor arhitectonice de mare importanță.

    Edificiul a fost construit în formă de cruce, cu faţada în stil oriental turcesc, cu trei arcade.

    Interesant este faptul că intrarea în biserică se face coborând câteva trepte, nu urcând pe scări, ca la toate celelalte lăcașuri de cult, pentru că, pardoseala interioară este cu 50 cm sub nivelul terenului exterior amenajat.

    Biserica îngropată are un sistem acustic foarte ingenios

    Constructorii au apelat la o metodă inedită pentru a asigura sistemul acustic în interiorul bisericii. Deoarece nu putea avea turle care să amplifice sunetul, ei au făcut o improvizație și au încastrat în pereții lăcașului de cult 52 de amfore grecești, de 20-30 de cm adâncime, pe care le-au găsit în portul Cetății Histria.

    biserica-ingropata-de-la-istria”În urma acestei invenții inginerești a rezultat un efect acustic absolut spectaculos, sunetele fiind propagate la fel de bine ca într-o catedrală. Se spune că sistemul de amplificare de la Biserica îngropată de la Histria este unic în toată lumea”, afirmă preotul paroh din localitate, Nicolae Herța.

    Cimitirul din curtea bisericii îngropate

    La intrarea în curtea bisericii îngropate de la Istria, în partea dreaptă, vizitatorii pot observa un mic cimitir.

    Înghesuite într-un loc special amenajat, se află 25 de cruci din piatră de diferite dimensiuni, în memoria eroilor satului care au murit sau au fost dați dispăruți în al Doilea Război Mondial.

    cimitirul-bisericii-ingropate-de-la-istria

    Chiar și în centrul satului este ridicat un monument în cinstea eroilor români căzuți în al II-lea Război Mondial, iar cimitirul din satul Istria, care datează din 1828, are morminte sau cruci din acea perioadă.

    Muzeul de artă religioasă de la Biserica îngropată

    În spatele bisericii îngropate a fost construit în anul 2008 un mic muzeu, unde sunt expuse obiectele de patrimoniu religios, care datează din anul 1848.

    muzeu-biserica-ingropata-istriaO parte dintre icoanele originale din biserică sunt expuse în micul muzeu, alături de veșmintele preoțești de la acea vreme, diferite obiecte de cult și manuscrise din 1840, toate având o importantă valoare culturală și istorică.

    muzeu-biserica-ingropata-istriaTot în muzeu găsim și fragmente de pietre tombale decorate frumos și un crucifix din secolul al XIX-lea.

    icoana-cu-doua-fete-biserica-ingropata-istriaAltă icoană importantă, nedatată, pictată pe pânză și care poartă patina anilor, îl are pe o față pe Sfântul Nicolae, iar pe cealaltă pe Sfântul Gheorghe.

    icoana-cu-doua-fete-biserica-ingropata-istriaBiserica îngropată de la Istria este foarte modestă, fără picturi pe pereți, dar are o mare semnificație istorică. Edificiul este în localitatea Istria, situată la 58 km de Constanța și la 6 km de Cetatea Histria.