Tag: musulmani

  • Nawrez, sărbătoarea primăverii, la musulmani

    Nawrez, sărbătoarea primăverii, la musulmani

    Nawrez sau Nevruz este o sărbătoare foarte veche, în cadrul căreia musulmanii celebrează sosirea primăverii astronomice și marchează, prin tradiții  și obiceiuri transmise de părinți și bunici, echinocțiul de primăvară, pentru a duce mai departe moștenirea culturală și spirituală.

    Nawrez, sărbătoarea care marchează sosirea primăverii

    ”Este o sărbătoare foarte veche, în care se celebrează Anul Nou și sosirea primăverii. Femeile pregătesc casa și curtea în întâmpinarea Nawrez-ului și gătesc diferite mâncăruri tradiționale.

    nawrez-oua-vopsiteSe vopsesc ouă, existând și o vorbă precum că, până nu cade coaja de ou pe jos, nu vine primăvara. Bărbații merg la geamie și se roagă pentru un an îmbelșugat, iar la întoarcere, prin faptul că aduceau vestea acasă, ”oficializau” sosirea primăverii”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Meryem Mambet, președintele Asociației Agiacai Saladin.

    Nawrez, ziua în care se cântă și se dansează

    Toți membrii familiei se adună la masă de Nawrez, iar bucatele sunt dintre cele mai alese.

    nawrez-mancaruri-traditionale-musulmaneAceastă zi poate fi sărbătorită și în natură, iar musulmanii se bucură de faptul că vine sărbătoarea și susțin spectacole artistice, în cadrul cărora cântă și dansează, am aflat de la Filiz Ismail, președintele Comisiei de Femei a Uniunii Turce din România. Ea spune că se vopsesc și ouă cu frunze de ceapă, cu această ocazie, astfel încât totul să fie cât mai natural.

    Copiii vestesc prin colinde sosirea primăverii

    Cu două săptămâni înainte de sărbătoare, musulmanii pun grâu la încolțit, pentru ca fiecare familie să aibă primăvara în casă. De asemenea, de Nawrez, copiii îmbrăcați cu haine noi, merg să colinde prietenii, vecinii și rudele.

    Nawrez-colinde-copii-musulmani”Cei mici merg cu colindul la vecini și la rude, cu ocazia acestei sărbători. Ei împodobesc o creangă de copac înmugurită cu flori de primăvară. Aceasta este denumită ”Nawrez bayragı” în tătară, care înseamnă steag.

    nawrez-colinde-copii-ramuri-impodobiteFiecare dintre cei colindați primesc flori și, la rându lor, adaugă la acea creangă, diferite obiecte, precum batiste, marame, batice și le dăruiesc copiilor ouă vopsite, fructe, dulciuri sau bani”, a precizat Meryem Mambet, președintele Asociației Agiacai Saladin.

    Nawrez, ziua care marca începutul sezonului agrar

    ”Nevruz/ Nawrez (din persană ن وروز / Noruz – ziua nouă) este o sărbătoare echinocțială cu dată fixă, 21 martie, de origine preislamică. Era numită și Gündönümü (întoarcerea zilei), pentru că din acest moment ziua începe să crească.

    În trecut, această zi marca începutul sezonului agrar. Dintre practicile asociate acestei zile amintesc colindatul sau vestitul primăverii.

    Tinerii, în special băieții, interpretau cântece de Nawrez (Nawrez cirı) în gospodăriile sătenilor, având ca instrumentar un steag (Nawrez bayragı) format dintr-o ramură de arbore, împodobită progresiv cu flori de primăvară, monede, batiste, ștergare și alte țesături decorative. Tinerii ofereau gazdelor flori, oferindu-li-se în schimb dulciuri și bani”, spune cercetătorul Alexandru Chiselev, din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion, din Tulcea.

    Nawrez, sărbătoarea închinată focului

    Nawrez este și sărbătoarea închinată focului și purității, spune Meryem Mambet. ”Această zi coincide, conform calendarului solar iranian, cu prima zi a Noului An. Nawrez sau Nevruz se traduce prin nev- ”nou” și ruz- ”zi”, cu înțelesul de ”ziua cea nouă”. Prin chiar etimologia cuvântului, sărbătoarea implică ideea de renaștere, de reînnoire, de început al unui nou ciclu.

    nawrez-sarbatoarea-primaveriiProfitați de acestă nouă etapă și începeți ziua cu gândul de a deveni mai buni, sănătoși și de a vă implica în proiecte noi și benefice”, transmite comunității musulmane Meryem Mambet, președintele Asociației Agiacai Saladin.

    Nevruz bayraminiz kultu olsun!

    Fotografiile ne-au fost oferite de Meryem Mambet, președintele Asociației Agiacai Saladin.

  • Ismail: ”Viața asta greu estem. Trebuie făcut un pic bine când putut.”

    Ismail: ”Viața asta greu estem. Trebuie făcut un pic bine când putut.”

    Am citit aseară o povestire frumoasă și emoționantă, pe contul de Facebook al Monicăi Vidoni. Este o lecție de bunătate, empatie și generozitate, pe care ne-o oferă un musulman. Mulți au spus că le-au dat lacrimile când au citit-o, dar, nu este greu să facem și noi lucruri bune și să le oferim momente de fericire celor din jur. Trebuie doar să mai exersăm.

    Ismail, musulmanul care ne învață ce este generozitatea

    Povestea asta e de acum fix trei ani, de la un târg. Dar cumva se potrivește. Be kind, people, ne îndeamnă Monica Vidoni și începe să ne relateze o întâmplare, la care, din fericire, a fost martoră.

    ”Astă seară după 8 mall-ul s-a golit și nu prea mai aveam clienți la standuri. După 3 zile pline de târg  și noi eram deja obosiți. Se oprește o doamnă în vârstă la standul lui Ismail, vecinul nostru turc. Se uită la o râșniță mică ornamentată și întreabă cât costă.

    rasnita-turceasca-ornamentataIsmail răspunde. Deși suma e modică, doamna pune cu regret micul obiect înapoi. Șoptește  ”Din păcate nu mi-l permit.”…Dă să plece, dar Ismail o oprește. O întreabă câți ani are. Doamna roșește cochetă și ocolește răspunsul. Turcul insistă ”Tu pensionară? Ai copii? Ești singură?”.

    Doamna se sperie, probabil nu știe obiceiul turcesc de politețe de a întreba de familie interlocutorul. Aproape fuge, dar îi spun să nu se sperie, domnul e foarte OK. Răspunde stingherită ”Da, singură, pensionară, nu am pe nimeni”. Dă să plece, iar Ismail ocolește masa și o oprește.

    Ia râșnița mică și o întreabă ”Place la tine?”. Doamna speriată zice da, dar nu pot să o cumpăr. ”Atunci eu fac cadou la tine” zice omul și îi pune râșnița în mână. Doamna se blochează, se uită la mine disperată, vede că eu zâmbesc, șovăie, o împinge înapoi, crede că e ceva tertip de marketing.

    L-am văzut pe om timp de trei zile cat de frumos  s-a comportat cu toată lumea, îmi dau seama că vorbește serios. O liniștesc și îi spun să accepte liniștită.

    Complet șocată și cu un zâmbet luminos de copil, doamna acceptă. Nu-i vine să creadă și întreabă ”Vai dar cum, de ce, nu pot să accept, sunteți sigur??”.

    Ismail îi urează sănătate și o bate ușor pe mână. Seara bună!

    Doamna  pleacă mulțumind din suflet și strângând micul obiect la piept. Ismail se duce și se asează pe bancă obosit. Îi spun că e frumos ce-a făcut. El ridică din umeri, dar ochii albaștri sunt puțin înlăcrimați și-mi zice: ”Viața asta  greu estem. Trebuie făcut un pic bine când putut” și se întoarce la butonat telefonul mobil”, scrie Monica Vidoni, despre această întâmplare petrecută pe 18 martie 2018.

    Musulmanii învață de mici lecția generozității

    Gestul lui Ismail nu este unul singular, pentru că musulmanii știu să dăruiască. Este o lecție pe care noi trebuie să o mai repetăm. Religia îi învață să fie uniți, să se gândească și la cei săraci, flămânzi sau care au nevoie de ajutor. Mulți dintre ei respectă tradiția și le oferă și altora din puținul lor.

    Este o adevărată lecție de generozitate, pe care am putea să o aplicăm și noi, din când în când. Tu când ai făcut ultima dată un gest frumos, pentru o persoană necunoscută?

  • Comunitatea musulmană ne dă o lecție de solidaritate în criza generată de coronavirus

    Comunitatea musulmană ne dă o lecție de solidaritate în criza generată de coronavirus

    Comunitatea musulmană ne dă o lecție de solidaritate în criza generată de coronavirus, acum, când România are nevoie de solidaritate, mai mult decât oricând. Iar solidaritatea poate îmbrăca și forma bunului-simț în rândul comercianților, astfel încât produsele de strictă necesitate să nu devină un lux pentru populație, în această criză declanșată de noul coronavirus. Mulți, foarte mulți români se plâng că nu mai găsesc în farmacii măști de protecție sau că prețul acestora a crescut de la 0,50 lei la 10 lei bucata. Este adevărat, în România nu au fost luate încă măsuri pentru a limita această speculă, așa cum se întâmplă în alte state. Totuși, ideal ar fi să nu ne pierdem empatia și umanitatea și să nu profităm de cei aflați în nevoie, iar un exemplu în acest sens ne oferă comunitatea musulmană. Desigur, nu-i uităm nici pe doctori și toate cadrele medicale, care sunt eroii noștri în tot acest coșmar denumit pandemia de COVID-19.

    Comunitatea musulmană ne dă o lecție de solidaritate

    Ajutor criza coronavirusÎn timp ce mulți comercianți au crescut prețurile în aceste zile nejustificat de mult, în goana după profit, comunitatea musulmană ne oferă o lecție de viață în vreme de coronavirus. Reprezentanții religioși i-au sfătuit pe patronii musulmani să nu ridice prețurile la produsele aflate la mare căutare și care sunt de ajutor populației. Lor li s-a recomandat să nu îndrăznească să scumpească produsele, astfel încât ele să fie accesibile tuturor. Un gest minunat, pentru care această comunitate merită felicitată.

    Echipa Mrini Eye Hospital este la dispoziția sistemului sanitar și face voluntariat în lupta împotriva coronavirus

    Un alt exemplu pozitiv în aceste vremuri tulburi ne este oferit de echipa Mrini Eye Hospital. Fildis și Hicham Mrini, patronii Spitalului de Oftalmologie au anunțat pe conturile lor de Facebook, faptul că în această perioadă au închis clinica, dar le oferă informații pacienților, online și prin Whatsapp.

    comunitatea-musulmana-lectie-solidaritate-Fildis-MriniDe asemenea, ei au afirmat că rămân la dispoziția sistemului medical românesc, pentru a ajuta în orice situație viitoare gravă pentru comunitate.

    comunitatea-musulmana-lectie-solidaritate-coronavirus-Hicham-Mrini Ei s-au declarat VOLUNTARI, alături de colegii lor care luptă împotriva virusului. Este o atitudine admirabilă, iar exemplul lor ar trebui urmat de noi toți, în măsura în care putem fi cumva de ajutor.

    Studenții musulmani mediciniști rămân în România să îi ajute pe bolnavi

    Este uluitoare mobilizarea comunității musulmane și merită să vorbim despre faptele bune pe care acești oameni frumoși le fac în perioada crizei generate de noul coronavirus.

    comunitatea-musulmana-lectie-solidaritate-coronavirus”În comunitatea musulmană de imigranți din București sunt peste 100 de studenți la medicină. Câțiva dintre ei îmi sunt prieteni de familie, pe alții i-am cunoscut cu diferite ocazii. Mulți au fost chemați de familii acasă, știind ce se întâmplă în România. Pe o parte dintre ei i-am văzut azi la o rugăciune comună. Răspunsul lor, fete și băieți din anii de început sau anii terminali: Nu, noi nu plecăm de aici! Va fi nevoie de noi, fie și să ducem medicamente oamenilor la ușă. Zilele astea, România e și țara noastră!”, a scris pe pagina de Facebook Fatma Ylmaz, membră a comunității musulmane.

    Sunteți minunați și un exemplu pentru noi, oameni frumoși! Avem nevoie de voi să învățăm o lecție de umanitate, pe care unii români au uitat-o. Sănătate multă tuturor!

  • Tradițiile și obiceiurile musulmanilor din Dobrogea, de Kurban Bayram

    Tradițiile și obiceiurile musulmanilor din Dobrogea, de Kurban Bayram

    Kurban Bayram, unul dintre cele mai importante evenimente religioase din religia islamică este sărbătorit începând de astăzi, timp de 4 zile, de către musulmanii din România și din întreaga lume. Săbătoarea Sacrificiului sau Eid al Adha mai este denumită Crăciunul de către creștinii ortodocși, deoarce august sau  Zilhigge este ultima lună din calendarul islamic.  Specific acestei sărbători este și pelerinajul la locurile sfinte de la Mecca. Copiii musulmani așteaptă cu nerăbdare sărbătoarea, atât pentru a-și întâlni rudele, cât și pentru a primi cadouri. Potrivit tradiției, la cele două mari sărbători religioase, Kurban Bayram și Ramazan Bayram, atât copiii cât și restul familiei se îmbracă în haine noi.

    Kurban Bayram, sărbătoarea care îi apropie pe credincioși

    În limba arabă, Kurban reprezintă apropierea de Divinitate, iar din punct de vedere religios înseamnă sacrificarea unui animal, conform cerințelor islamice. De asemenea, această sărbătoare are rolul de a-i apropia pe oameni, a declarat pentru Discover Dobrogea imamul Moscheei Regale Carol I, Ali Selcin. El spune că în aceste zile, prietenii și familia trebuie să fie aproape și este important să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Tinerii își vizitează rudele mai vârstnice, în semn de respect.

    Moscheea-Carol-I Potrivit tradiției de Kurban, carnea animalului sacrificat se împarte în trei părți egale. O parte se oferă celor săraci, o altă parte le este dată musafirilor care intră în casă și a treia parte rămâne pentru familia care a tăiat animalul. Musulmanii respectă tradiția, deoarece acest obicei este cel mai important aspect în cadrul Sărbătorii Sacrificiului, spune imamul Ali Selcin.

    ”Noi, musulmanii, nu trebuie să folosim această sărbătoare pentru a ne trufi, ci, dimpotrivă, pentru a ne smeri în fața Lui Allah. Dacă nu înțelegem profunzimea spirituală a sacrificării, atunci acțiunile întreprinse vor fi doar de a suprima viața acestor animale. Kurbanul (animalul sacrificat) înseamnă apropiere… chemarea la apropiere”, a precizat muftiul Muurat Iusuf.

    Geamia Hunkar, locul în care muftiul oficiază rugăciunea de Kurban Bayram

    Marea rugăciune comună sau Bayram Namazi a fost oficiată în această dimineață, la ora 06,17 la Geamia Hunkar din municipiul Constanța, de Muftiul Iusuf Muurat. Acesta a participat ulterior la o serie de sacrificii ritualice și le-a oferit familiilor nevoiașe din județele Constanța, Tulcea și Călărași, pachete care conțin carne de kurban, oferite de Muftiatul Cultului Musulman din România, împreună cu reprezentanţii unor asociații social-umanitare din țară și din străinătate.

    Semnificația Sărbătorii Sacrificiului

    De Kurban Bayram se comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam pentru iudeo-creștini). El a fost pus să aleagă între dragostea față de unicul său fiu Ismael și adorația pentru Allah și a optat pentru devoțiunea față de divinitate. Potrivit Coranului, pentru a-și exprima credința și supunerea față de Allah, Ibrahim era în stare să își sacrifice fiul, pe Ismael, așa cum a promis atunci când i-a cerut Creatorului un copil. Deoarece a văzut credința neclintită a lui Ibrahim, Allah l-a trimis pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec mare și frumos, la altarul sacrificiului. Astfel, lama cuțitului a tăiat gâtul animalului, nu pe cel al copilului mult iubit, de Kurban Bayram fiind celebrată Sărbătoarea Sacrificiului, de către lumea musulmană.

    kurban-bayram-moscheea-carol-IÎntr-unul dintre versetele din Cartea Sfântă, Creatorul spune: ”Nici animalele sacrificate, nici sângele scurs din animalele sacrificate nu vor ajunge către Allah. La el va ajunge doar smerenia voastră.” Această sărbătoare a sacrificiului nu simbolizează îndestularea credincioșilor și aprovizionarea lor cu carne. Cele mai importante sunt apropierea față de semeni, comuniunea, întrajutorarea și atmosfera de sărbătoare, a prezicat imamul Ali Selcin.

    De Kurban Bayram, copiii musulmani merg să colinde

    Una dintre bucuriile musulmanilor cu ocazia sărbătorii de Kurban Bayram este să îi primească pe copii cu colindul. Cei mici le sărută mâna gazdelor și le urează, fie în limba tătară ”Kurban Bayram Quairli Bolsin!”, fie în limba turcă ”Kurban Bayraminiz Mubaeki Olsun!” sau în arabă ”Eid Al-Adha Mubarak!”care înseamnă sărbători fericite!

    Ramazan BayramCei mici primesc în schimbul colindului bani sau delicioasele baclavale sau sarailii, pregătite cu drag de gospodine. În general, copiii au păstrat tradiția colindului în mediul rural, dar se mai practică și în Constanța, în special în cartierele în care sunt mulți etnici musulmani, cum ar fi Coiciu, Poarta 6, Palazu sau KM 4-5.

    În urmă cu câteva zeci de ani, copiii așteptau să iasă vârstnicii de la slujba care se ține în dimineața sărbătorii de Kurban Bairam la geamie sau la moschee și abia după ce le pupau mâna acestora plecau să colinde, și-a amintit cu bucurie imamul Ali Selcin.

    Ce animale se sacrifică de Kurban Bairam?

    Animalele sacrificate de Kurban sunt cele din categoria ovinelor, care trebuie să aibă cel puțin un an. Există și o excepție în cazul acestora, ele pot avea și 6 luni, dacă sunt mari precum oaia care are pui. Pot fi sacrificate și caprine cu vârsta de cel puțin un an, iar dacă sunt preferate bovinele, acestea trebuie să aibă cel puțin doi ani. În alte state se sacrifică și cămile de Kurban Bairam, iar vârsta pe care trebuie să o aibă acestea este de cel puțin 5 ani. Aceste condiții sunt valabile doar pentru sărbătoarea de Kurban, în orice altă perioadă nu contează vârsta animalelor tăiate, spune imamul Ali Selcin.

    Festivalul Pastoritului Sarighiol Deal TulceaÎn plus, un aspect important este acela că animalul sacrificat trebuie să fie cel mai bun și cel mai frumos din turmă, deoarece reprezintă o ofrandă adusă Creatorului. De asemenea, puțini români știu că la Sărbătoarea Sacrificiului, carnea care se împarte oamenilor nevoiași sau prietenilor nu poate fi cumpărată din magazin. Potrivit tradiției, animalul trebuie să fie sacrificat special pentru această sărbătoare, aceasta fiind practic semnificația Kurban Bairam-ului. În celelalte zile din an, carnea oferită familiilor aflate în nevoie poate fi cumpărată, deoarece nu are nicio legătură cu această sărbătoare.

    Kurban Bairam Qayirli Bolsin!  Kurban Bayraminiz Mübarek Olsun!  Eid Al-Adha Mubarak!

  • Începe Bayram-ul dulciurilor. Tradițiile și obiceiurile musulmanilor de Ramazan Bayram

    Începe Bayram-ul dulciurilor. Tradițiile și obiceiurile musulmanilor de Ramazan Bayram

    Îi admir pe musulmani pentru că știu să dăruiască, în special când este Bayram. Potrivt religiei islamice, de sărbători, ei trebuie să se împace unii cu alții, să fie uniți și să se gândească la cei săraci și flămânzi și  la persoanele care au nevoie de ajutor. Spre deosebire de mulți dintre noi, ei chiar respectă tradiția și le oferă și altora din puținul lor. Este o adevărată lecție de generozitate pe care ne-o oferă inclusiv nouă, deoarece, indiferent că sunt sărbătorile noastre sau ale musulmanilor, ei ne oferă cu generozitate baclavale și alte dulciuri tradiționale și nu uită să ne trimită urări frumoase prin care ne arată că le pasă de noi. Tocmai de aceea, Discover Dobrogea le urează  ”Bayram fericit!”.

    După o lună de purificare spirituală prin post și rugăciuni, credincioșii musulmani sărbătoresc timp de trei zile, începând de mâine, Ramazan Bayram-ul. În Constanța, muftiul Iusuf Muurat va oficia slujba de Ramazan Bayram marți, 4 iunie, la Geamia Hunchiar. De asemenea, slujbe religioase cu ocazia acestei sărbători, denumită și Șeker Bayram sau sărbătoarea dulciurilor, vor avea loc în toate geamiile. Reprezentanții comunității musulmane au fost invitați miercuri, în a doua zi de Bayram, la ora 13.00 la Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța.

    La sate, copiii merg cu colindul de Bayram

    În prima zi de Ramazan Bayram, imediat după ce iese hogea din geamie, copiii merg să colinde prietenii și rudele. În municipiul Constanța acest obicei s-a pierdut, însă în multe sate în care există comunități importante de musulmani s-a păstrat această tradiție.

    Ramazan Bayram Seker Bayram Cei mici bat din poartă în poartă, le pupă mâna gazdelor și le anunță că ”A venit Bayram-ul”. Acestea le oferă dulciuri, fructe, bomboane sau prăjituri, spune Filiz Ismail, președintele Comunității de Femei din cadrul Uniunii Democrate Turco-Musulmane din România. Ea a precizat că în cartierul Palazu Mare din Constanța, copiii încă mai colindă de Ramazan Bayram. De asemenea, obiceiul colindatului s-a păstrat în localitățile Cobadin, Cumpăna sau la Fântâna Mare. Acolo, micuții umblă prin sat cu o traistă atârnată de gât și le urează membrilor comunității sărbători cu bucurie.

    Ultima zi de post, înainte de Ramazan Bayram

    Astăzi a fost ultima zi de post, înainte de Ramazan Bayram. Este foarte strict postul pe care îl țin musulmanii timp de o lună, am aflat de la președintele Comunității de Femei din cadrul Uniunii Democrate Turco-Musulmane din România, Filiz Ismail. Ei au voie să mănânce și să bea apă doar după ce apune soarele, până la răsărit. Doar în acest interval credincioșii pot savura masa de Iftar. Ei încep cu o curmală și cu o gură de apă, apoi pot mânca orice. Postul este foarte drastic, un fel de post negru la ortodocși. Ei nu trebuie să fumeze sau să mestece gumă, iar la stomatolog pot merge doar dacă au o urgență.

    Trei zile de sărbătoare la musulmani

    Sărbătoarea dulciurilor sau Șeker Bayram durează 3 zile. Totuși, potrivit Codului Muncii, în România musulmanii au doar două zile libere pentru a sărbători Ramazan Bayram-ul. Ei merg la Muftiat, de unde obțin adeverințe care să ateste că sunt cetățeni de etnie musulmană, documente pe baza cărora primesc zilele libere de la locul de muncă.

    Ramazan-Bayram-Seker-Bayram În cele trei zile de sărbătoare, musulmanii merg la părinți, la rude și la prieteni. Persoanele vârstnice sunt primele vizitate, iar cei mai tineri le sărută mâna și le oferă dulciuri, spune Filiz Ismail. Tot de la ea am aflat că persoanele care au avut un deces în familie sunt vizitate de rude, pentru a nu le lăsa singure. Astfel, cei îndurerați de pierderea cuiva drag, nu vor fi lăsați să simtă golul lăsat de cei care au plecat în altă lume.

    Șeker Bayram, sărbătoarea dulciurilor

    Pe vremuri, în satele din județul Constanța se făceau baclavalele la cuptorul din sat. La vatra respectivă se strângeau toate gospodinele cu tăvile pline cu baclavale și așteptau la coadă, să le bage la cuptor. Cele care aveau în curte cuptor din pământ, le coceau acasă, mi-a spus președintele Comunității de Femei din cadrul Uniunii Democrate Turco-Musulmane din România, Filiz Ismail.

    Ramazan-Bayram-Seker-Bayram La Șeker Bayram se pune mare accent pe dulciuri, astfel că nu lipsesc de pe masa musulmanilor baclavale, sarailii, minuni (tulumba tatlîs), cataif, rahat sau halva. Inclusiv darurile pe care le oferă celor pe care îi vizitează constau în dulciuri.

    De Bayram, ușa este deschisă pentru musafiri

    Toți cei care calcă pragul locuințelor etnicilor musulmani, sunt ospătați de Ramazan Bayram, de către gazde. Ușa acestora este deschisă pentru toată lumea.

    Ramazan-Bayram-Seker-Bayram Mâncarea se pregătește în ajun, iar masa trebuie să fie plină cu de toate, în zilele de sărbătoare. În afară de dulciuri, gospodinele pregătesc ciorbă de mai multe feluri, în funcție de preferințele membrilor familiei, sarmale sau ardei umpluți, friptură și chiftele.

    Obiceiuri de Ramazan Bayram

    Deoarece este o sărbătoare importantă, părinții le cumpără copiilor lucruri noi. Cei mici se îmbracă de Ramazan Bayram cu haine pe care nu le-au mai purtat și se bucură de darurile primite.

    În dimineața sărbătorii de Ramazan Bayram, bărbații merg la geamie. După terminarea slujbei, ei se întorc acasă și mănâncă micul-dejun împreună cu familia.

    Un obicei pe care îl admir la musulmani, este acela de a le oferi bani sau pachete cu mâncare, celor sărmani. Nimeni nu rămâne cu masa goală de Ramazan Bayram, iar cei nevoiași primesc hrană sau bani cu care să și-o procure, astfel încât să aibă masaîmbelșugată de sărbători. Se obișnuiește să se stabilească la geamie o anumită sumă, ”fitir” cum spun musulmanii, pe care familiile o donează persoanelor nevoiașe. Banii se oferă înainte de Bayram, astfel încât cei care îi primesc să își poată cumpăra produsele pe care să le pună pe masă de sărbători, a precizat președintele Comunității de Femei din cadrul Uniunii Democrate Turco-Musulmane din România, Filiz Ismail.

    De Bayram, se spune că este bine să te împaci cu persoanele cu care ești certat. Filiz Ismail afirmă că această sărbătoare este și a împăcării.

    Reprezentantul Cultului Musulman din România, Muftiul Iusuf Muurat, le adresează credincioșilor musulmani tradiționala urare: “RAMAZAN BAIRAMÎNÎZ QAYÎRLÎ BOLSÎN!“ – “RAMAZAN  BAYRAMINIZ  HAYIRLI  VE  MŰBAREK OLSUN!” – „UN BAİRAM FERİCİT!” – “EID AL FITIR MUBARAK!