Tag: Murighiol

  • Murighiol, locul ideal pentru experiențe accesibile în Delta Dunării și mâncăruri tradiționale delicioase

    Murighiol, locul ideal pentru experiențe accesibile în Delta Dunării și mâncăruri tradiționale delicioase

    Sezonul turistic nu se încheie niciodată în Dobrogea, iar localitatea Murighiol a devenit preferata turiștilor care doresc să viziteze Delta Dunării, la prețuri accesibile. Situată pe malul lacului cu același nume și la câteva vâsle de minunata Deltă, comuna Murighiol a devenit locul ideal pentru cei care caută să aibă experiențe inedite. Fie că vorbim despre trasee în Rezervația Delta Dunării, de plimbări cu avionul de mici dimensiuni ori cu caiacele sau de vizitarea atracțiilor din satele dobrogene și degustarea delicioaselor produse tradiționale deltaice, localitatea Murighiol le oferă vizitatorilor momente de neuitat.

    Casa Anastasia, pensiunea din Murighiol care le asigură turiștilor experiențe de neuitat și mâncăruri delicioase

    Deschisă în anul 2019, Casa Anastasia din Murighiol, are o poveste interesantă. Casa veche lipovenească a aparținut bunicii administratorului pensiunii, Alice Popa. Aceasta, alături de soțul său, a restaurat-o și a transformat-o într-un loc de cazare liniștit, frumos, verde și primitor, de care bunica ei ar fi mândră acum. Ulterior, soții Popa au mai construit în curtea generoasă, două corpuri moderne în care pot fi cazați turiștii.

    Casa Anastasia Murighiol Tulcea

    La Casa Anastasia nu ai timp să te plictisești, pentru că ai parte de numeroase experiențe. Piscina, sauna și ciubărul îi țin ocupați pe oaspeți, în zilele în care își propun să rămână la cazare, să se distreze și să se odihnească. Gadele le oferă, însă, turiștilor, numeroase alte alternative de petrecere a zilelor de vacanță.

    Piscina și cazare Casa Anastasia Murighiol

    „Turiștii găsesc aici și partea aceasta de baltă, de lacuri, de rezervație, păsări, floră, faună, cât și partea de uscat. La noi în complex pot rămâne la piscină, avem loc de joacă pentru copii și o grădină generoasă, oferim cam toate mesele, dacă rămân la cazare și își doresc acest lucru.

    Borș de pește Casa Anastasia Murighiol

    Turiștii preferă să vină aici, pentru că au acces facil cu mașina și le oferim numeroase alternative de petrecere a timpului liber.  În momentul de față avem 17 camere, dintre care 10 duble, două apartamente și 3 triple și oferim cazare cu demipensiune – mic dejun și cină.

    Alice Popa manager Casa Anastasia Murighiol

    Dacă, inițial, turiștii noștri rezervau cazarea pentru maximum 3 zile, în ultima perioadă au început să vină pentru mai multe zile, astfel că, acum avem surpriza să ne viziteze chiar și 7 zile, pentru că le place aici și nu se plictisesc.

    Casa Anastasia Murighiol

    Cei care vin la noi fac o excursie de o zi în Delta Dunării și încearcă să vadă cât mai mult din Deltă. Ei aleg fie Sulina combinată cu Pădurea Letea sau Sf. Gheorghe cu Pădurea Caraorman. În alte zile ies pe baltă să vadă răsăritul sau apusul și păsările din rezervație. Oaspeților le place să meargă și pe faleza de pe malul Lacului Murighiol, unde pot vedea lebede, rațe și pelicani.

    gura-portitei-jurilovca-istoria-locului-povesti-epava

    O altă experiență pe care o recomandăm turiștilor noștri și de care sunt foarte încântați, este cea care combină traseele cu barca și cele cu mașina la atracțiile turistice, cum ar fi Jurilovca și Gura Portiței. Este o distanță ceva mai mare de la noi, dar în drum pot vedea și Cetatea Enisala, localitatea Sarichioi, apoi ajung în Jurilovca și pleacă cu barca la Gura Portiței și, după ce fac o baie în mare și se plimbă pe plajă, se întorc la Murighiol, la Casa Anastasia. Mai pot vizita orașul Tulcea, unde pot vedea Acvariul, muzeele și se pot plimba pe faleza din Tulcea. În drumul spre Tulcea există satul pescăresc și o herghelie unde se organizează și cursuri de călărie.

    Dacă sunt interesați de segmentul de mănăstiri, avem, de la Tulcea, nu foarte departe, triunghiul mănăstirilor – Saon, Celic Dere și Cocoșul, fiecare cu povestea sa. Au ce face, nu se plictisesc.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea

    La noi, spre Dunavăț, mai este Cetatea Halmyris, un alt sit arheologic ce prezintă interes pentru turiști. În ultimii trei ani am organizat aici și tabere de copii, care aveau program de caiac și multiple alte activități.

    Plimbare cu avionul ușor deasupra Deltei Dunării

    Pentru turiștii mai aventurieri și dornici de senzații tari, recomandăm o plimbare deasupra Deltei cu avionul ușor, o experiență care le oferă o perspectivă inedită asupra Rezervației. Prețul unui zbor este de 100 de euro/persoană, însă este o activitate pe care nu o vor uita niciodată.

    Aerodrom Sarinasuf MOA AVIO Murighiol

    Cea mai mare bucurie a noastră este că avem turiști care revin la noi, pentru că le-a plăcut. Unii dintre ei ne-au vizitat și de 7 ori, pentru că de fiecare dată găsesc altceva de făcut, de văzut și vizitat.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Alice Popa, administratorul Casei Anastasia din Murighiol.

    Chef Erol Ibram Casa Anastasia Murighiol

    Mâncărurile de la Casa Anastasia sunt delicioase și arată excepțional. Proprietarii colaborează cu chef Erol Ibram, care are o vastă experiență și gătește o gamă de preparate deltaice ușor reinterpretate.

    Gastronomie tradițională Casa Anastasia Murighiol

    „Turiștii sunt foarte impresionați de mâncărurile pe care le oferim, pentru că, atât preparatele, cât și plating-ul sunt similare hotelurilor de 5 stele, lucru la care nu se așteaptă când ajung la noi.”, a precizat administratorul Casei Anastasia, Alice Popa.

    Excursiile cu barca în Delta Dunării, sunt preferatele turiștilor care ajung la Murighiol

    Oricât de des ar merge la Murighiol, turiștii nu refuză niciodată o plimbare cu barca prin Rezervația Delta Dunării, pentru că, de fiecare dată pot vedea lucruri noi. Silviu Ștefanov este de 17 ani ghid de turism și colaborează cu administratorii caselor Anastasia și Mariana din Murighiol, dar și cu proprietarii altor pensiuni din localitate, astfel că le oferă turiștilor posibilitatea de a vedea, din barcă, zonele sălbatice ale Deltei.

    Excursii Delta Dunării ghid Silviu Ștefanov

    „Facem excursii cu plecare din Murighiol, în toată Delta Dunării – la Sulina, Sf. Gheorghe, Letea, Caraorman, în Rezervație și oriunde își doresc turiștii să ajungă.

    Lebede și nuferi albi in Delta Dunării

    Cele mai căutate tururi sunt cele de rezervație, în primul rând pentru că păsările au pui, dar și cele de o zi, cum ar fi la Pădurea Caraorman, pentru că este un loc mai sălbatic sau Sf. Gheorghe, deoarece este un traseu mai complex și se merge foarte mult pe lacuri și pe canale, până la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Acolo putem organiza și mese tradiționale la pescari sau putem recomanda un restaurant cu specific și, desigur, turiștii pot face și o baie în mare.

    Nuferi galbeni in Delta Dunării

    În zona Murighiol sunt numeroase lacuri cu foarte mulți nuferi albi și galbeni, lacuri înguste, în care turiștii își pot face o idee despre ce înseamnă Delta.

    Pelicani Delta Dunării

    Cele mai comune păsări care pot fi văzute, sunt lebedele, pelicanii, cormoranii mici și mari, lișițele, rățuștele, egretele mici ș mari, iar în zona Caraorman, în inima deltei, în mijlocul verii, turiștii pot observa și păsări mai rare, cum ar fi călifarul alb, călifarul roșu, lopătarul, care vin în zona de nisip, în sezonul cald.

    Pelicani in Delta Dunării Murighiol

    Susțin turismul lent, pentru că, pe lacuri și canale mergem foarte încet, pentru ca turiștii să vadă atât flora, cât și fauna și să fotografieze lucrurile care le atrag atenția. Noi încercăm să facem un turism responsabil, nu unul agresiv.

    Tarifele pentru traseele pe care le facem în Delta Dunării sunt neschimbate de 4 ani. Am decis să nu creștem prețurile, pentru că ne dorim ca oamenii să fie mulțumiți de deltă și să se reîntoarcă cu plăcere, fără să se gândească la faptul că este un cost foarte mare. Tarifele pleacă de la 100 de lei de persoană pentru traseul de două ore și jumătate pe lacuri și ajunge la 200-250 de lei maxim, pentru traseul de o zi. Masa se achită separat la localnici, iar transportul prin Pădurea Caraorman se plătește tot la localnici.

    plaja-sfantu--gheorghe-delta-dunarii

    Sunt foarte mulți turiști străini care ajung la Murighiol și pe care îi plimbăm în astfel de tururi – nemți, austrieci, polonezi, olandezi, din țările Nordice, italieni. Ei nu vin în sezonul de vară, pentru că își calculează vacanțele astfel încât să evite aglomerația din sezonul cald. Turiștii străini vin, de regulă, din septembrie până în aprilie-mai inclusiv, în perioada migrației.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Silviu Ștefanov, ghid de turism în Delta Dunării.

    Ghidul de turism Silviu Ștefanov, spune că le oferă turiștilor care ajung la Murighiol o gamă largă de experiențe.

    „Le asigurăm oaspeților interesați, posibilitatea de a practica pescuitul sportiv, cum ar fi pescuitul la răpitor, care este foarte apreciat de pasionați sau pescuitul clasic la caras sau crap, un pescuit mai lent. Deși este pescuit sportiv, Rezervația le permite să ia acasă o captură de 4-5 kg. Pescuitul în Delta Dunării este gratuit, trebuie achitată doar taxa de acces pe teritoriul Rezervației, care este de 5 lei/persoană/zi.

    Din toamnă putem organiza și partide de vânătoare, la cerere, dar în grupuri mai restrânse, însă nu pe teritoriul rezervației, ci pe terasă, în zona limitrofă deltei. Este vorba de vânătoare la gâscă, la rață, la pasaj. Trebuie să fie vânători autorizați și să aibă toate actele în regulă și noi îi îndrumăm ce au de făcut.

    De asemenea, putem să le oferim turiștilor experiența de a se plimba cu caiacele, dar asigurăm și tururi de birdwatching, atât la răsărit, cât și la apusul soarelui.

    Ghid turism excursii Delta Dunării Silviu Ștefanov

    Am învățat cum se face turismul la 5 stele, pentru că am lucrat 7 ani la un hotel de top din Poiana Brașov și încerc să ofer servicii de calitate turiștilor mei.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Silviu Ștefanov.

    O prezență exotică la Casa Mariana, pensiunea situată pe malul Lacului Murighiol

    O altă pensiune pe care am vizitat-o la Murighiol este Casa Mariana. Situată chiar pe malul Lacului Murighiol, într-un cadru de poveste, Casa Mariana Lunca reprezintă o adevărată oază de liniște și relaxare. Pensiunea este deschisă tot timpul anului, iar cei mai mulți turiști optează inclusiv toamna și chiar iarna pentru această locație, fie datorită recomandărilor făcute de alți vizitatori, fie pentru că pot ajunge cu mașina până la pensiune și pot pescui direct de pe ponton.

    Mery din Etiopia, bucatar Casa Mariana Murighiol

    Când ajungi la Casa Mariana din Murighiol, te întâmpină Mery, o prezență exotică, o doamnă tânără și frumoasă, care a a venit în urmă cu un an tocmai din Etiopia și s-a îndrăgostit de aceste locuri în care dorește să rămână toată viața. Mery, nu doar că a învățat să vorbească destul de bine limba română, dar gătește extraordinar de bine mâncărurile tradiționale din pește. Este adevărat, profesor în bucătărie îi este chef Erol Ibram, care a învățat-o toate secretele gastronomiei deltaice, iar turiștii care mănâncă aici, se ling pe degete după ce gustă produsele gătite de Mery.

    Camere cazare Casa Mariana Murighiol

    Deoarece Mery este și administratorul Casei Mariana din Murighiol, a reușit, recent, să îl aducă și pe soțul său la pensiune, care o ajută la bucătărie, dar și la treburile din pensiune.

    Casa Mariana Murighiol

    „Eu lucrez și la bucătărie și administrez toată Casa Mariana. Pensiunea are 10 camere, un apartament, o dublă și o triplă. Aici, mâncarea este făcută după rețetele chef-ului Erol Ibram. Gătesc pește prăjit, saramură, plachie, storceag, borș de pește, de toate.

    Pește cu migdale si piure Casa Mariana Murighiol

    Este foarte diferită mâncarea față de modul în care gătim noi în Etiopia, dar îmi place foarte mult și sunt încântată când văd că turiștii apreciază preparatele pe care le facem.

    Pescari pe pontonul Casa Mariana Murighiol

    Pentru că avem și un ponton, turiștii sunt atrași să vină la Pensiunea Mariana pentru că pot pescui, au și piscină, pot lua masa pe malul apei și seara admira apusul.

    Piscina Casa Mariana Murighiol

    La Casa Mariana este deschis tot timpul anului și, inclusiv iarna avem turiști.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Mery, administratorul și bucătăreasa de la Casa Mariana din Murighiol.

    Murighiol este o comună  în  județul Tulcea, formată din satele Colina, Dunavățul de Jos,  Dunavățul de Sus, Murighiol, Plopul, Sarinasuf și Uzlina. Numele provine de la cel al satului de reședință, Murighiol, este de origine turcă și înseamnă „Lacul vânăt”, probabil datorită culorii cenușii pe care o capătă uneori apele lacului din apropierea satului. Se spune că Murighiol este cea mai întinsă comună din România, suprafața comunei fiind de peste 84.000 ha, majoritatea acoperind zone vaste din Delta Dunării.

    Murighiol este locul perfect pentru turiștii care au nevoie de liniște să își audă gândurile și vor să aibă acces rapid cu mașina. Comuna este situată în apropierea atracțiilor turistice din județul Tulcea. Este loc liniștit, preferat atât de către vizitatorii care doresc să se relaxeze în natură, să se plimbe cu barca sau caiacul și să privească păsările și peisajele, cât și de amatorii de pescuit.

  • Festivalul de Film de artă – Film în sat – va avea loc la Murighiol, în acest weekend

    Festivalul de Film de artă – Film în sat – va avea loc la Murighiol, în acest weekend

    Cuzin Toma se întoarce în Deltă. Murighiol se pregătește să devină capitala cinematografei din România în perioada 18-20 octombrie 2024, când stadionul localității va găzdui Festivalul de Film de artă Murighiol – Film în sat.

    Evenimentul promite trei zile de proiecții de filme, concerte live și ateliere de artă pentru copii. Festivalul aduce în prim-plan producții românești de renume, precum Moromeții 3, Și atunci, ce e libertatea și Anul Nou care n-a fost.

    Printre invitați se numără producătorul Tudor Giurgiu, regizorii Bogdan Mureșanu și Andrei Zincă și actorii Iulian Postelnicu și Olimpia Melinte. Amtrionul evenimentului va fi, desigur, actorul și președintele festivalului Cuzin Toma. Festivalul de Film de artă Murighiol continuă misiunea Film în Sat de a aduce arta și cultura mai aproape de comunitățile rurale și de a crea o punte între lumea satului și cea a cinematografei.

    „Cultura are un impact profund asupra comunităților locale, oferind nu doar cunoaștere și divertisment, ci și oportunități de dezvoltare personală și colectivă. Îmi place să spun că arta și cultura în general, te ajută să-ți depășești condiția. Această idee m-a inspirat atât de mult încât a devenit motto-ul meu. Dacă eu pot, poți si tu” susține actorul și inițiatorul proiectului Film în Sat, Cuzin Toma.

    Pe lângă vizionarea filmelor “Moromeții 3”, “Anul Nou care n-a fost” și “Și atunci, ce e libertatea”, participanții vor putea intra în dialog cu reprezentanții echipelor care au produs cele 3 pelicule și se vor bucura de concertele oferite de Taraf Flamenco și Groovy Bastards. Programul va completat de un recital de muzică clasică, unul de muzică indiană și mai multe ateliere de creație pentru copii.

    Intrarea este liberă pe tot parcusul festivalului. Programul evenimetului poate consultat pe site-ul https://filminsat.ro/.

    Vineri, 18 octombrie, ora 11:00 și duminică, ora 15:00, actorul și organizatorului festivalului Cuzin Toma va susține două conferințe de presă în care își va prezenta motivația și viziunea care stau în spatele proiectului Film în Sat. Festivalul de artă de la Murighiol – Film în Sat, este un proiect finanțat prin GAL Delta Dunării în parteneriat cu Primăria Murighiol, care împărtășesc viziunea de a aduce cultura mai aproape de comunitățile din România.

    Informații suplimentare pot fi oferite de echipa Film în Sat, la adresa de email: [contact@filminsat.ro]. Cei interesați pot urmări paginile de Facebook și Instagram ale evenimetului, pentru ultimele noutăți.

  • Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în Marea Neagră

    Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în Marea Neagră

    Situată în antichitate între două lacuri sărate și în apropierea Mării Negre, Cetatea Halmyris de la Murighiol a fost denumită în trecut ”Sărătura”. În exteriorul cetății, la acea vreme, toate dealurile din jur erau împădurite și pe coasta lor până la Dunăre era așezarea civilă, căreia i se spunea ”Satul corăbierilor”. Acum, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare așteaptă să fie cercetat și restaurat, deoarece a fost săpat doar în proporție de 20-25%.

    Cetatea Halmyris, ”Sărătura” de la Murighiol

    De-a lungul secolelor, Cetatea Halmyris a mai fost denumită Talamonium și Salmorus, toate cele trei nume fiind traduse prin sărătura sau sărăturile.

    Numele îi vine de la golful cu apă sărată, care în antichitate se afla în zona cetății. Și acum există

    Cetatea Halmyris, 3 denumiri și tot atâtea perioade de locuire

    Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulceaDin sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.

    ”Cetatea Halmyris era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

    Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină,  între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Halmyris, cetatea cu port și 14 turnuri de apărare

    Forma cetății a fost inițial rectangulară, cu 4 intrări, câte una în fiecare punct cardinal. Cetatea Halmyris se întinde pe aproximativ 3 hectare, iar forma pe care romanii i-au dat-o castrului în sec. II arată ca un scut cu laturile alungite, cu vârful îndreptat spre Dunăre.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”La acea vreme, drumul imperial roman de frontieră limes pornea de la poarta de vest și mergea pe malul drept al Dunării până spre izvoare, în Germania Superior.

    Intrarea în cetate se face prin poarta de vest, care are bastioane rectangulare la intrare și a fost concepută atât pentru circulația carelor cu cai, cât și pentru cea pedestră.

    Cetatea avea zonă portuară, deoarece a fost construită între două lacuri, acum secate. Marea era în acea perioadă la 3 kilometri distanță, iar romanii au profitat de faptul că au multă apă în zonă și au făcut la Halmyris un mare port. Astfel, la începutul secolului II d.Chr., la Halmyris funcționa o importantă stație a flotei dunărene, denumită Classis Flavia Moesica sau Portul Veteranilor Marinari.

    Acum, Dunărea este în stânga cetății, la aproximativ 2 km. Movilele care se văd de jur-împrejurul fortăreței sunt turnuri de apărare. Cetatea a avut 14 turnuri de apărare, dintre care 6 semirotunde și restul rectangulare. Turnurile semirotunde erau folosite de militarii care locuiau în cetate, ca depozite de muniție, echipament militar și alimente, însă doar câteva dintre ele au fost săpate.

    Bastionul din stânga a fost restaurat în 2007 și când s-au înlocuit pietrele sfărâmate au fost găsite în zidurile acestuia, pietre funerare care pot fi văzute la intrarea în muzeu. Romanii care ocupaseră zona în sec. II, fiind păgâni au folosit la reconstrucția castrului pietre funerare din necropola așezării civile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Mihai Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    ”Satul corăbierilor” de la Murighiol

    În exteriorul cetății, în antichitate, toate dealurile din jur erau împădurite și pe coasta lor până la Dunăre era amplasată așezarea civilă, denumită ”Satul corăbierilor”. Situată în partea de S-E a cetății și despărțită acum de drumul județean care ajunge până la Dunavățul de Jos, zona era dispusă ca într-un amfiteatru, pe dealurile Dunavățului.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulceaAici era amplasată așezarea civilă denumită Vicus Classicorum sau Satul corăbierilor, zonă care era împădurită la acea vreme cu pini și stejari.

    Tot câmpul a fost scanat și astfel se știe că acolo există locuințe antice, însă nu s-au realizat săpături în exteriorul cetății, deoarece nu au fost alocate fonduri în acest sens.

    În Cetatea Halmyris a fost descoperită o basilică episcopală

    Pe drumul spre Poarta de Nord a  Cetății Halmyris pot fi văzute ruinele unei basilici creștine timpurii. Edificiul a fost construit în prima jumătate a sec. IV p.Chr. după 324,  când Constantin a devenit singurul conducător al Imperiului Roman.

    basilica-episcopala-paleocrestina-murighiol-halmyris”În august 2001 a fost descoperită în interiorul Cetății Halmyris o bazilică paleocreștină construită la jumătatea sec. IV, după creștinarea Imperiului Bizantin, după Constantin cel Mare.

    Sub altarul ei s-a descoperit o criptă care a fost încuiată, pentru că unii vizitatori se iscăleau pe ea.

    În criptă, pe 15 august 2001 au fost descoperite moaștele a doi martiri, preotul Epictet și monarhul Astion. Inițial, cei doi au fost exilați de împăratul Dioclețian din Nicomedia, în prezent orașul Izmit din Turcia. Ei au continuat să propovăduiască creștinismul aici și din această cauză au fost decapitați pe 8 iulie 290 d.Chr., în perioada împăratului Dioclețian.

    Acum, la 500 de metri de cetate se construiește mănăstirea Halmyris, care va fi cea mai mare mănăstire din Dobrogea. Două racle cu o parte din moaștele celor doi martiri se află în interiorul viitorului lăcaș de cult”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Mihai Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Lângă basilică se află termele romane, băile particulare ale castului, dar și barăci care găzduiau o parte a garnizoanei de la Halmyris.

    Halmyris, o cetate impresionantă, cu multe povești captivante

    În timpul săpăturilor făcute la Cetatea Halmyris, cercetătorii au făcut descoperiri interesante.

    La intrarea în castru, în partea stângă, este o piatră rectangulară care era un bazin folosit pe post de cristelniță, după ce s-au creștinat bizantinii.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulceaTot în partea de vest a cetății, în zona dinspre uscat, au fost descoperite multe pietre inscripționate, de unde s-au aflat o mulțime de povești.

    ”Potrivit uneia dintre ele, în paralel cu Dioclețian domnea un anume Valerius Maximus, a cărui soție se numea Valeria. Ea sculpta în os și făcea diferite obiecte, agrafe, brățări și alte bijuterii. Acolo, pe acea piatră inscripționată scrie că Valeria avea și ucenice pe care le învăța meșteșugul artelor.

    În timpul cercetărilor, arheologii au găsit și clădirea în care se pare că a funcționat comandamentul, o încăpere de 38/17 metri, denumită ”principia” sau camera principală. În incinta respectivă a fost descoperită o piatră masivă, cu o scobitură în mijloc, ca un fel de recipient.

    În perioada romano-bizantină, când deja se instalase creștinismul, ei țineau în piatră apă sfințită. Se presupune că, de câte ori comandantul își aduna soldații la ședințe sau când își pregătea strategiile de luptă, îi punea pe soldați să își scalde acolo degetele, un fel de ritual de purificare, în semn de spălare a păcatelor.

    Turnul 12 este un alt obiectiv interesant, care a funcționat ca turn de apărare, dar a suferit un incendiu devastator. Când a fost descoperit, în 2005-2006, zidul era foarte afumat și erau arse bucăți mari de grindă. Romanii au nivelat zona, pentru că așa se întâmpla cu orice obiectiv distrus și construiau deasupra altceva. La turnul de apărare au nivelat zona și au făcut o simplă locuință, lângă care s-a descoperit și un pavaj din piatră”, am mai aflat de la Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Aceeași soartă a avut-o și Turnul 2, care inițial a fost punct vamal. El a ajuns tot o simplă locuință târzie.

    În timpul cercetărilor a fost descoperită și locuința comandantului, un apartament cu două camere și o sufragerie. Dormitoarele se încălzeau printr-o sobă oarbă, care era prin zid și facea căldură în ambele camere.

    Între mănăstirea care se află acum în construcție și cetate există necropola timpurie. Acolo au fost făcute săpături doar în anul 2005 și s-au descoperit cuptoarele în care se făcea cărămida pentru pavaje.

    Poarta de Vest, zona de intrare în Cetatea Halmyris

    În evoluția Porții de Vest a Cetății Halmyris au fost identificate trei faze principale. Prima fază, care este datată înainte de domnia lui Traian, până la începutul sec. III p.Chr., corespunde unei porți late de 3,50 m, flancată de două turnuri rectangulare construite din blocuri de calcar de mărime ciclopică, ridicată de detașamente din Legiunea I Italica și a IX-a Claudia.

    În faza a doua, în sec. III p.Chr., poarta a fost transformată într-un complex de tip curte interioară din motive de eficiență și conform noilor cerințe tactice.

    Faza a treia, la sfârșitul sec. II-sec. VI p.Chr. a adus schimbări drastice planului porții. Structurile anterioare au fost complet demantelate și în locul lor a fost construită o curte interioară rotundă, cu două intrări succesive. Accesul era precedat de două bastioane masive din piatră și mortar așezate de o parte și de alta a intrării. Bastioanele, de pe care se mânuia artileria, erau separate de zidul de apărare prin două coridoare boltite.

    poarta-de-vest-cetatea-halmyrisÎntre cele două bastioane ale Porții de Vest s-au descoperit 5 pietre inscripționate și de acolo s-au aflat multe lucruri, atât numele portului, cât și pe cel al așezării civile, cu descrierile de rigoare, ba chiar și numele câtorva primari care, probabil, făcuseră ceva pentru comunitate.

    ”În prima fază, în perioada geto-dacă, fortăreața nu avea cele două porți capcană, ci un șanț cu apă. De fiecare dată erau foloseau strategii diferite pentru apărare. Apoi au renunțat la șanțul cu apă și au făcut porți duble și au format o capcană.

    Unde este zidul de incintă erau două valuri de apărare și, la un moment dat, într-unul dintre ele au fost descoperite o mulțime de chiupuri și ne întrebam de ce își făceau provizii în afara cetății. De fapt, ei au băgat chiupuri goale în șanț, iar când dușmanii veneau călare, caii își rupeau picioarele în chiupurile acelea, dar cu siguranță nici călăreții nu erau prea fericiți. Și aceasta era o strategie de luptă”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Poarta de Nord a fost construită pentru accesul pietonal

    Poarta de Nord a Cetății Hamyirs era folosită dinspre apă și este singura care are bastioane semirotunde la intrare. Pe acolo intrau corăbiile care veneau de pe mare și apoi erau descărcate mărfurile. După ce Dunărea a fost colmatată și nu au mai intrat corăbiile până la poartă, aceasta a fost blocată pentru a nu mai fi păzită și s-a făcut o zonă portuară în exteriorul cetății, de la poarta de nord până dincolo de terme, la turnul numărul 2.

    poarta-de-nord-cetatea-halmyrisPoarta de nord a fost construită pentru accesul pietonal și era orientată spre Dunăre. Cercetările arheologice au permis stabilirea a trei faze de construcție distincte.

    Turnul 2, aflat în apropierea acesteia, era folosit ca un punct vamal, de control. Pe acolo introduceau mărfurile din zona portuară în cetate, erau verificate, depozitate și ulterior împărțite militarilor care lucrau în castru.

    Termele romane, un alt obiectiv interesant al Cetății Halmyris

    Termele romane au fost descoperite în Cetatea Halmyris între 1980-1987 și sunt lucrate foarte ingenios. Se păstrează încă foarte bine cele două căzi, caldarium și frigidarium și zona saunei, cu pardoseală din cărămidă. Pereții fiind dubli, căldura circula printre ziduri și pe sub pardoseală și ajungea în zona saunei.

    ”La terme făceau baie doar militarii care locuiau în castru. Deoarece nu aveau ape termale, apa era încălzită cu foc. Termele sunt formate din 3 bazinete, ”tepidarium”, soba cu bazinul în care se încălzea apa, apoi îi dădeau drumul în ”caldarium”, bazinul de apă caldă în care se îmbăiau și ulterior se clăteau la ”frigidarium”, bazinul cu apă rece care este comun cu sauna. Sistemul de încălzire al termelor era tip hipocaust, se încălzeau pe sub pardoseală și aveau pereții dubli”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Mihai Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Muzeul Cetății Halmyris păstrează vestigii găsite în fortăreață

    În Muzeul de la Cetatea Halmyris pot fi văzute o parte din amforele și ulcelele mici în care erau păstrate în antichitate, uleiuri și vinuri.

    muzeul-cetatii-halmyris-murighiolTot acolo, poate fi observată și o amforă datată din sec. IV. La intrarea în muzeu sunt expuse și câteva pietre funerare. Una dintre ele a aparținut lui Marcus Ulpius Marcelinus, care și-a realizat monumentul funerar înainte de a muri. Pe piatră scrie: ”Eu, Marcelinus, dedic această piatră funerară mie însumi, soției mele, Claudia Bersile și celor născuți.”

    În muzeu este expusă și o amforă descoperită în anul 2018. Aceasta a fost găsită lângă punctul vamal de la Poarta de Nord, într-un fel de depozit de alimente.

    În Cetatea Halmyris pot fi văzute barăcile în care locuiau militarii

    Barăcile cercetate până în prezent sunt situate în latura vestică a orașului și găzduiau o parte a garnizoanei de la Halmyris. Au fost identificate și cercetate patru barăci din secolul VI p.Chr., aflate în zona de vest a zidului de incintă.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulceaAcestea au fost construite pe fundații ale unor edificii, care au fost refolosite atât din punct de vedere al planului, cât și al tehnicii de construcție.

    Baraca nr.2 este cea mai lungă dintre ele, iar structura internă indică faptul că a aparținut unui ofițer de rang superior. Zidul de nord, format din blochete din piatră și cărămizi, încă vizibil, a fost distrus la sfârșitul sec. VI p.Chr. datorită unui cutremur.

    Baraca nr.3 este cea mai mare și mai bine păstrată dintre cele cercetate până în prezent. Săpăturile au demonstrat că a fost utilizată fără întrerupere din sec. IV p.Chr. până în sec. VI p.Chr.

    O stradă delimita zona dintre barăci și basilică, dar spre mijlocul sau în a doua jumătate a sec. VI p.Chr. a fost blocată cu ajutorul unor vase de depozitare de dimensiuni mari, numite dolia.

    Cetatea Halmyris se află într-o stare accentuată de degradare

    Cetatea Halmyris a fost săpată doar în proporție de 20-25%, din 1981 când au început săpăturile, până acum doi ani când au fost efectuate ultimele cercetări arheologice.

    Deoarece nu a fost consolidată, Cetatea se află într-o stare avansată de degradare. Pe zidul de incintă, pe care se circulă foarte mult, deoarece este unul dintre traseele pe care merg turiștii, deja s-au deplasat pietrele, astfel că acesta se deteriorează pe zi ce trece.

    Consilul Județean Tulcea trebuie să acceseze fonduri pentru reabilitarea sitului arheologic

    Sunt multe cetăți în județul Tulcea, însă cercetarea acestora avansează extrem de anevoios, din cauza lipsei unei finanțări mai generoase. Cetatea Enisala este obiectivul cel mai bine pus în valoare și cel mai vizitat dintre toate fortărețele din Tulcea, însă locul pe care este amplasată Cetatea Argamum-Orgame din Jurilovca este considerat a fi cel mai spectaculos.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”Pentru pregătirea adecvată a lucrărilor de conservare, restaurare și punere în valoare necesare, am câștigat o finanțare pentru întocmirea proiectului faza D.A.L.I. (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie): Proiectul “Parcul arheologic Halmyris-Murighiol. Conservare-restaurare și punere în valoare a Cetății Halmyris”, implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și finanțat prin Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice.

    Acest proiect trebuie să se desfășoare până în noiembrie 2021 și să fie baza accesării de către Consiliul Județean Tulcea, administratorul sitului, de fonduri europene pentru punerea sa în operă.

    Precizez că acest proiect are ca obiect întocmirea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie într-un sit arheologic de amploare și prezintă obiective de complexitate maximă, dar nu reprezintă lucrările propriu-zise  de conservare și restaurare. Acestea, în cazul în care va fi obținută finanțarea vor necesita un buget estimat de cel puțin 5-6 milioane de euro și o perioadă de realizare a lucrărilor de 3-5 ani.

    Ar fi de precizat că zona de interes a șantierului arheologic Murighiol cuprinde întreg arealul comunei, nu doar situl Cetatea Halmyris.

    Dată fiind situația de fapt, lipsa forței de muncă pe plan local, implicarea minimală a autorităților și instituțiilor statului și lipsa de interes pentru necesitățile obiectivelor de patrimoniu, cel mai probabil va fi necesară abordarea unei formule de cooperare cu străinătatea, pentru partea de cercetare.

    Există discuții în acest sens, cu mai multe instituții cu care am desfășurat în ultimii zece ani proiecte de cercetare în alte situri din România”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu din cadrul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”, responsabilul științific al sitului.

    În zonă mai există alte 3 cetăți care nu au fost cercetate

    În apropierea Cetății Halmyris mai există alte 3 fortărețe, care nu au fost cercetate. Este vorba despre Salsovia situată spre malul Dunării, în Mahmudia, AdStoma în satul Dunavăț și Grațiana, la 7 km distanță de Halmyris, pe vremuri amplasată pe malul lacului Razim, acum aflată lângă un canal.

  • Cetățile din Tulcea, obiective turistice unice, cu povești extraordinare

    Cetățile din Tulcea, obiective turistice unice, cu povești extraordinare

    Cetățile din Tulcea au numeroase legende și sunt obiective turistice extrem de interesante, amplasate în zone în care peisajele sunt spectaculoase. Argamum, Enisala, Halmyris, Noviodunum, Ibida sau Aegyssus, toate au o poveste și îi așteaptă pe vizitatori să o descopere.

    Cetățile din Tulcea, locuri încărcate de istorie și legende

    Toate cetățile din Tulcea au o poveste care este fundamentată din punct de vedere arheologic și istoric. În plus, ele sunt amplasate în locuri extrem de frumoase, astfel că devin atractive chiar și pentru cei care nu sunt pasionați de istorie.

    ”Dacă ar fi ca eu să fac o recomandare pentru câteva din siturile din județul Tulcea ar fi Slava Rusă, de departe cel mai mare oraș roman din Dobrogea.

    Dacă ne raportăm la Argamum am putea spune că avem prima așezare urbană de pe teritoriul României.

    De asemenea, Isaccea, care este situl care furnizează cea mai mare cantitate de obiecte arheologice și zona în care au fost martirizați cei care propovăduiau noua credință.

    Dacă mergem pe epoci ceva mai recente, Enisala  nu are egal, atât prin peisaj, cât și prin acel ”cuib de vulturi”, unde este așezat obiectivul istoric și arheologic. Și nu putem să trecem peste bisericuța Sf Atanasie de la Niculițel.

    Am punctat 5 dintre obiectivele care, din punctul meu de vedere sunt importante și au o poveste în spate. Asta nu înseamnă că Halmyris nu este la fel de important. Toate au o poveste și așteptăm vizitatorii să descopere aceste povești”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

    Cetatea Argamum-Orgame, un sit important, într-un loc spectaculos

    Una dintre cetățile din Tulcea de care turiștii sunt atrași ca un magnet este Argamum-Orgame. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

    cetatile-din-tulcea-cetatea-argamum-orgame-jurilovca”La 8 km de localitatea Jurilovca se află, în punctul Capul Doloșman, cetatea Argamum. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

    Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

    Situl nu este foarte cunoscut, dar turiștii care ajung în acest loc au ocazia să viziteze și punctul de informare de la Cetatea Argamum, unde vor regăsi o serie de date istorice și arheologice.

    cetatea-argamum-orgame-capul-dolosman-jurilovcaÎntr-adevăr și peisajul este spectaculos, stânca de la Capul Doloșman îți oferă o priveliște extraordinară asupra Lacului Razim.

    Cei care nu sunt doar iubitori de istorie cunosc faptul că Jurilovca este un punct de plecare spre Gura Portiței. Până în perioada Otomană se naviga foarte mult pe acest lac și se făcea o legătură între cele două canale Dunavăț și Dranov cu Brațul Sfântu Gheorghe, pentru că nu întotdeauna acesta din urmă era propice navigației, în special din cauza înnisipării gurii de vărsare.

    cetatea-argamum-capul-dolosman-jurilovcaCetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitu sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă. De asemenea, poate fi vizitată și zona de necropolă”, a precizat cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

    Cetatea Ibida din Slava Rusă, unul dintre cele mai frumoase sate din Tulcea

    Cetatea Ibida este acoperită parțial de satul Slava Rusă, astfel că nu e la fel de spectaculoasă ca multe dintre cetățile din Tulcea.

    turnuri-de-aparare-cetatea-ibidaTotuși, vă puteți bucura de o plimbare prin localitatea Slava Rusă, una dintre cele mai verzi și frumoase din județul Tulcea, împrejmuită de dealuri, cu numeroase case tradiționale, multe dintre ele părăsite.

    slava-rusa-tulcea-case-traditionale”În Slava Rusă există una dintre cele mai mari fortificații de epocă romană din Dobrogea, Ibida sau Libida cum spun arheologii. Cetatea este suprapusă parțial de satul actual Slava Rusă.

    Cei care merg în zonă pot să viziteze atât perimetrul unde se desfășoară investigațiile arheologice, unde vor vedea atât zona zidurilor de incintă cu turnurile aferente, cât și magaziile de provizii.

    cetatile-din-tulcea-cetatea-ibida-slava-rusaMai există o construcție care ține de necropola orașului roman, pe care arheologii o numesc ”Cavoul Tudorca”. Numele pornește de la cel care a descoperit acest cavou, cercetat ulterior de către specialiști.

    Turiștii au ce să vadă și la Slava Rusă. În plus, cei care vizitează mânăstirea Uspenia trec prin această cetate și în felul acesta am pomenit și un alt obiectiv care poate fi vizitat în zonă”, povestește cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

    Cetatea Enisala, cel mai vizitat obiectiv turistic din Tulcea

    Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ. În anul 2020, peste 48.000 de turiști au ajuns la ruinele cetății medievale Enisala.

    cetatile-din-tulcea-cetatea-enisala-dealul-grasCetatea Enisala, situată pe Dealul Gras, a fost datată în diferite perioade, însă un lucru este clar, că fortăreața a fost ridicată în a doua jumătate a sec. al XIV-lea de către genovezi, cei care controlau traficul comercial în Marea Neagră.

    cetatea-enisala-dobrogea-judetul-tulceaȘi aceasta este o zonă cu un peisaj extraordinar, iar de pe Dealul Gras se poate vedea, chiar la poale și zona investigată de arheologi în anul 2013, când am cercetat vechiul sat medieval aflat aici, în vecinătate.

    cetatea-enisala-dobrogea-tulceaLa Enisala avem un punct de informare care este foarte util pentru vizitatori. Aceștia pot afla foarte multe date despre zona arheologică de la Enisala, dar și câteva informații despre rezervațiile naturale din zonă”, spune șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

    Cetatea Halmyris, fortificația romană de la Murighiol

    Mulți dintre turiștii care merg spre Murighiol au ca destinație Delta Dunării. Puțini știu însă, faptul că în apropierea localității Murighiol se află Cetatea Halmyris. Merită și ea să fie vizitată, deoarece a fost un punct important.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulceaTuriștii care ajung în zonă apreciază și produsele tradiționale preparate de localnici. În Murighiol, dar și la Dunavățul de Jos ori în Mahmudia, vizitatorii pot mânca pește și preparate din pește gătite ca în Delta Dunării, după ce vizitează vestigiile istorice”, am mai aflat de la cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

    Cetatea Dinogeția, un important punct turistic

    Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este și ea amplasată într-o zonă spectaculoasă.

    cetatea-dinogetia-garvan-tulcea”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

    Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, afirmă cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

    cetatea-dinogeția-garvăn-tulceaCetatea Dinogeția este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

    Turiștii care ajung Dinogeția, una dintre cetățile din Tulcea, pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

    Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

    În apropierea cetății Dinogeția, urmând traseul Dunării, ajungem la Isaccea, unde se află fortăreața Noviodunum, foarte accesată în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

    cetăți-din-tulcea-cetatea-noviodunum”La Noviodunum exista vadul de traversare a Dunării. Era punctul unde Dunărea era cea mai îngustă și putea fi traversată de către cei care voiau să acceseze de la nord la sud sau invers, drumurile din diferitele perioade istorice.

    Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

    Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

    Noviodunum un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

    A fascinat de-a lungul timpului această zonă, pentru că devenise, la un moment dat, un loc încărcat de legende pentru locuitorii din Isaccea de perioadă otomană.

    Oamenii acelor vremuri nu știau că a existat o perioadă și mai veche, astfel că atribuiau cetatea unor căpetenii care treceau prin zonă. Și nu trebuie uitat că pe aici și-a trecut Darius armatele în campania lui contra sciților.

    De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice.

    Noviodunum și Isaccea, care sunt două locații diferite, cu legende și povești extraordinare, care au în spate și un adevăr istoric”, povestește cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

    Există legende pentru fiecare dintre cetățile din Tulcea, însă, ele sunt mai interesante atunci când vizităm ruinele fortărețelor antice și medievale, cu atât mai mult, cu cât ele sunt amplasate în zone foarte pitorești.

  • Jurnalistii au dat tastatura pe undita, in cadrul primei editii ”Cupa presei la pescuit – Uzlina 2018”

    Jurnalistii au dat tastatura pe undita, in cadrul primei editii ”Cupa presei la pescuit – Uzlina 2018”

    Cupa Presei la Pescuit a fost un bun prilej să evadăm din redacția de știri, în care suntem asaltați în permanență cu informații de ultimă oră pe care trebuie să le prezentăm publicului în cel mai scurt timp. Un astfel de eveniment este, practic, visul oricărui jurnalist. Este o meserie fumoasă, care te ține permanent în tensiune, dar câteva zile liniștite petrecute  în Delta Dunării îți încarcă bateriile și este imposibil să le refuzi. Iar când ești invitat să lași laptop-ul și să pui mâna pe undiță, provocarea este cu atât mai mare, în condițiile în care mulți dintre oamenii din presă, fie ei și din Constanța, nu au mai pescuit niciodată. Un astfel de moment de respiro a oferit Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării pentru 30 de jurnaliști din București, Tulcea și Constanța, care au lăsat redacțiile în urmă și au avut parte de o experiență inedită. Totul a fost organizat ca la carte și ne-am bucurat timp de 3 zile, în perioada 28-30 octombrie 2018 de vizitele pe care le-am făcut în câteva localități din județul Tulcea, de plimbările în Delta Dunării alături de ghizii profesioniști Ionuț Călin și Eduard Acsente, de spectacole oferite de localnicii din Sarichioi și Cerna și de multe alte surprize. Le iau pe rând, să nu mă pierd în detalii.

    Cupa Presei la Pescuit, un eveniment de promovare a Dobrogei de Nord și Deltei Dunării

    Am fost de foarte multe ori în Tulcea, dar niciodată nu am urcat până la Cetatea de la Enisala. Prima oprire a fost așadar la fortăreața medievală Yeni-Sale (Sat nou) sau Enisala cum o știm cu toții. Situată pe un deal calcaros, cetatea, care reprezintă un monument de arhitectură militară, domină zona lacurilor Razim și Babadag.

    Cetatea Enisala

    De la Ghidul Eduard Acsente, care ne-a însoțit tot drumul și ne-a spus povestiri interesante, am aflat că fortificația de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești între anii 1397-1416, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După ce Dobrogea a fost cucerită de turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană, însă ulterior, deoarece nu mai corespundea intereselor strategice și economice ale turcilor a fost abandonată.

    Cetatea Enisala

    Acum, cetatea reprezintă un punct de atracție, atât pentru localnici, cât și pentru turiștii români sau străini. Spre deliciul grupului nostru de jurnaliști, în timpul vizitei participau la o ședință foto pe pietrele de calcar, o mireasă însoțită de soțul ei. Cum suntem curioși din fire, am aflat de la tineri că sunt căsătoriți de 3 ani, dar nu au avut timp până acum să facă fotografii și au profitat de vremea frumoasă de la sfârșitul lunii octombrie pentru a escalada dealul calcaros de sub zidurile înalte ale cetății.

    Portul de la Sarichioi și un apus de poveste

    După un drum foarte scurt, am mai făcut o oprire în comuna Sarichioi, care are în componență alte patru localități, printre care și satul Enisala. Am ajuns la apus, când bărcile pescarilor erau deja trase la mal, iar soarele devenit portocaliu, ne-a inspirat să facem multe fotografii.

    Portul Sarichioi

    Nu am poposit mult timp pe așa-zisa faleză din Sarichioi, pentru că am făcut și o vizită la biserica din localitate. Întrucât populația din Sarichioi este formată în mare parte din ruști staroveri, religia lor este creștin-ortodoxă de rit vechi, iar slujbele se țin în slavonă. În lăcașul de cult, femeile nu au fost lăsate să intre fără să își acopere capul, iar jurnalistele care nu aveau o eșarfă la îndemână, au rămas afară să facă fotografii. Dacă priviți poza cu atenție, veți observa că este diferită crucea de pe biserica rușilor-lipoveni de cea a catolicilor sau ortodocșilor de rit nou. Treceam mai departe cu povestirea și uitam să vă spun că lăcașul de cult este situat chiar pe malul Dunării, astfel că ți-e mai mare dragul să poposești puțin acolo dacă ai drum, pentru a te reculege.

    Biserica de rit vechi Sarichioi

    Sunt multe lucruri de povestit despre fiecare localitate în parte, întrucât sunt pline de povești și încărcate de istorie aceste locuri din Dobrogea, dar voi reveni cu alte articole pentru fiecare dintre ele.

    Am lăsat în urmă comuna Enisala și frumosul ei sat Sarichioi, iar când am ajuns în Murighiol ne-am îmbarcat în trei catamarane și am pornit spre resort-ul Egreta. Chiar dacă am făcut doar o scurtă, foarte scurtă vizită și aceea pe nocturnă, cât să luăm o gustare și să îl cunoaștem pe proprietar, mi-a plăcut unitatea de cazare. În plus, aveau un cățel tare prietenos care ne-a condus politicos la plecare, până la ambarcațiuni.

    Resort-ul Cormoran din Uzlina

    Următoarea oprire a fost la resort-ul Cormoran din Uzlina, gazda noastră timp de două nopți și tot atâtea zile. De fapt, când am dat check-in mi-a apărut pe telefon că unitatea de cazare este situată în Murighiol, dar sunt atât de apropiate localitățile, încât, am aflat de la ghid că nu greșim dacă o precizăm pe una sau pe cealaltă.

    Complex Cormoran

    Ne-a întâmpinat cu mâncăruri alese și cu un spectacol oferit de Ansamblul ”Landâș” (Lăcrămioară) din Sarichioi, președintele Asociațiației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac. El dorește să coaguleze mediul de afaceri, autoritățile locale și centrale și jurnaliștii, din dorința de a promova destinația turistică Delta Dunării, iar organizarea primei ediții a ”Cupei presei la pescuit” a reprezentat un prim pas, făcut cu dreptul, fie vorba între noi.

    Cupa presei la pescuit – Uzlina 2018

    Organizatorii au fost inspirați și le-au oferit jurnaliștilor care nu au vrut să pescuiască, posibilitatea de a se plimba prin Delta Dunării împreună cu ghizi locali foarte bine documentați. 12 jurnaliști au participat în ziua următoare la ”Cupa presei la pescuit”, în timp ce toți cei care au optat pentru o plimbare până la Sfântu Gheorge, au contemplat frumusețea Deltei Dunării ore întregi, din bărcile rapide.

    Cupa-presei-la-pescuit-Uzlina

    Desigur, m-am numărat și eu printre ei, nu de alta, dar nu am răbdare să țin ore bune bățul în baltă. La Sfântu Gheorghe am descoperit case frumoase și pensiuni superbe, dar și un resort de 4 stele, Green Village, prin care ne-am plimbat și pe terasa căruia ne-am bucurat de o zi însorită și călduroasă. La întoarcerea la hotel, a avut loc festivitatea de premiere a jurnaliștilor care au prins cea mai lungă știucă.

    Cupa-presei-la-pescuit-Uzlina

    La evenimentul în cadrul căruia, atât câștigătorii cât și participanții au primit diplome de la președintele AMDTDD Cătălin Țibuleac, au participat și președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, alături de multiplul campion la kaiac-canoe, Ivan Patzaichin și de reprezentanții sponsorilor evenimentului, Cormoran Resort, Egreta Hidroturism, Memento Bus, Vinuri de Măcin, Moesis by Angelo, Bio Consulting și Irish Pub Constanța. Printre altele, am aflat că vor fi făcute în viitorul apropiat numeroase investiții pentru dezvoltarea județului Tulcea și că a crescut anul acesta numărul turiștilor cu 20% în Delta Dunării.

    De asemenea, jurnaliștii au fost curioși să afle care este stadiul legii care reglementează înființarea Organizațiilor de Management al Destinației și când vor apărea normele de aplicare. Evident, răspunsurile se află la București, iar în prezent proiectul este într-o fază de blocaj, chiar dacă legea a fost declarată constituțională de către CCR. În cadrul discuțiilor au fost dezbătute și alte probleme legislative care vizează fiscalitatea în această zonă specială, Delta Dunării. Punctele gastronomice locale au fost legiferate, însă acum este nevoie și de un cadru legislativ fiscal care să le permită să funcționeze. În acest sens AMDTDD are un rol important, mai ales în ceea ce privește reprezentativitatea în relația cu autoritățile centrale. S-a discutat și despre cele șase strategii de dezvoltare și promovare a județului Tulcea, care s-au făcut începând din 1990, dar care trebuie să fie actualizate, astfel încât să corespundă situației reale a acestei zone.

    Spectacol susținut de elevii meglenoromâni din localitatea Cerna

    Seara s-a încheiat cu un festin culinar și cu un spectacol oferit de Ansamblul folcloric ”Altona”, format din copii meglenoromâni din localitatea Cerna, îmbrăcați în costume tradiționale. În localitatea tulceană Cerna se află cea mai importantă comunitate de meglenoromâni din România.

    Elevi-meglenoromani-din-Cerna

    Deși limba lor seamănă foarte bine cu cea vorbită de aromâni, meglenoromânii spun că nu sunt macedoneni pentru că ei provin din Meglen. Ansamblul ”Altona” este compus din elevi de la Școala ”Panait Cerna”, iar baladele, doinele și muzica instrumental pe care acesta le interpretează, sunt culese de muzicologul Mirela Kozlovsky, din dorința de a păstra tradițiile și de a le transmite tinerilor moștenirea culturală meglenoromână.

    Ne-am luat rămas-bun de la Delta Dunării cu o vizită la Crișan

    Pentru că ne-au devenit dragi bărcile rapide și ghizii acestora, ultima zi a vizitei jurnaliștilor în Delta Dunării a fost marcată printr-o plimbare la Crișan. Nivelul extrem de scăzut al Dunării nu ne-a permis intrarea pe anumite canale, dar Ionuț și Eddy au știut să ocolească zonele impracticabile și să ne plimbe prin locuri frumoase.

    Cupa-presei-la-pescuit-Uzlina

    Chiar dacă multe păsări au migrat deja, am văzut totuși pelicani, cormorani, lebede, egrete, ba chiar și un vultur și am aflat o mulțime de informații despre canalul Crișan și brațul Sulina, despre pădurile Letea și Caraorman. Voi reveni însă cu multe povestiri despre Delta Dunării în cadrul unei serii de articole foarte bine documentate, pentru că sunt extrem de multe lucruri de spus și sunt convinsă că vă interesează.

    Cupa-presei-la-pescuit-Uzlina

    Despre evenimentul organizat de președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac pot spune că a fost unul reușit, iar vremea a ținut cu noi și ne-a permis să ne desfășurăm toate activitățile programate, fără să ne pună piedici. În plus, el a afirmat că dorește ca această acțiune să devină o tradiție și să aibă loc în fiecare an.