Discover Dobrogea

Tag: Murfatlar

Este oprită apa, astăzi, în localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Nazarcea

Echipele RAJA intervin astăzi, 25 noiembrie 2025, pentru remedierea unei avarii survenite pe conducta de distribuție apă, cu diametrul de 500 mm, din incinta Sursei Murfatlar, județul Constanța.

„Inițial, pentru a limita pe cât posibil disconfortul creat utilizatorilor, s-a acționat cu conducta aflată sub presiune. Însă, având în vedere diametrul și debitul mare al acesteia, desfășurarea lucrărilor nu s-a putut realiza în condiții de siguranță, motiv pentru care s-a impus sistarea furnizării apei potabile.

Prin urmare, în intervalul orar 10:30–15:00, sunt afectați de lipsa apei consumatorii din localitățile Murfatlar, Poarta Albă și Nazarcea.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create abonaților, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.

Atenționăm utilizatorii afectați că, din cauza manevrelor de golire și umplere a sistemului public de alimentare cu apă potabilă, ocazional, se pot produce modificări ale calității apei potabile din punctul de vedere al turbidității și culorii. În această situație, se va evita consumul până la limpezirea apei.”, Biroul de Comunicare

November 25, 2025
Atenție, se oprește apa în Murfatlar și Poarta Albă

Pentru îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă din zona localităților Murfatlar și Poarta Albă, județul Constanța, marți, 21 octombrie 2025, echipele RAJA vor executa lucrări de reabilitare a conductei de aducțiune cu diametrul de 400 mm. Totodată, pentru sectorizarea sistemului centralizat, se va monta și o vană de legătură la intersecția străzilor General Vasile Milea și Dimitrie Cantemir.

„Pentru desfășurarea acestor operațiuni, se va întrerupe furnizarea apei potabile timp de 17 ore, începând din această noapte, 21 octombrie 2025, în intervalul orar 00:00 – 17:00, în următoarele zone:

 orașul Murfatlar

 localitatea Poarta Albă;

 Penitenciarul Poarta Albă;

 Centrul de Îngrijire și Asistență Adulți Poarta Albă;

 Liceul Agricol Poarta Albă.

În același interval, presiunea apei va fi redusă în:

 zona de Nord – Dorobanți Gară – CFR;

 localitatea Nazarcea.

Având în vedere complexitatea intervenției și lungimea tronsonului afectat, reluarea furnizării apei se va realiza treptat, pe măsură ce sistemul va intra în presiune. În zonele aflate la capetele de rețea pot apărea întârzieri față de programul estimat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că echipele RAJA sunt mobilizate pentru finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.

Recomandăm abonaților din zonele afectate să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

După reluarea alimentării, apa poate prezenta modificări temporare de aspect (turbiditate sau colorare). Vă rugăm să o folosiți doar în scopuri menajere până la limpezirea completă.”, informează Biroul de Comunicare RAJA SA Constanța.

October 20, 2025
Atenție, se oprește apa în Murfatlar și Poarta Albă
Pentru îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă din zona localităților Murfatlar și Poarta Albă, județul Constanța, marți, 21 octombrie 2025, echipele RAJA vor executa lucrări de reabilitare a conductei de aducțiune cu diametrul de 400 mm. Totodată, pentru sectorizarea sistemului centralizat, se va monta și o vană de legătură la intersecția străzilor General Vasile Milea și Dimitrie Cantemir.

“Pentru desfășurarea acestor operațiuni, se va întrerupe furnizarea apei potabile timp de 17 ore, marți, 21 octombrie 2025, în intervalul orar 00:00 – 17:00, în următoarele zone:
- orașul Murfatlar
- localitatea Poarta Albă;
- Penitenciarul Poarta Albă;
- Centrul de Îngrijire și Asistență Adulți Poarta Albă;
- Liceul Agricol Poarta Albă.
În același interval, presiunea apei va fi redusă în:
- zona de Nord – Dorobanți Gară – CFR;
- localitatea Nazarcea.
Având în vedere complexitatea intervenției și lungimea tronsonului afectat, reluarea furnizării apei se va realiza treptat, pe măsură ce sistemul va intra în presiune. În zonele aflate la capetele de rețea pot apărea întârzieri față de programul estimat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că echipele RAJA sunt mobilizate pentru finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.

Recomandăm abonaților din zonele afectate să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

După reluarea alimentării, apa poate prezenta modificări temporare de aspect (turbiditate sau colorare). Vă rugăm să o folosiți doar în scopuri menajere până la limpezirea completă.”, Informează Biroul de Comunicare RAJA SA Constanța.
October 17, 2025
Conacul lui Mihail Kogălniceanu, imobil de patrimoniu în orașul Murfatlar

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, un imobil impozant, construit în orașul Murfatlar la sfârșitul secolului al XIX-lea, este o construcție declarată monument istoric de interes național. Casa pe care a cumpărat-o istoricul, publicistul și omul politic Kogălniceanu pentru fiul său, este construită în stil eclectic, cu elemente ale modei occidentale, dar și cu influență maură.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, unul dintre puținele imobile ale politicianului, care au rezistat în timp

Mihail Kogălniceanu a iubit Dobrogea și a fost considerat părintele acestei regiuni, alături de regele Carol I. Politicianul a cumpărat multe terenuri și case în Dobrogea, din dorința de a le da un exemplu românilor că această nouă provincie a țării poate fi colonizată.

În Constanța, Kogălniceanu a avut trei case, una dintre ele chiar pe bulevardul Elisabeta, în dreptul Cazinoului, un imobil în care se spune că mai poposea și regina Elisabeta. Acesta nu mai există în prezent, însă conacul lui Mihail Kogălniceanu de la Murfatlar a rezistat peste ani și a fost declarat monument istoric.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, în care funcționează acum Grădiniței nr. 2 din Murfatlar, a fost achiziționat de către omul politic în anul 1885, de la Hagi Memet Aralam bey, reprezentantul unei familii cu multe proprietăți în județul Constanța.

El a cumpărat proprietatea pentru fiul său, Vasile Kogălniceanu, inspector domenial în Dobrogea și administrator al plasei Mangalia, care s-a stabilit la moșia din Murfatlar.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu ar putea deveni muzeu

Conacul lui Mihail Kogălniceanu a fost reabilitat în anii 2003-2004 și acum aparține Primăriei Murfatlar. A fost o lucrare foarte costisitoare, deoarece imobilul este obiectiv de patrimoniu și a trebuit să fie acordată multă atenție la detalii.

”Conacul lui Mihail Kogălniceanu de la Murfatlar este un monument istoric de interes național. Kogălniceanu s-a îndrăgostit de Dobrogea și a ținut foarte mult ca această regiune să revină la țară. De asemenea, el l-a susținut pe Anghel Saligny să construiască Portul Constanța și Podul de la Cernavodă. După Războiul de Independență din 1877, Kogălniceanu și-a cumpărat la Murfatlar, după vechea denumire Basarabi, un conac.

Pe atunci, calea ferată nu trecea pe aici. Era o zonă liniștită și frumoasă, dar când s-a făcut canalul au mutat calea ferată în această zonă. Moșia avea și o troiță ridicată în 1943 în memoria celor căzuți pe front, dar și o pivniță și o fântână arteziană. Fierul forjat este cel original, iar tâmplăria a fost recondiționată. Când s-a renovat clădirea am găsit în pod un registru al cărăușilor de prin 1907, care acum este la primărie.

Aici, putem face Muzeul lui Kogălniceanu, o casă memorială, dar, pentru a realiza acest lucru avem nevoie de un teren pe care să construim o nouă grădiniță cu program prelungit.

Avem mai multe obiective turistice declarate monument istoric în Murfatlar, în afară de conacul lui Mihail Kogălniceanu: Ansamblul Rupestru sau Bisericile din Cretă cum sunt cunoscute de către mulți români, Gara Murfatlar, dar și biserica din oraș, care este foarte veche și frumoasă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul orașului Murfatlar, George Cojocaru.

Mihail Kogălniceanu, părintele Dobrogei după 1878

Istoric, diplomat, om politic și publicist, Mihail Kogălniceanu a iubit Dobrogea. El este autorul celor mai importante documente privind revenirea Dobrogei la țară. Tot Kogălniceanu a scris și cele două Proclamații, pe care Regele Carol le-a citit pe 14 noiembrie 1878 și a realizat ”Constituția Dobrogei”, împreună cu prefectul de atunci al Constanței, Remus Opreanu.

”Am lucrat 30 de ani pentru țara mea. Nu e o singură reformă, un singur act național în care să nu figureze și numele meu. Toate legile cele mari sunt făcute și contrasemnate de mine”, afirma Mihail Kogălniceanu.

Pentru a încuraja românii să populeze Dobrogea, Mihail Kogălniceanu și-a cumpărat mai multe terenuri și proprietăți în regiune.

Cu toate acestea însă, politicianul nu a profitat de poziția sa și de faptul că are multe proprietăți în regiune, iar în 1890, când a cerut o scutire de amendare de către stat pentru locuitorii Dobrogei, a solicitat ca el și fiul său, Vasile Kogălniceanu să fie excluși de la aplicarea acestei legi.

După moartea politicianului, două dintre casele pe care le avea în Constanța, pe B-dul Elisabeta și pe Str. Vânătorilor au fost scoase la vânzare, din cauza impozitelor neplătite.

Imobilul pe care îl construise pe B-dul Regina Elisabeta nu mai există în prezent, însă, pe acel loc a fost montată o plachetă care amintește că acolo, Mihail Kogălniceanu a ridicat o casă, în anul 1885.

Se spune că, în 1889, Primăria Constanța a făcut o investiție importantă pentru a consolida malul. Au fost realizate atunci săpături adânci și o temelie din piatră, astfel încât casa omului politic să fie protejată.

Pe B-dul Elisabeta, Kogălniceanu construise, pe o suprafață de 500 mp, o casă din piatră, cu două etaje, învelită cu olane. Locuința era compusă din 8 camere, două antreuri, bucătărie și o curte cu fântână.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, împreună cu alte atracții și monumente istorice din localitate ar putea deveni atracții importante în orașul Murfatlar, dacă va fi elaborată și pusă în aplicare o strategie pentru turism în județul Constanța.

October 18, 2021
Ansamblul rupestru de la Murfatlar intră în atenția Comisiei UNESCO

Ansamblul rupestru de la Murfatlar va intra în atenția Comisiei UNESCO din Parlamentul României și se dorește includerea monumentului în Patrimoniul Mondial. Din 1991 situl a fost inclus pe lista indicativă UNESCO, însă de atunci au eșuat toate măsurile pentru conservarea și consolidarea acestui obiectiv, care ar putea deveni cea mai importantă atracție turistică din județul Constanța. Vestea bună este că, pentru prima oară în istoria post-decembristă s-au alocat 500.000 de euro pentru un proiect de conservare, protejare și punere în valoare a Ansamblului rupestru de la Murfatlar, iar ulterior va fi realizat și un plan, mult mai costisitor, pentru execuția lucrărilor.

Ansamblul rupestru de la Murfatlar cuprinde biserici și chilii sculptate în cretă

Bisericile din cretă situate la baza dealurilor din Murfatlar sunt impresionante, însă ele nu au putut fi vizitate niciodată de publicul larg. Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, un labirint cu biserici vechi și chilii sculptate în cretă a fost descoperit întâmplător, în urmă cu 64 de ani, în timpul unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei lângă cariera antică de la Murfatlar.

”Estimarea perioadei în care s-au întemeiat așezările s-a făcut pe baza unei scrieri din naosul bisericii B4, unde era inscripționat ”leat 6500”, respectiv anul 992. Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la carieră.

Arheologii au solicitat oprirea exploatării în zonă și în cadrul cercetărilor au descoperit mai multe chilii, locuințe și galerii,toate săpate în pereții din cretă.

Săpăturile la ansamblul rupestru de la Murfatlar s-au desfășurat până în anul 1962, fiind realizate în acest timp, 5 campanii de cercetare. În cadrul acestora, au început să fie restaurate anumite părți din complexul rupestru și s-au luat măsuri pentru izolarea sitului arheologic de restul carierei.

Lucrările de consolidare și conservare au fost întrerupte în 1962, din cauza lipsei de fonduri”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. în istorie Gabriel Custurea, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Senatorul Remus Negoi: ”Ansamblul Rupestru de la Murfatlar ar putea intra în Patrimoniul UNESCO”

Monumentul arheologic de la Murfatlar are o valoare inestimabilă, atât datorită unicității și vechimii sale, dar și a inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior, care atestă prezența creștinismului și a unei vieți monahale autentice pe pământurile Dobrogei, încă de la sfârșitul secolului X.

”Demararea proiectului de conservare, protejare și punere în valoare a monumentului de la Murfatlar este un lucru extraordinar. Mai departe, însă, îmi doresc să intre de pe lista indicativă, în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Criteriile cele mai importante pentru a se întâmpla acest lucru sunt unicitatea și punerea sitului în valoare. Deși Ansamblul Rupestru de la Murfatlar este foarte fragil și, probabil, nu va putea intra niciodată în circuitul turistic pentru a fi vizitat, totuși există mai multe opțiuni pentru ca el să fie văzut și protejat.

Protecția monumentului istoric poate fi realizată din sticlă, astfel încât el să fie admirat de către vizitatori, iar alături, există posibilitatea realizării unui muzeu, cu replici ale bisericuțelor și chiliilor sculptate în cretă.

Am discutat deja cu președintele Comisiei UNESCO din Camerele Reunite ale Parlamentului și i-am propus să facem o dezbatere foarte largă despre Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, dar și despre celelalte obiectivele din Dobrogea aflate pe lista indicativă, inclusiv cetățile de pe linia Limes, până pe 16 noiembrie, când marcăm 65 de ani de UNESCO.

Parlamentarii trebuie să înțeleagă specificitatea acestui loc și faptul că Ansamblul rupestru de la Murfatlar, care este unic, motiv pentru care este și pe lista indicativă UNESCO, este foarte fragil. Inclusiv intervențiile pentru consolidarea malului de cretă au fost făcute pentru a prezerva întregul sit.

Există disponibilitate și interes din partea Consiliului Județean Constanța, a Primăriei Murfatlar, dar și a Comisiei UNESCO, pentru punerea în valoare a acestui monument și fac toate demersurile să fie inclus în Patrimoniul Mondial”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului în relația cu UNESCO.

Pentru salvarea bisericilor din cretă de la Murfatlar, politicienii își unesc forțele

De-a lungul anilor au fost multe încercări pentru punerea în valoare a Ansamblului Rupestru de la Murfatlar, însă niciuna nu a fost finalizată. Acum însă, pentru prima oară după 1990, au fost obținute fonduri pentru începerea lucrărilor de punere în valoare a monumentului.

Politicienii din Constanța au decis că este bine să își unească forțele pentru a realiza în echipă acest proiect care va atrage mulți turiști în județ.

”Important este că s-a dat jumătate de milion de euro pentru acest obiectiv, ceea ce reprezintă un început. La fel de important este că se poate construi o clădire, un muzeu care să pună în valoare monumentul. Părerea mea este că dacă s-au obținut banii aceștia pentru proiectare va fi un punctaj în plus când vor fi solicitate fonduri pentru finanțarea realizării lucrărilor.

Noi facem acum documentația tehnică și ulterior se va face investiția pentru conservarea sitului și punerea lui în valoare. Abia după ce vor fi terminate lucrările și monumentul va putea fi vizitat, într-un fel sau altul, o să poată fi inclus pe lista UNESCO.

Crucea malteză de la Ansamblul Rupestru am pus-o și în stema orașului. Ea este reprezentativă, se află pe inscripțiile de la Bisericile din cretă de pe teritoriul orașului nostru și are o vechime de peste 1000 de ani.

Există însă și multe nereguli. La un kilometru de Ansamblul Rupestru este un poligon de tragere care nu mai este folosit în acest scop, pentru că la 500 de metri trece autostrada. Acest teren de 225 de hectare este folosit pentru distrugere de muniții.

În oraș, geamurile locuințelor se mișcă de la vibrații și am făcut nenumărate adrese. Am înregistrări în care se vede că se încarcă tehnică militară de 80 de tone, iar vibrațiile sunt atât de mari, încât la Ansamblul Rupestru s-au prăbușit câteva galerii. Din 2008 încerc să opresc funcționarea acestui poligon, care îi deranjează pe localnici.

Ansamblul Rupestru de la Murfatlar poate fi cea mai importantă atracție turistică din județul Constanța, datorită vechimii și a unicității sale și merită să fie pus în valoare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul orașului Murfatlar, George Cojocaru.

Pe 6 septembrie, reprezentanții Consiliului Județean Constanța au semnat contractul de proiectare pentru conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru de la Murfatlar.

Contractul vizează proiectarea la fazele SF/DALI și Proiect Tehnic și este în valoare de 2.300.000 de lei fără TVA, suma fiind finanțată prin fonduri europene prin Programul Operațional Asistență Tehnică 5D.

Execuția lucrărilor este estimată la 15 milioane de Euro și ar urma să fie finanțată prin Programul Operațional Regional 2021- 2027.

Proiectul vizează conservarea și restaurarea monumentului istoric, stabilizarea versantului, captarea și dirijarea apelor freatice, realizarea unor acoperiri de protecție cu menținerea sau eliminarea structurii din beton construită în anii ’70, dar și realizarea unor circuite de vizitare, amenajări peisagistice și a unui muzeu de sit, un centru de primire a vizitatorilor, în care vor fi organizate și expoziții.

September 18, 2021
Călătorului îi stă bine cu Dobrogea. Poveștile lunii martie

Călătorului îi stă bine cu Dobrogea, iar poveștile lunii martie păstrează parfumul florilor de primăvară din pădurile dobrogene, ne plimbă prin Topalu, unde este o importantă colecție de tablouri și, chiar puțin mai departe, la Cetatea Capidava.

Poveștile lunii martie. De două ori primăvară

În martie primăvara începe de două ori: o dată calendaristic și apoi astronomic, la echinocțiu. Luna zeului Marte era considerată de romani ca o lună propice pentru începerea războaielor pentru cucerirea de noi teritorii și lărgire a granițelor imperiului.

Azi, locuitorii Dobrogei așteaptă Mărțișorul, numele popular al acestei luni, pentru începerea activităților agricole. Ei curăță livezile și grădinile și se pregătesc pentru noul an agrar. Dar, în același timp, o așteaptă și pentru a-și desfăta privirile la apariția covoarelor de ghiocei, brândușe și toporași peste tot, prin Dobrogea.

Un altfel de alb

Miresmele pădurii dobrogene de început de martie sunt imposibil de egalat, poate doar luna mai când înflorește peste tot liliacul sălbatic, să le poată concura. Efervescența cu care pădurea întâmpină primele raze de soare este incredibilă, culorile cu care se împodobește, insectele trezite din hibernare, totul renaște într-o nouă și totuși veche rațiune de a fi.

Am privit acest spectacol prin pădurile de lângă Niculițel sau Valea Teilor, care te întâmpinau cu aromele ghioceilor răsăriți printre frunzele anului trecut: noul și vechiul într-o coabitare perfecta, unul fiind suport pentru celălalt, prelungind la infinit povestea. Un altfel de alb, diferit de cel sticlos și rece al zăpezii, un alb înmiresmat care îți amintește că e vremea pentru planuri noi, pentru plimbări și descoperiri.

Martie însorit la Fântânița

Poate cea mai apropiată rezervație silvică de Constanța, Fântânița de la Murfatlar își desfășoară la începutul primăverii toată panoplia de flori sălbatice pe suprafața sa impresionantă de 82 de hectare. Ocrotită oficial de lege din 1962, rezervația adăpostește specii variate de arbori și arbuști: stejarul pufos, stejarul balcanic, scumpia, arțarul tătăresc sau stejarul brumăriu, cârpinița și jugastrul.

Panta calcaroasă și abruptă, încălzită de soarele lui Marte, scoate la iveală primele flori, specifice vegetației de stepă: muscari, ceapa ciorii, rușcute sau delicatele myosotis, nu-mă-uita în denumire populară, totul pe acordurile zumzăitoare ale albinelor. Din nou, ca și în alte locuri, ne-am fi dorit să nu găsim urmele greu degradabile ale celor care au vizitat înaintea noastră rezervația.

Altfel de culori

Am rezervat o zi mai răcoroasă de martie pentru a ne bucura (din nou) de un tezaur cultural inegalabil, de ceea ce reprezintă cel mai mare muzeu de artă din mediul rural din Europa, colecția de lucrări de la Topalu.

Vom dedica un articol separat acestei colecții, pentru că ea merită pomenită și vizitată ori de câte ori avem nevoie de frumos. Ei bine, undeva, pe malul drept al Dunării, ne așteaptă cele 228 de lucrări de pictură și sculptură românească modernă, donate comunei sale de baștină, în anul 1960, de către medicul Gheorghe Vintilă, unicul fiu al soților Dinu și Sevasta Vintilă, învățătorii brașoveni care, odată stabiliți la Topalu, au înființat prima școală din localitate, instruind zeci de generații și oferindu-le astfel șansa unei vieți mai bune.

Fără să spunem vorbe mari, lucrările colecției doctorului Vintilă, colecție pe care a început-o timid la recomandarea bunului său prieten Oscar Han, pot concura cu lucrările oricărui muzeu de artă din Europa care găzduiește opere similare din punctul de vedere al orizontului temporal în care acestea au fost realizate.

Arta românească de sfârșit de secol XIX și început de secol XX se ridică la nivelul exigențelor artei europene a timpului iar reprezentanții săi prezenți și la Topalu – Tonitza, Pallady, Luchian, Grigorescu, Dimitrescu, Șirato, Oscar Han, Paciurea, Medrea au studiat arta la instituții prestigioase de pe bătrânul continent.

Când treci pragul muzeului de la Topalu, ai parte de surpriza de a găsi între zidurile casei familiei Vintilă un univers tăcut, încremenit pentru totdeauna în tușele colorate de pe pânze sau în bronzul sculpturilor, un univers artistic care vorbește despre o Românie în care arta și cultura erau omagiate.

Dobrogea e amplu reprezentată în colecția de la Topalu, atât cea de la nord cât și cea de la sud de Dunăre, din Balcicul atât de iubit de Regina Maria. Peisajul ei prăfuit și toropit de căldura verilor secetoase e redat în nuanțe de ocru, spart ici-colo de chipurile tătăroaicelor imortalizate de Dărăscu sau de culorile peisajelor urbane ale lui Șirato, Petrașcu sau Dimitrescu.

Pe malul Dunării, la Capidava

Pe drumul de întoarcere de la muzeu te întâmpină, la doar câțiva kilometri distanță, Capidava, cetatea de la cotitură, acesta fiind sensul toponimului în limba geților. Așezată strategic, după cucerirea romană, Capidava se constituie parte din șirul castrelor dunărene ridicate în provincia Moesia Inferior de legiunile romane pentru a stabiliza și supraveghea linia de graniță, alături de Durostorum, Sucidava, Carsium, Noviodunum, Troesmis, Aegyssys sau Halmyris, toate aflate pe linia Istrosului, până la vărsarea sa în mare.

Cetatea oferă și azi, ca și în antichitate, o priveliște impresionantă asupra fluviului care o însoțește în parcursul său de-a lungul veacurilor iar împrejurimile sunt la fel de ofertante. Și chiar dacă în martie e totul desfrunzit, acest lucru ne-a oferit posibilitatea de a admira dansul săltat al stolurilor de pițigoi în pâlcurile de copaci de pe mal. Din tufișurile din apropiere, probabil cu gânduri necurate, o vulpe le urmărea și ea îndeaproape mișcările. Astfel realizăm că e de ajuns și un popas de câteva zeci de minute oriunde în Dobrogea pentru a te determina să îți propui să revii.

Banca galbenă

În multele preumblări prin Dobrogea, din goana mașinii vezi câte un loc la care nu te oprești în momentul respectiv dar pe care îl marchezi undeva în memorie și la care îți propui să te oprești la următoarea călătorie. Așa era și locul pe care l-am numit ”la banca galbenă”. Îl observasem din toamna trecută pe drumul dintre Ciucurova și Nicolae Bălcescu.

Șoseaua șerpuiește între dealurile împădurite dintre cele două localități, peisajul dobrogean se dezvăluie la fiecare cotitură mai frumos iar la un moment dat, pe partea stângă răsare absolut neașteptat, la câteva zeci de metri de drum, o bancă galbenă, probabil plantată acolo de cineva care a dorit să marcheze priveliștea care se deschide la poalele unuia dintre dealuri.

Căutând acum locul pe hartă, observ că e chiar marcată în Google Maps ca fiind ”the yellow bench” și are chiar și două review-uri. 🙂 Nu e o zonă cu vreun obiectiv turistic în apropiere, e doar un loc frumos de undeva din Dobrogea, pe care cineva l-a îndrăgit îndeajuns cât să îl personalizeze.

Banca galbenă putea fi așezată în multe locuri din Dobrogea și poate nu ar strica să se repete experimentul, să ne determine astfel să ne abatem din drum și să stăm preț de câteva minute să admirăm ținutul în care ne-am născut.

La sfârșit călduros de martie, încheindu-ne periplul lunar prin Dobrogea, oprim în sfârșit la banca galbenă, aflată acum în plin soare. Ne așezăm să așteptăm aici un aprilie care promite să fie la fel de însorit și de plin de povești.

March 31, 2021
Bisericile rupestre din Dobrogea, locul de naștere al creștinismului modern

Bisericile rupestre din Dobrogea ne spun poveștile primilor creștini din această regiune. În zonă existau în secolul al IV-lea câteva zeci de mânăstiri, deoarece, se spune că aici era o școală teologică importantă. Echipa Discover Dobrogea a ajuns anul acesta la bisericile rupestre din județul Constanța, cele mai multe, amplasate în păduri de poveste, care au devenit rezervații naturale.

Bisericile rupestre din Dobrogea. Biserica rupestră de la Murfatlar

Cele mai impresionante biserici rupestre din Dobrogea sunt la Murfatlar. Ansamblul este ca un labirint, în care se găsesc 6 biserici săpate în pereții de cretă și chiliile celor care au locuit acolo, lucrări care au fost realizate la sfârșitul secolului X.

Complexul rupestru de la Murfatlar este format dintr-un sistem de galerii și camere care comunică între ele, fiind săpat în același masiv din cretă, denumit ”masivul peninsulă”.

Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la cariera de cretă de la Murfatlar”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Gheorghe Papuc.

Bisericile de cretă de la Murfatlar se aseamănă cu orașele subterane de la Cappadocia, utilizate în mare parte de primii creștini, ca locuri de refugiu înainte de legiferarea creștinismului ca religie acceptată, însă sunt construite la o scară mult mai mică.

Pe pereții din cretă ai celor 6 bisericuțe, sunt zeci de inscripții slavone, cu litere chirilice sau însemne runice, scrierea veche a nordicilor. Se spune că este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.

Cele mai multe desene sunt legate de cultul creștin. Sunt numeroase tipuri de cruci, malteze, simple sau înscrise în cerc, în mare parte concentrate în pronaos, de ambele părți ale intrării în naos. Pe pereți sunt scrijelite și imagini în care sunt înfățișați oameni sau animale, tot cu încărcătură religioasă, precum sfinți, porumbei sau scene liturgice, reprezentate naiv.

Monumentul arheologic de la Murfatlar are o valoare inestimabilă, datorită inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior, care atestă prezența creștinismului și a unei vieți monahale autentice pe pământurile Dobrogei, încă de la sfârșitul secolului X.

Specialiștii afirmă că în chiliile și în bisericile săpate în cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern. Ei apreciază că acolo s-au refugiat discipolii apostolilor și au trăit în chilii săpate în dealul din cretă. În labirintul sacru construit la Murfatlar, s-a născut, practic, ortodoxismul modern.

Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt spectaculoase și diferite de celelalte biserici rupestre din Dobrogea, însă nu este permisă vizitarea lor, deoarece nu a fost finalizată conservarea ansamblului.

Bisericile rupestre din Dobrogea – Canaraua Fetii Basarabi

Canaraua Fetii este un obiectiv turistic din Băneasa, județul Constanța, situat într-o rezervație naturală, cu dealuri, văi și stânci calcaroase, cu profil de canion. Au apărut numeroase legende despre aceste locuri minunate, prin care se spune că a curs, cândva, Dunărea.

În zona sud-vestică a Dobrogei, la ieșire din comuna Băneasa, în apropiere de Lipnița găsim, cumva ascunsă, Canaraua Fetii. Drumul pietruit este frumos desenat printr-o pădure de stejari și goruni. Rezervația naturală începe de lângă balta Iormac, situată în apropiere de Băneasa și ajunge până în Bulgaria, unde a fost numită Suha Reka sau Râul Secat.

Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți, sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.

În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică, de numai câțiva metri, în partea superioară a stâncii, despre care spun că a funcționat între secolele III-IV d.Hr.

O altă biserică săpată în stâncă a fost descoperită în partea de jos, unde arheologii au mai găsit și două morminte, cruci și monede romane din timpul împăratului Constantin cel Mare.

Este foarte probabil ca în stâncile de la Canaraua Fetii să fi fost un complex rupestru, întins pe mai multe niveluri, similar celui de cretă de la Basarabi, dar ceva mai mic.

Peștera Sihaștrilor

De la Canaraua Fetii, drumul continuă prin pădurea care a devenit rezervație naturală. Spre stânga, vizitatorii pot ajunge la Mânăstirea Sf. Gherman, a cărei construcție a început în anul 2011. Dacă privim spre dreapta, vedem un mic indicator către Peștera Sihaștrilor.

O potecă îngustă prin pădure îi ghidează pe vizitatori spre Peștera Sihaștrilor sau Peștera Sf. Gherman. Intrarea nu este deloc impozantă, însă există un indicator care arată intrarea în grotă, sub care a fost așezată o cruce.

Peștera este, de fapt, un fel de tunel scurt, săpat în stâncă, în capătul căruia se adâncește o prăpastie. De acolo, pot fi admirate peisajul spectaculos din zonă și Mânăstirea Sf. Gherman.

Peștera este îngrijită de călugări, probabil de aceea putem observa la ieșire, o icoană cu Sf. Gherman, o cruce din lemn și multe lumânări.

Bisericile rupestre de la Dumbrăveni

Drumul spre bisericile rupestre de la Dumbrăveni trece prin rezervația naturală ce poartă același nume, care se întinde pe o suprafață de 2000 de hectare.

Complexul rupestru nu este o atracție turistică promovată și nici amenajată, astfel că nu există un drum până la canionul în care au fost săpate lăcașurile de cult.

De la cariera de piatră din localitate se merge aproximativ un kilometru pe un câmp, în stânga căruia pot fi observate stânci calcaroase. Cele două biserici mici, sunt cioplite în versantul de nord al unei stânci, care poate fi observată pe partea dreaptă.

Lăcașurile sunt atestate istoric în Evul Mediu Timpuriu. Arheologii care le-au cercetat, spun că bisericile rupestre de la Dumbrăveni sunt din secolele IX-X.

În cadrul săpăturilor de salvare din anul 1992, arheologii au descoperit într-unul dintre mormintele cercetate și o monedă din bronz, din secolul IV d.Hr., care constituie o dovadă privind existența în zonă a unei mici comunități paleocreștine, înaintea celei din Evul Mediu Timpuriu.

Peștera Sfântului Andrei

O altă biserică rupestră din Dobrogea se află într-o frumoasă pădure din apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Este vorba despre Peștera Sfântul Andrei, despre care se spune că este primul lăcaș de cult creștin din România.

Se crede că în peșteră a trăit Apostolul Andrei în urmă cu 2000 de ani, iar în patul care se află la intrare, se odihnea sfântul.

În scobiturile din pereții peșterii au fost depuse de-a lungul timpului de către credincioși, icoane, acatiste și bancnote. La intrare a fost construit un zid, iar deasupra tavanului este ridicată o turlă, care are o înălțime de 4 metri.

În apropierea grotei se află ”Cișmeaua Mihai Eminescu”, dar și Izvorul Sfântului Apostol Andrei, care, potrivit legendei, a apărut după ce apostolul a lovit cu toiagul în stâncă, deoarece acolo nu exista apă.

Peștera Sfântului Ioan Casian

Pe o stâncă ce se ridică semeț deasupra Lacului Casian și râului Casimcea se află peștera Sf. Ioan Casian. De sus, de la intrarea în grotă, panorama este spectaculoasă, putând fi observat podișul Casimcei, iar în apropierea peșterii se află rezervația geologică Cheile Dobrogei.

Arheologul Vasile Pârvan a descoperit în anul 1912 valea Casimcei și peștera, denumită acum Sfântul Ioan Casian. Potrivit arheologilor, Casimcea nu exista în antichitate, localitatea fiind denumită mult mai târziu Kasımca, “ținutul lui Kasım”, de către turci.

Pentru a ajunge la peștera Sf. Casian, turiștii trebuie să coboare printr-o frumoasă pădure de stejari, o vale relativ abruptă, dar amenajată cu trepte și balustradă. Intrarea în peșteră se află la 6-7 metri înălțime, astfel că vizitatorii trebuie să urce pe o scară metalică, amplasată în dreptul peretelui de stâncă.

La intrare se află câteva icoane și candele, iar în partea stângă se formează un culoar îngust, care duce spre o chilie.

Acestea sunt bisericile rupestre din Dobrogea de existența cărora am aflat și pe care noi le-am vizitat în 2020, însă, dacă mai cunoașteți și altele cu povești interesante, ne puteți scrie informațiile în comentarii.

December 29, 2020
Bisericile din cretă de la Murfatlar, construcția spectaculoasă din Dobrogea, care nu poate fi vizitată

Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt impresionante, însă, ele nu au putut fi vizitate niciodată de publicul larg. Ansamblul rupestru, un labirint cu biserici vechi și chilii sculptate în cretă, reprezintă locul în care s-ar fi născut creștinismul modern. Ele se aseamănă cu orașele subterane de la Cappadocia, utilizate în mare parte de primii creștini, ca locuri de refugiu înainte de legiferarea creștinismului ca religie acceptată, însă sunt construite la o scară mult mai mică.

Bisericile din cretă de la Murfatlar, descoperite în urmă cu 63 de ani

Chiliile și cele 6 biserici săpate în pereții de cretă, lângă cariera antică de la Murfatlar sau Basarabi, cum i s-a spus multă vreme localității, datează de la sfârșitul secolului X.

”În vara anului 1957, în timpul unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei, a fost descoperită, întâmplător, prima biserică, denumită de arheologi B1.

Aceasta se află la nivelul superior al complexului rupestru, iar în urma împușcăturilor a fost găsită intrarea.

Arheologii au solicitat oprirea exploatării în zonă și în cadrul cercetărilor au descoperit mai multe chilii, locuințe și galerii,toate săpate în pereții din cretă. Ulterior, specialiștii au mai găsit alte 5 lăcașuri de cult.

Estimarea perioadei în care s-au întemeiat așezările s-a făcut pe baza unei scrieri din naosul bisericii B4, unde era inscripționat ”leat 6500”, respectiv anul 992. Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la carieră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Gheorghe Papuc.

Marele val de piatră dobrogean, realizat cu materie primă de la Murfatlar

Bisericile din cretă de la Murfatlar se află la mică distanță de canalul Dunăre – Marea Neagră și în apropierea marelui val de piatră. Cel mai probabil, acesta a fost construit în secolul X, când Dobrogea era provincie bizantină. În zona cuprinsă între Cernavodă și Constanța au fost ridicate 3 valuri, pentru a stopa invaziile războinicilor, dar aveau și rolul de graniță fortificată.

Astfel, au fost construite în acea perioadă, valul mic de pământ, valul de piatră și valul mare de pământ. Mulți dintre noi au auzit de localitatea Valu lui Traian și despre valul care trecea pe acolo, însă, celebrul val nu avea nicio legătură cu împăratul Traian. Pentru construirea zidului de incintă din piatră au fost deschise în secolul X mai multe cariere, una dintre ele fiind cea de la Murfatlar-Basarabi.

Se presupune că bisericile de cretă de la Murfatlar au apărut în perioada în care a funcționat cariera zonă și, pe lângă călugării care slujeau și stăteau în chilii, aveau locuințe acolo și lucrătorii de la exploatarea din care se extrăgea creta.

Bisericile din cretă de la Murfatlar, tezaurul neexploatat al Dobrogei

Săpăturile la ansamblul rupestru de la Murfatlar s-au desfășurat până în anul 1962, fiind realizate în acest timp, 5 campanii de cercetare. În cadrul acestora, au început să fie restaurate anumite părți din complexul rupestru și s-au luat măsuri pentru izolarea sitului arheologic de restul carierei. Lucrările de consolidare și conservare au fost întrerupte în 1962, din cauza lipsei de fonduri.

Nici acum, după 63 de ani de la descoperirea monumentului istoric, lucrările de punere în siguranță nu au fost finalizate. Și azi există foarte multe schele și trepte improvizate, însă fondurile alocate de Consiliul Județean Constanța sunt insuficiente pentru terminarea lucrării de protecție, astfel încât, măcar parțial, ansamblul rupestru să poată fi vizitat. Dacă ar putea fi deschis pentru public, acest monument istoric ar reprezenta o atracție turistică importantă în Dobrogea.

Descoperiri făcute de arheologi, la Bisericile din cretă de la Murfatlar

În perioada în care au fost realizate cercetările de către specialiști, au fost descoperite mai multe locuințe de suprafață, un mic cimitir cu schelete de oameni și animale, dar și fragmente ceramice, elemente de mobilier, vetre de foc și unelte din fier.

Pe pereții din cretă ai celor 6 bisericuțe, sunt zeci de inscripții slavone, cu litere chirilice sau însemne runice, scrierea veche a nordicilor. Se spune că este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.

Cele mai multe desene sunt legate de cultul creștin. Sunt numeroase tipuri de cruci, malteze, simple sau înscrise în cerc, în mare parte concentrate în pronaos, de ambele părți ale intrării în naos.

Pe pereți sunt scrijelite și imagini în care sunt înfățișați oameni sau animale, tot cu încărcătură religioasă, precum sfinți, porumbei sau scene liturgice, reprezentate naiv.

De asemenea, sunt și multe desene care nu au legătură cu creștinismul, care înfățișează cai în galop, cerbi, păsări, dragoni, motivul țintarului sau al labirintului.

În bisericile din cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern

Monumentul arheologic de la Murfatlar are o valoare inestimabilă, datorită inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior, care atestă prezența creștinismului și a unei vieți monahale autentice pe pământurile Dobrogei, încă de la sfârșitul secolului X.

Specialiștii afirmă că în chiliile și în bisericile săpate în cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern. Ei apreciază că acolo s-au refugiat discipolii apostolilor și au trăit în chilii săpate în dealul din cretă. În labirintul sacru construit la Murfatlar, s-a născut, practic, ortodoxismul modern.

Multe inscripții și grafite sunt lăsate de monahii bulfari din timpuri vechi, dar anumite texte grecești și runice presupun și prezența călugărilor de alte naționalități. Mânăstirea a fost abandonată în secolul al XI-lea, după invaziile triburilor varegilor și pecenegilor.

Ansamblul rupestru nu poate intra sub protecția UNESCO, deoarece nu este conservat

Bisericile din cretă de la Murfatlar reprezintă un monument important din România, însă, Ministerul Culturii nu a fost interesat să investească în restaurare. Ele se află acum în patrimoniul Consiliului Județean Constanța, respectiv al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, dar este nevoie de implicare și de la nivel central, pentru restaurarea ansamblului rupestru, care, în ultimii ani a fost vandalizat și mulți pereți au fost mâzgăliți.

Arhitectul Mihai Opreanu, de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din București a făcut demersuri în urmă cu mai bine de 10 ani, pentru a pune ansamblul rupestru de la Murfatlar sub protecția UNESCO. Răspunsul a fost negativ, pe motiv că situl arheologic nu este suficient de îngrijit. Pentru a putea fi acceptat în Patrimoniul Mondial, situl arheologic trebuie să fie conservat și consolidat.

Arhitectura complexului rupestru de la Murfatlar

Complexul rupestru de la Murfatlar este format dintr-un sistem de galerii și camere care comunică între ele, fiind săpat în același masiv din cretă, denumit ”masivul peninsulă”.

Bisericile B2, B3 și B4 sunt suprapuse și comunică prin intermediul unor galerii. Biserica B4 este situată la cea mai mică altitudine din întregul complex și comunică cu paraclisul 2 al bisericii B3, care, la rândul lui, are legătură prin intermediul unei galerii, cu biserica B2.

În cadrul acestor trei niveluri există și un număr mare de încăperi conexe, iar bisericile B3 si B4 au intrări separate, amplasate pe fațada de nord a ”masivului peninsulă”.

Altarul bisericii B3 este realizat semicircular, cu bolta în formă de absidă. În pavimentul acestuia sunt săpate trei scobituri dreptunghiulare, iar în ax se păstrează un postament, care era, probabil, Sfânta Masă.

În nava bisericii pot fi văzute diverse feluri de cruci, simple sau punctate, precum și o cruce malteză încadrată într-un pătrat, o așa-zisă stilizare a unui cap de taur, un călăreț înarmat cu suliță sau arc și săgeată, cai și alte animale, dar și motive geometrice diverse.

Tot pe pereții acestei biserici sunt desenate svastici, pentagrame, o pasăre acvatică stilizată și numeroase inscripții în grafite runice. În altar se păstrează doar o cruce, flancată de alte cruci mai mici.

Biserica B4 este situată la nivelul inferior al “masivului peninsulă” și are lungimea de 7 metri și lățimea de 3,50 metri. Intrarea este săpată în fațada de nord-vest a masivului. Structura acestui ultim nivel se compune din nava bisericii, altarul ei și un mormânt alipit. Biserica este orientată cu altarul spre E-SE, iar culoarul de acces este boltit în formă semicilindrică.

Nava este compartimentată prin aglomerări de coloane. Unele dintre acestea sunt săpate, altele sunt zidite din calupuri de cretă. Naosul este partea cea mai spațioasă a bisericii și tavanul său se sprijină pe 5 coloane.

Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt spectaculoase, însă dificil de vizitat, deoarece nu a fost finalizată conservarea ansamblului rupestru. Lucrările de punere în siguranță a monumentului se derulează foarte greu, însă, acesta ar putea deveni un obiectiv turistic foarte apreciat, în condițiile în care va fi deschis pentru public.

December 2, 2020