Discover Dobrogea

Tag: multiculturalitate

În zona peninsulară a Constanței afli o poveste la fiecare pas

Zona peninsulară este singurul loc din Constanța care te transpune, fără niciun fel de artificiu, într-un alt secol. Aici, poți visa cu ochii deschiși în timp ce afli legende cu împărați, regi și regine. În centrul vechi, nu te surprinde nici măcar prezența vreunei doamne care se plimbă printre străduțele înguste într-o elegantă rochie cu crinolină, în timp ce ține o umbrelă cu o broderie delicată în mână, pentru a se feri de soare. Turiștii, dar și constănțenii sunt încântați să afle poveștile galeriilor rămase din perioada romană, care împânzesc toată Peninsula sau pe cele ale monumentelor istorice, în care au locuit numeroase personalități. Poveștile din bătrâna Cetate Tomis și imobilele ridicate în secolele trecute de greci, englezi, armeni sau turci, practic, formează un puzzle extrem de interesant, fără de care, Constanța și-ar pierde farmecul și ar fi foarte săracă.

Piața Ovidiu, locul de pornire pentru un tur prin zona peninsulară a Constanței

Centrul vechi reprezintă patrimoniul cultural al Constanței, fiind înțesat cu numeroase monumente care au o istorie minunată. Dacă intrăm în Piața Ovidiu, suntem înconjurați de clădiri emblematice, cu povești extraordinare. Construite cu cel puțin 100 de ani în urmă, ele ascund multe legende care ne ajută să reconstituim istoria Constanței, așa cum era ea în urmă cu un veac.

Un tur ghidat prin zona veche nu ocolește strada Titulescu și casele ei de poveste, urmată de B-dul Elisabeta, unde poate fi admirată statuia lui Anghel Saligny, ctitorul Portului Constanța, care își veghează creațiile.

Casele Ion Jalea sau Cănănău, sediul Arhiepiscopiei Tomisului și parcul arheologic din dreptul Catedralei, în care s-au găsit cele mai vechi dovezi ale grecilor în orașul Tomis în secolele VI-V î.Ch sau Cazinoul, reprezintă atracții ale căror detalii pot fi studiate minute întregi și despre care ghizii știu multe povești, spune publicistul Cristian Cealera. Turiștii grăbiți, pot opta pentru un tur de două ore prin zona peninsulară a Constanței, iar cei care doresc să vadă și muzeele și să nu rateze absolut nimic, ar trebui să aibă 4 ore la dispoziție.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un monument emblematic

Construit cu destinația de Palat comunal, deoarece Constanța era la acea vreme comună urbană, imobilul care veghează Piața Ovidiu a fost terminat în anul 1921. Clădirea a funcționat până în 1977 ca primărie, după care a devenit sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Puțini știu însă faptul că arhitectul impozantului imobil este Victor G. Ștefănescu, cel care a contribuit și la proiectarea Moscheei Carol I, alături de Gogu Constantinescu. Ștefănescu a avut o contribuție și la Palatul Regal, unde s-au succedat mai mulți arhitecți, printre care Gogu Constantinescu și Daniel Renard, cel care a realizat planurile pentru Cazinoul din Constanța, a precizat pentru Discover Dobrogea publicistul Cristian Cealera. El spune că la acea vreme erau câțiva arhitecți la modă, foarte valoroși, care mergeau pe stilul neo-românesc, care îmbină elementele locale românești, cu arta bizantină și cu stilul brâncovenesc, o combinație cu iz oriental. Interesant este că Ștefănescu a construit atât Catedrala de la Alba Iulia, un lăcaș de cult specific ortodoxismului românesc, unde a avut loc încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, dar în același timp a proiectat și Moscheea, pe care Regele Carol I a dedicat-o în 1910 enoriașilor musulmani din Dobrogea.

Strada Titulescu și bijuteriile ei arhitecturale

Liniștită și cu acel parfum de Belle Epoque, strada Nicolae Titulescu le oferă vizitatorilor adevărate bijuterii arhitecturale și istorii foarte interesante. Denumită inițial strada Elenă, apoi Lascăr Catargiu, acum poartă numele diplomatului Nicolae Titulescu. Se numea strada Elenă, pentru că au locuit acolo foarte mulți greci. După Primul și după al Doilea Război Mondial s-a înregistrat însă un exod și au plecat din Constanța foarte mulți oameni veniți din toate colțurile Europei. Inițial, pe strada Elenă acolo au fost foarte multe case de greci, iar după aceea au apărut și alte minorități, afirmă publicistul Cristian Cealera. De fapt, orașul Constanța, în plină dezvoltare după Primul Război Mondial era cosmopolit, așa cum este și astăzi, dar, datorită afacerilor, a tranzacțiilor comerciale extrem de importante care se derulau aici, se înregistra un aflux important de străini.

Pe actuala stradă Titulescu erau foarte multe case ale grecilor, dar și locuințe ale armenilor, evreilor și ale altor naționalități care trăiau în Constanța. Publicistul Cristian Cealera spune că există discuții legate de casa lui Taylor, vicepreședintele comunității evreiești în acea perioadă, o locuință în stil art-nouveau cu elemente grecești, situată pe partea dreaptă când intri pe Titulescu. Se spune că pe locul acela a existat Hotel Metropol, iar în 1864 Alexandru Ioan Cuza, venit la Constanța pentru a se îmbarca spre Constantinopol a petrecut în acel imobil câteva ore împreună cu o delegație venită din București. Cum spuneam, fiecare loc ne oferă câte un indiciu foarte interesant și la fiecare pas este o clădire care îți spune o poveste.

Imobilele cu parfum de epocă, din centrul vechi al Constanței

Casa Hrisicos

Fost hotel și restaurant cu bucătărie internațională, Casa Hrisicos a fost ridicată în 1900 și a atras numeroase personalități.

Restaurantul acesteia era un loc de întâlnire pentru cunoscuții scriitori I.L. Caragiale, Al. Vlahuţă sau Barbu Ştefănescu Delavrancea, în secolul al XIX-lea. Fiecare stradă pe care pornim din piața în care tronează statuia lui Ovidiu, are propriile povești și clădiri de patrimoniu cu o istorie fabuloasă.

Casa cu lei

După Cazinoul din Constanța, Casa cu lei este unul dintre cele mai cunoscute imobile din zona peninsulară. Deși unii critici au afirmat că este un kitsch, stilul eclectic în care este construită casa a atras mereu privirea trecătorilor.

Cele patru coloane spectaculoase, pe care este amplasat câte un leu impozant sculptat în piatră, dar și numeroasele decorațiuni îi oferă originalitate clădirii. Construită pentru negustorul armean Dicran Emirzian, casa a fost inclusiv sediu de bancă și restaurant celebru, însă a avut și numeroși chiriași în perioada în care era naționalizată.

Casa Embiricos

Casa Embiricos are și ea o poveste extraordinară. La sfârșitul secolului al XIX-lea, trei frați din insula Andros din Grecia, al căror nume de familie era Embiricos au venit în România și au făcut școli comerciale. Ei aveau un unchi la Brăila, oraș în care pe vremea aceea era un port foarte important și au început să facă afaceri foarte bănoase în România. În 1921, frații Mihail și Leonidas Embiricos reușesc să construiască în Piața Ovidiu din Constanța, impresionanta clădire de birouri care le purta numele.

Astfel, de la Constanța puteai să îți iei între 1921 și 1940 bilete pentru cursele transatlantice Constanța-New-York, a precizat pentru Discover Dobrogea publicistul Cristian Cealera. Astăzi nu ne vine să credem când auzim acest lucru, iar Casa Embiricos, care avea afaceri și birouri în toată Europa, deținea 3 transatlantice care făceau navigau pe spre America și retur. Casa Embiricos era absolut impresionantă. În anii 1920 acolo erau birourile, care aveau lifturi și o intrare monumentală. Practic, puteai să achiziționezi de acolo tot felul de servicii, nu doar bilete pentru cursele transatlantice. Le-a mers foarte bine celor doi frați, iar în 1940 au ales să vândă acea clădire. Ea are decorațiuni și detalii absolut incredibile, însă, anii în care a fost naționalizată și-au pus amprenta pe clădire, care a devenit o ruină și urmează să fie reabilitată.

Diversitatea de culturi din Constanța a avut o influență majoră asupra arhitecturii clădirilor din zona peninsulară, în perioada în care au fost construite. Practic, este o poveste de oraș, în care calci pe istorie la propriu, iar mix-ul său de culturi, religii și arhitecturi este unic în lume. Din păcate, multe dintre ele au fost distruse în perioada naționalizării, iar acum se află într-o avansată stare de deteriorare, iar câteva dintre ele urmează să fie reabilitate.

September 11, 2019
Coșia de la Cerna, un obicei străvechi cu întreceri de cai la poalele Munților Măcinului

Dacă participi la ”Coșia”, întrecerea de cai pe care bulgarii o organizau în urmă cu un secol la Cerna, ai impresia că te întorci în timp. Încercați să vă imaginați mirosul de iarbă proaspăt cosită, copiii veseli de toate vârstele îmbrăcați în costume populare, caii nerăbdători să participe la competiție, care dau din copite și ridică praful pe drumurile de țărână. Tabloul este completat de silueta Munților Măcinului, la poalele cărora se desfășoară evenimentul. Este un amalgam de senzații și lucruri noi, cu care cei din mediul urban nu sunt obișnuiți.

Coșia de la Cerna, o tradiție veche de un secol

Coșia, pentru cei care nu știu, reprezintă o întrecere între cai. Este o tradiție străveche reînviată în anul 2013 de Asociația Altona, mi-a declarat președintele Andreia Tanur. Ea spune că serbarea aceasta nu a mai fost practicată din anul 1940, de când bulgarii au plecat din sat, deoarece a avut loc schimbul de populație din Cadrilater, dintre România și Bulgaria.

De la Andreia Tanur am aflat că Asociația Altona a reluat această sărbătoare împreună cu Primăria Cerna, deoarece promovează tradițiile satului. În localitate locuiesc aproximativ 600 de meglenoromâni dar au mai rămas și bulgari, astfel că toate obiceiurile străvechi sunt readuse în atenția localnicilor.

16 cai s-au întrecut pe ulițele comunei Cerna

Coșia a ajuns anul acesta la a VII-a ediție și au participat 16 cai. Primarul comunei Cerna, Petre Sopu spune că întrecerea de cai datează din anul 1920. Ea a fost practicată timp de 20 de ani de către bulgarii care săteau la acea vreme în sat. Din păcate însă, această tradiție nu a mai continuat după întoarcerea lor în țara natală, dar s-a reluat în 2013 și pe an ce trece sunt mai mulți participanți.

Anul acesta au ajuns la Cerna posesori de cai din Brăila, dar și din localități din județele Constanța și Tulcea. Cei 16 cai participanți la competiție au alergat în trei etape, iar primii doi clasați s-au întrecut pentru a putea fi stabilit câștigătorul. Traseul a fost de aproximativ un kilometru și jumătate.

Atmosfera tradițională a fost asigurată la Coșie de 5 ansambluri de copii

Copiii din Tulcea și Brăila au participat cu bucurie la această sărbătoare. Ei s-au jucat, au cântat și au dansat pe scena amenajată și le-a plăcut să ia parte la evenimentul care a redevenit tradițional.

La spectacolul folcloric care a precedat întrecerea de cai au participat 5 ansambluri de copii, printre care și ”Altona”, condus de Andreia Tanur.

Au ajuns la Cerna și elevi de la ansamblul ”Mușețeanca” din Brăila, ”Vulturul” din Vrancea, ”Ivușca” de la Carcaliu și ”Drăguța Siliștea” din Turcoaia. În pauză, micuții au mâncat vată de zahăr și au asistat la întrecerea de cai.

Munții Măcinului, apreciați de vizitatorii pasionați de turismul ecvestru

Sărbătoarea Coșia se înscrie în calendarul de evenimente din județul Tulcea, care promovează tradiția, meșteșugurile și multiculturalitatea. Acest eveniment urmărește prezervarea și continuarea obiceiurilor minorității bulgare din Tulcea, la care se alătură comunitățile română, meglenoromână și aromână din zonă.

”Coșia are loc în Cerna, o localitate din Tulcea situată lângă Munții Măcinului, pe care nu o cunoaște multă lume. Zona Munții Măcinului dezvoltă un produs care promovează turismul ecvestru și cel pe cărările montane. Este o poveste întregită de partea de tradiții și de gastronomie. Și aceasta, deoarece în localitatea Greci există produse tradiționale atestate precum plăcinta dobrogeană. Importante pentru turiștii care ajung în Dobrogea de Nord și pun accent pe partea ecumenică sunt și mănăstirile Celic-Dere, Cocoș și Saon. Vin foarte mulți oaspeți în partea continentală a județului Tulcea, vizitatori care caută un altfel de turism. La Măcin, în localitatea Greci sau Luncavița este foarte apreciat turismul ecvestru. Există o serie de evenimente care atrag motocicliștii preocupați de protecția mediului. Ei au recondiționat fântânile din zonă, respectă natura și nu provoacă dezastre. Munții Măcinului, nefiind înalți, permit o escaladare mult mai facilă, iar familiile cu copii care caută un altfel de turism montan îi adoră”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Alexandra Maxim, singura fată care a participat ”Coșia” din Cerna

Pe lângă cei 15 bărbați care au participat la Coșie s-a numărat și o domnișoară. Alexandra Maxim iubește animalele și are propriul ei cal, care are deja 5 ani și pe care îl crește de când era mic. Ea s-a clasat pe locul III la competiția de astăzi, dar mi-a spus că anul trecut a obținut locul II.

Își pregătește calul pentru cursele de viteză făcând antrenamente cu el pe câmpurile din Cerna. Vorbește cu drag despre calul ei și spune că are un ritual zilnic, care constă în spălarea cu un șampon special pentru cai și țesălare. Alexandra mi-a zis că este destul de costisitoare întreținerea animalului ei preferat, dar îl iubește foarte mult și acest aspect nu mai contează.

O franțuzoaică a ajuns la Coșia din Cerna, tocmai de la Paris

Au participat la ”Coșia” de la Cerna sute de oameni, dar n-a fost dificil să remarc în mulțime o doamnă mulatră, care se bucura că este acolo împreună cu fetița ei. Vorbește foarte puțin româna, pentru că este căsătorită cu un fost localnic din Cerna.

El s-a stabilit la Paris, s-a căsătorit cu o franțuzoaică și au împreună o fetiță. Au venit în vacanță la părinții lui, iar soției îi plac foarte mult zona și tradițiile și adoră să facă drumeții în Munții Măcinului.

Munții Măcinului preferați pentru turismul ecvestru

Turiștii care ajung în Munții Măcinului vor să se plimbe cu caii pe diferite trasee. Marian Birca, ranger la Parcul Național Munții Măcinului spune că vin foarte mulți turiști străini și români care practică turismul ecvestru.

Ei sunt încântați că se pot plimba cu caii pe traseele din munți și vin în zonă pentru excursii de o zi, chiar dacă sunt cazați pe litoralul românesc sau în Delta Dunării.

O astfel de experiență poate fi practicată chiar și de cei care nu au mai călărit niciodată. Marian Birca spune că turiștii se acomodează timp de 10 minute cu calul în manej, după care pleacă pe munte, însoțiți de un ghid. Există un traseu de două ore și altul de cinci ore, însă mulți îl preferă pe cel mai scurt, deoarece sunt începători și obosesc repede. Prețul pentru această aventură este de 30 de lei pe oră, iar grupul format din 5 sau 7 persoane achită 110 lei pentru ghid. Caii sunt foarte cuminți și ascultători și nu creează probleme.

Sunt numerose atracții și posibilități de divertisment în Dobrogea de Nord, însă mulți nu au aflat de ele, deoarece sunt insuficient promovate. Despre multe alte locuri frumoase din județul Tulcea veți citi și în articolele următoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori Discover Dobrogea, printr-un Like pe pagina noastră de Facebook.

May 17, 2019
Festivalul Bujorului și Festivalul Păstoritului, evenimente organizate de minoritățile din Tulcea

Când ți-e dor de mult verde, de natură și tradiții mergi în mediul rural. Eu am ajuns astăzi în județul Tulcea, unde au avut loc două evenimente organizate de minorități: Festivalul Bujorului la Fântâna Mare și Festivalul Păstoritului, la Sarighiol de Deal. Am văzut acolo comunități unite, multă voie-bună și oameni care iubesc și protejează natura.

Festivalul Bujorului, un eveniment al ucrainenilor din Tulcea

În județul Tulcea sunt mai multe rezervații naturale de bujori, una dintre ele fiind în comuna Ciucurova. Astăzi, comunitatea de ucraineni din Tulcea a organizat Festivalul Bujorului în satul Fântâna Mare.

De la mic la mare, toată suflarea din localitate a participat la serbarea câmpenească, a cântat și a dansat în poiana situată pe islazul comunei Ciucurova, în satul Fântâna Mare, unde s-a desfășurat acțiunea culturală. Este o tradiție a etnicilor ucraineni, o acțiune culturală care a ajuns la a treia ediție.

Multiculturalitatea este promovată în județul Tulcea

Președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac prezent la eveniment, mi-a declarat că Festivalul Bujorului reprezintă unul dintre momentele reprezentative pentru ceea ce înseamnă multiculturalitatea județului. ”Ceea ce a reușit Uniunea Ucrainenilor filiala Tulcea să organizeze la Fântâna Mare este un exemplu din multitudinea de manifestări tradiționale și obiceiuri ale minorităților, pe care Tulcea le oferă. Președintele Dumitru Cernencu a reușit să adune laolaltă grupuri de ucraineni reprezentative la nivel de județ, din Chilia Veche, Murighiol, Letea, Tulcea și Sulina, care fac parte din comunitatea ucraineană din județul Tulcea”, a precizat Cătălin Țibuleac.

Președintele AMDTDD spune că bujorii din regiune reprezintă o specie protejată, iar turiștii care vizitează rezervația trebuie să fie educați și să nu rupă florile. ”Vizitatorii trebuie să știe să păstreze și să respecte natura, așa cum este ea. Evenimentul de astăzi, 11 mai 2019, aduce mesajul de prezervare și protejare a naturii, iar faptul că Uniunea Ucrainenilor Tulcea reușește să facă acest lucru, este de lăudat”, a afirmat Cătălin Țibuleac.

Satul Fântâna Mare este locuit de ucraineni

”Vremea ne-a cam jucat feste, dar astăzi s-au strâns câteva sute de oameni. Gândurile bune și chakrele noasre au dat lovitura astăzi și au îndepărtat ploaia”, spune în glumă președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu. De la el am aflat că Fântâna Mare a fost locuită mai întâi de turci, apoi au descoperit acel loc mirific etnicii ucraineni veniți din sudul Basarabiei și acum ei reprezintă populația majoritară în localitate. Tot Dumitru Cernencu mi-a spus că poiana de la Fântâna Mare era plină cu bujori în urmă cu 50 de ani.

Între timp însă, oamenii i-au rupt și au rămas mai puțini. Tocmai de aceea, el îi sfătuiește pe turiștii care merg să vadă aceste flori protejate, să aibă respect pentru natură și să nu distrugă rezervația naturală, să nu rupă bujorii. Cei care ajung în zonă pot vizita Cetatea Ibida, de la Slava Rusă.

Cântecele lungi și triste ale ucrainenilor reflectă starea de spirit a etnicilor

Românii care ascultă cântecele noastre ucrainene spun că sunt frumoase, răscolitoare și foarte lungi, mi-a declarat președintele Uniunii Ucrainenilor filiala Tulcea, Dumitru Cernencu.

El spune că etnicii ucraineni nu au plecat de bine din Basarabia, dar nici când au venit aici, au avut o viață roz. Cântecele ucrainenilor reflectă trăirile oamenilor la un moment dat și nu putem trece peste ele, a precizat Dumitru Cernencu.

3 miei și 18 găini au pregătit ucrainencele la Festivalul Bujorului

Festivalul Bujorului a început cu o slujbă religioasă și a continuat cu un program artistic, deoarece ucrainenii iubesc cultura și tradiția. La agapa frățească organizată pe islazul din satul Fântâna Mare, localnicii au adus ce au avut mai bun acasă.

Ștefana Gheorghe, președintele Organizației Uniunii Ucrainenilor de la Fântâna Mare, mi-a spus că au pregătit supă de găină și friptură de miel la ceaun, plăcintă cu brânză și prăjituri, toate gătite de gospodinele din sat. Ea a afirmat că mâncarea adevărată se face la foc și la ceaun, nu la cuptorul cu microunde.

”Pentru acest eveniment am pregătit câteva cântece, că noi am fost și bucătărese și organizatori și tot. Mâncarea tradițională a ucrainenilor este ciorba de pasăre cu tăiței de casă. Am pregătit și miel la ceaun cu puțin sos. Sosul l-am preparat cu bulion, foi de dafin, usturoi, sare, piper și cimbru. Carnea de miel a fost prăjită, apoi am turnat sosul peste ea și a stat la foc, pe pirostrie, aici pe islaz. Am gătit mâncarea din trei miei, iar pentru ciorbă am avut 18 găini, tăiței de casă, zarzavaturi proaspete, borș de putină și ouă de casă” a mai precizat gazda evenimentului, Ștefana Gheorghe. Nu vă mai spun că mâncarea a fost extrem de gustoasă, pentru că sunt convinsă că v-am făcut deja poftă.

Festivalul Internațional Multietnic al Păstoritului

Tot astăzi, am ajuns împreună cu reprezentanții Asociației de Promovare a Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac și Corina Davidov și la Sarighiol de Deal, o localitate din județul Tulcea în care sunt mulți aromâni. Acolo, se organizează în perioada 9-13 mai, Festivalul Internațional Multietnic al Păstoritului. Pe dealul din localitate s-au încins hore, au cântat multe ansambluri și a fost prezentată o expoziție cu mâncăruri tradiționale.

La eveniment participă 28 de ansambluri artistice din Republica Macedonia, Republica Moldova, din județele Olt, Dolj, Gorj, Argeș, Brașov, Suceava și Alba. Din Macedonia au venit aromâni grămușteni, din Argeș participă două ansambluri de copii români care cântă armânește, dar sunt prezente și ansamblurile din județul Tulcea, care vor participa mâine la eveniment. Luni vor fi premiați toți participanții la festival.

Dumitru Caimacan Popescu, conducătorul Ansamblului Aromân Dor și organizatorul evenimentului spune că are oaspeți din Macedonia, Albania și Republica Moldova. El a inițiat această manifestare care se află deja la a XVII-a ediție, deoarece în Sarighiol Deal aromânii au venit cu peste 18.000 de oi când a avut loc schimbul de populație din Durostor și Kaliakra și au fost mutați în Dobrogea de Nord. Localitatea a fost formată predominant din aromâni până în anul 1975, când erau 500 de familii. Ulterior acestea au plecat spre oraș și acum doar 30% din populație mai este compusă din aromâni, care se ocupă cu agricultura și păstoritul.

Festivalul va continua și duminică, 12 mai și puteți merge la Sarighiol Deal, dacă vă tentează să gustați produsele din carne de miel și oaie, tradițional aromâne: miel în cocă, tochitură de miel, pastramă, sarmale, drob de miel, brânză telemea și caș sau dulciuri precum halvaua de casă, cum o făceau bătrânii. Halvaua aromânilor este preparată din făină, ulei ,zahăr și arome și este foarte gustoasă. Să aveți poftă!

May 11, 2019