Tag: Moscheea Carol 1

  • ”Octogonul confesional” din zona peninsulară, dovada vie a multiculturalității din Constanța

    ”Octogonul confesional” din zona peninsulară, dovada vie a multiculturalității din Constanța

    Redactor: Cătălin Schipor

    ”Octogonul confesional” din zona peninsulară a Constanței se întinde pe o suprafață de aproximativ un kilometru pătrat. Este vorba despre 8 biserici ale mai multor confesiuni religioase, un spațiu unic în România și o dovadă a conviețuirii oamenilor din etnii diferite, unde întâlnim lăcașuri de cult musulmane, ortodoxe, catolice și mozaice, fiecare cu propriile povești.

    Biserica Greacă Metamorphosis, cel mai vechi lăcaș de cult din ”Octogonul confesional”

    Biserica Greacă Metamorphosis este cel mai vechi lăcaș de cult din perioada modernă a Constanței. Edificiul a fost ridicat în perioada Imperiului Otoman, după ce, Comunitatea Elenă de la acea vreme a obținut firman de la sultanul Abdul Aziz. Acesta a acordat permisiunea construirii unei biserici, cu condiția ca turnurile să nu fie mai înalte decât minaretele moscheilor din Constanța, motiv pentru care biserica nu are turle. Turnul clopotniță a fost construit mult mai târziu.

    biserica-greacă-din-constanta-metamorfosis

    Biserica Greacă a fost ridicată între 1862-1868, prin contribuţiile și donaţiile etnicilor greci din Constanţa şi din alte localităţi din țară, precum şi a grecilor din întreaga Europă.

    Lăcașul de cult aflat în zona denumită ”Octogonul confesional”, a fost încadrat ca monument istoric, încă din anul 1954.

    Geamia Hunkiar, lăcașul de cult musulman din ”Octogonul confesional” construit în perioada Imperiului Otoman

    Singura geamie construită în vremea turcilor care a rămas în municipiul Constanța și care face parte din ”Octogonul confesional”, este Geamia Hunkiar. Profesorul Metin Omer a precizat pentru Discover Dobrogea, că este o moschee dată în folosință în 1869, în numele sultanului otoman Abdülaziz.

    geamia-hunchiar-constanta

    Geamia Hunkiar, cunoscută și sub numele de Aziziye este una dintre puținele clădiri care au rezistat până în zilele noastre. Ea a fost construită, la fel ca multe altele, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a valului de emigranți din Crimeea spre Dobrogea.

    Lăcașul de cult musulman are caracteristici specifice fiecărei geamii: minaretul, mihrab-ul, mimber-ul, locurile spre care trebuie să se îndrepte credincioșii musulmani atunci când se roagă și care indică direcția spre Mecca, precum și locul din care imamul își ține predica.

    Geamia a fost realizată cu pietrele din edificiile romane din orașul Constanța, probabil acesta fiind motivul pentru care este atât de rezistentă. Piatra folosită a fost cioplită de meşterii pietrari turci, iar zidurile sale au o grosime de 85 de centimetri.

    Biserica armenească ”Sfânta Maria”, monument de patrimoniu din ”Octogonul confesional”

    În Constanța, Biserica armenească ”Sfânta Maria” este situată pe malul mării, pe str. Callatis nr.1, în zona peninsulară a orașului. Biserica funcționează într-o clădire de patrimoniu, veche de 142 de ani.

    Biserica armeneasca

    Inițial, în acel imobil a fost o școală în care învățau copiii armeni, însă, după ce a ars biserica din lemn a comunității, care fusese construită în 1740, un etaj al școlii a fost transformat în lăcaș de cult, din anul 1940. Ulterior, clădirea și-a păstrat doar destinația de biserică, deoarece erau foarte puțini elevi.

    Inclusă pe lista Patrimoniului Național și Cultural, Biserica Armenească este unul dintre cele 8 lăcașuri de cult din ”Octogonul confesional”.

    Catedrala, prima biserică ortodoxă românească din Constanța

    Construirea unei catedrale în Constanța, a unei biserici ortodoxe românești, a fost unul dintre proiectele primului prefect al administrației românești din 1978, Remus Opreanu.

    parc-arheologic-catedrala-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-constanta-monument-istoric

    După revenirea Dobrogei la țară, exista o singură biserică ortodoxă, biserica greacă Metamorphosis, construită în Imperiul Otoman, cu firman de la sultan.

    Remus Opreanu a avut, încă din anul 1881, ideea de a construi catedrala. În momentul în care se făceau slujbele Te Deum pentru zilele aniversare ale țării, acestea aveau loc în Biserica Greacă.

    picturi-catedrala-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-constanta-monument-istoric

    Construcția Catedralei Ortodoxe ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a început în 1883 și s-a terminat în 1885, fiind realizată după planurile arhitecților Alexandru Orăscu și Carol Benesch. Mobilierul și catapeteasma au fost proiectate și realizate sub conducerea arhitectului Ion Mincu.

    catedrala-din-constanta

    Catedrala ortodoxă este situată în zona peninsulară, în dreptul falezei Cazinoului din Constanța și este unul dintre cele 8 lăcașuri de cult incluse în ”Octogonul confesional”. Edificiul domină prin arhitectura sa, prin monumentalitatea fațadei și prin turnul de 35 de metri înălțime, întreg spațiul falezei sudice a orașului.

    Fosta biserică bulgară ”Sf. Nicolae”

    Prima comunitate bulgară din orașul Constanța datează din 1873 și s-a constituit în jurul primei biserici construite în anul 1879.

    biserica-bulgareasca-din-constanta-centrul-vechi

    Pe fondul creșterii numărului de enoriași, președintele comunității bulgărești Ivan Hagi Stoian a solicitat Primăriei Constanța, în anul 1898, aprobarea construirii unui lăcaș de cult, respectiv Biserica Bulgară ”Sf. Nicolae”. Când s-a făcut schimbul de populație, biserica a fost preluată de Episcopia Tomisului. Edificiul a fost pictat din nou, iar inscripțiile în limba bulgară au fost înlăturate, fiind schimbate cu unele în limba română.

    biserica-bulgareasca-constanta-centrul-vechi-zona-peninsulara-octogonul-confesional

    Până în anul 1940, cartierul bulgăresc era lângă biserica minorității, în zona peninsulară a orașului Constanța.

    Sinagoga așkenază, lăcașul de cult în care evreii nu se mai pot ruga

    Construită în anul 1910, Sinagoga așkenază este o clădire încă atractivă din punct de vedere arhitectural.

    sinagoga-așkenază-constanta

    Din păcate este închisă atât pentru vizitatori, cât și pentru membrii comunității evreiești, deoarece se află într-o stare avansată de degradare.

    sinagoga-așkenază-constanta

    În timpul războiului, templul israelit a fost folosit pe post de depozit militar german de armament. Acum, acoperișul clădirii este distrus, dar au mai rămas câteva decorațiuni, care cândva erau foarte frumoase.

    Moscheea Carol I, lăcașul de cult construit la cererea Regelui Carol I

    Moscheea Carol I a fost construită din anul 1910, pe locul unei vechi geamii, numită Mahmudie, care data din 1822. Moscheea Carol I a fost inaugurată pe 31 mai 1913, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.

    moscheea-carol-I-constanta-cladirile-de-patrimoniu-din-constanta

    Credincioșii musulmani o numesc ”Kral camisi” sau ”Geamia regelui”.  Moscheea a fost printre primele construcții din beton armat din România, iar modelul a fost Marea Moscheea din orașul turcesc Konya.

    Moscheea Carol I Constanta

    Lăcașul de cult este deschis publicului pentru vizitare. În interior pot fi admirate o miniatură a moscheei și un covor oriental adus de pe insula Ada Kaleh, vechi de 200 de ani. Din minaretul moscheei se deschide o priveliște minunată asupra Pieței Ovidiu și a zonei peninsulare.

    Biserica Romano-Catolică a fost ridicată cu sprijinul Reginei Maria

    Biserica Romano-Catolică din Constanța a fost construită în anul 1938, dar interesant este faptul că în acel loc au mai existat inițial două biserici. Prima a fost zidită în perioada Imperiului Otoman, când sultanul le-a dat catolicilor nemți, austrieci, olandezi și români, o palmă de pământ să își facă o casă de rugăciune.

    biserica-romano-catolica-sf-anton-de-padova-constanta-centrul-vechi-zona-peninsulara

    După Războiul de Independență s-a făcut o bisericuță, iar în 1938, cu un an înainte de cel de-al Doilea Război Mondial s-a construit Biserica Catolică. Deși este impozantă, lucrările au durat 9 luni. Ele au început în aprilie, după Paște, iar în decembrie 1938 a avut loc prima slujbă în biserică.

    Ctitorul Bisericii Catolice ”Sfântul Anton” din Constanța a fost un preot local din localitatea Mihail Kogălniceanu, părintele Emanoil Kreis. El a organizat un concert de binefacere cu donații, pentru a reuși să strângă banii necesari ridicării lăcașului de cult.  Kreis convins-o pe Regina Maria să patroneze concertul și a adus o solistă de la Scala din Milano. Spectacolul a fost organizat în Cazinoul  din Constanța, pe care l-a închiriat pentru acel eveniment important, în cadrul căruia s-au încasat sume frumoase și a putut ridica biserica.

    Octogonul confesional din centrul vechi al Constanței

    ”Octogonul confesional” reprezintă un areal ecumenic în care vizitatorii pot observa arhitectura imobilelor de patrimoniu.

    octogonul-confesional-constanta-multiculturalitate

    Edificiile au o istorie de 100 de ani, în unele cazuri, chiar mai îndelungată. 8 biserici ce reprezintă religiile islamică, mozaică, greco-catolică, ortodoxă și armeană sunt condensate în zona peninsulară.

  • Tradițiile și obiceiurile musulmanilor din Dobrogea, de Kurban Bayram

    Tradițiile și obiceiurile musulmanilor din Dobrogea, de Kurban Bayram

    Kurban Bayram, unul dintre cele mai importante evenimente religioase din religia islamică este sărbătorit începând de astăzi, timp de 4 zile, de către musulmanii din România și din întreaga lume. Săbătoarea Sacrificiului sau Eid al Adha mai este denumită Crăciunul de către creștinii ortodocși, deoarce august sau  Zilhigge este ultima lună din calendarul islamic.  Specific acestei sărbători este și pelerinajul la locurile sfinte de la Mecca. Copiii musulmani așteaptă cu nerăbdare sărbătoarea, atât pentru a-și întâlni rudele, cât și pentru a primi cadouri. Potrivit tradiției, la cele două mari sărbători religioase, Kurban Bayram și Ramazan Bayram, atât copiii cât și restul familiei se îmbracă în haine noi.

    Kurban Bayram, sărbătoarea care îi apropie pe credincioși

    În limba arabă, Kurban reprezintă apropierea de Divinitate, iar din punct de vedere religios înseamnă sacrificarea unui animal, conform cerințelor islamice. De asemenea, această sărbătoare are rolul de a-i apropia pe oameni, a declarat pentru Discover Dobrogea imamul Moscheei Regale Carol I, Ali Selcin. El spune că în aceste zile, prietenii și familia trebuie să fie aproape și este important să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Tinerii își vizitează rudele mai vârstnice, în semn de respect.

    Moscheea-Carol-I Potrivit tradiției de Kurban, carnea animalului sacrificat se împarte în trei părți egale. O parte se oferă celor săraci, o altă parte le este dată musafirilor care intră în casă și a treia parte rămâne pentru familia care a tăiat animalul. Musulmanii respectă tradiția, deoarece acest obicei este cel mai important aspect în cadrul Sărbătorii Sacrificiului, spune imamul Ali Selcin.

    ”Noi, musulmanii, nu trebuie să folosim această sărbătoare pentru a ne trufi, ci, dimpotrivă, pentru a ne smeri în fața Lui Allah. Dacă nu înțelegem profunzimea spirituală a sacrificării, atunci acțiunile întreprinse vor fi doar de a suprima viața acestor animale. Kurbanul (animalul sacrificat) înseamnă apropiere… chemarea la apropiere”, a precizat muftiul Muurat Iusuf.

    Geamia Hunkar, locul în care muftiul oficiază rugăciunea de Kurban Bayram

    Marea rugăciune comună sau Bayram Namazi a fost oficiată în această dimineață, la ora 06,17 la Geamia Hunkar din municipiul Constanța, de Muftiul Iusuf Muurat. Acesta a participat ulterior la o serie de sacrificii ritualice și le-a oferit familiilor nevoiașe din județele Constanța, Tulcea și Călărași, pachete care conțin carne de kurban, oferite de Muftiatul Cultului Musulman din România, împreună cu reprezentanţii unor asociații social-umanitare din țară și din străinătate.

    Semnificația Sărbătorii Sacrificiului

    De Kurban Bayram se comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam pentru iudeo-creștini). El a fost pus să aleagă între dragostea față de unicul său fiu Ismael și adorația pentru Allah și a optat pentru devoțiunea față de divinitate. Potrivit Coranului, pentru a-și exprima credința și supunerea față de Allah, Ibrahim era în stare să își sacrifice fiul, pe Ismael, așa cum a promis atunci când i-a cerut Creatorului un copil. Deoarece a văzut credința neclintită a lui Ibrahim, Allah l-a trimis pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec mare și frumos, la altarul sacrificiului. Astfel, lama cuțitului a tăiat gâtul animalului, nu pe cel al copilului mult iubit, de Kurban Bayram fiind celebrată Sărbătoarea Sacrificiului, de către lumea musulmană.

    kurban-bayram-moscheea-carol-IÎntr-unul dintre versetele din Cartea Sfântă, Creatorul spune: ”Nici animalele sacrificate, nici sângele scurs din animalele sacrificate nu vor ajunge către Allah. La el va ajunge doar smerenia voastră.” Această sărbătoare a sacrificiului nu simbolizează îndestularea credincioșilor și aprovizionarea lor cu carne. Cele mai importante sunt apropierea față de semeni, comuniunea, întrajutorarea și atmosfera de sărbătoare, a prezicat imamul Ali Selcin.

    De Kurban Bayram, copiii musulmani merg să colinde

    Una dintre bucuriile musulmanilor cu ocazia sărbătorii de Kurban Bayram este să îi primească pe copii cu colindul. Cei mici le sărută mâna gazdelor și le urează, fie în limba tătară ”Kurban Bayram Quairli Bolsin!”, fie în limba turcă ”Kurban Bayraminiz Mubaeki Olsun!” sau în arabă ”Eid Al-Adha Mubarak!”care înseamnă sărbători fericite!

    Ramazan BayramCei mici primesc în schimbul colindului bani sau delicioasele baclavale sau sarailii, pregătite cu drag de gospodine. În general, copiii au păstrat tradiția colindului în mediul rural, dar se mai practică și în Constanța, în special în cartierele în care sunt mulți etnici musulmani, cum ar fi Coiciu, Poarta 6, Palazu sau KM 4-5.

    În urmă cu câteva zeci de ani, copiii așteptau să iasă vârstnicii de la slujba care se ține în dimineața sărbătorii de Kurban Bairam la geamie sau la moschee și abia după ce le pupau mâna acestora plecau să colinde, și-a amintit cu bucurie imamul Ali Selcin.

    Ce animale se sacrifică de Kurban Bairam?

    Animalele sacrificate de Kurban sunt cele din categoria ovinelor, care trebuie să aibă cel puțin un an. Există și o excepție în cazul acestora, ele pot avea și 6 luni, dacă sunt mari precum oaia care are pui. Pot fi sacrificate și caprine cu vârsta de cel puțin un an, iar dacă sunt preferate bovinele, acestea trebuie să aibă cel puțin doi ani. În alte state se sacrifică și cămile de Kurban Bairam, iar vârsta pe care trebuie să o aibă acestea este de cel puțin 5 ani. Aceste condiții sunt valabile doar pentru sărbătoarea de Kurban, în orice altă perioadă nu contează vârsta animalelor tăiate, spune imamul Ali Selcin.

    Festivalul Pastoritului Sarighiol Deal TulceaÎn plus, un aspect important este acela că animalul sacrificat trebuie să fie cel mai bun și cel mai frumos din turmă, deoarece reprezintă o ofrandă adusă Creatorului. De asemenea, puțini români știu că la Sărbătoarea Sacrificiului, carnea care se împarte oamenilor nevoiași sau prietenilor nu poate fi cumpărată din magazin. Potrivit tradiției, animalul trebuie să fie sacrificat special pentru această sărbătoare, aceasta fiind practic semnificația Kurban Bairam-ului. În celelalte zile din an, carnea oferită familiilor aflate în nevoie poate fi cumpărată, deoarece nu are nicio legătură cu această sărbătoare.

    Kurban Bairam Qayirli Bolsin!  Kurban Bayraminiz Mübarek Olsun!  Eid Al-Adha Mubarak!