Discover Dobrogea

Tag: mestesuguri

  • Prelucrarea stufului, un meșteșug vechi, important pentru arhitectura caselor tradiționale din Delta Dunării

    Prelucrarea stufului, un meșteșug vechi, important pentru arhitectura caselor tradiționale din Delta Dunării

    Acoperișurile din stuf sunt emblematice pentru peisajul din Delta Dunării, iar în satele deltaice, meșteșugarii care le realizează transmit secretele acestei meserii, de la o generație la alta. Pentru a nu se pierde meșteșugul realizării acoperișurilor din stuf, Asociația GAL Delta Dunării, promovează, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”, importanța acestei meserii și a păstrării tehnicilor tradiționale locale, dar și pe cea a păstrării arhitecturii caselor tradiționale din localitățile Murighiol, Mahmudia, Nufăru și multe altele.

    Acoperișurile din stuf din Delta Dunării păstrează vii tradițiile și conexiunea oamenilor cu natura

    Admirăm arhitectura deosebită pe care o au casele tradiționale cu acoperișuri din stuf, de fiecare dată când ne plimbăm prin localitățile din Delta Dunării. Simple, dar deosebit de frumoase, văruite cu alb, cu ușile și geamurile vopsite cu verde sau în albastrul tradițional și acoperite cu stuf, aceste locuințe atrag privirile tuturor.

    Arhitectura traditionala acoperișuri stuf Delta

    În localitățile de lângă Dunăre au început să apară tot mai multe case și pensiuni sau hoteluri care păstrează arhitectura tradițională a locului.

    Pe unul dintre șantiere l-am întâlnit pe meșterul Enofrei Ivanov, care, deși are părul complet alb ce îi dă în vileag vârsta înaintată, se plimba sprinten în jurul unei case și le dădea indicații la doi tineri, în timp ce privea în sus, spre acoperișul clădirii în construcție.

    L-am surprins în timp ce și-a luat un scurt moment de răgaz și am profitat de ocazie pentru a afla mai multe despre tainele acestei meserii care i-a marcat, practic, toată viața. S-a bucurat când i-am dat binețe și l-am întrebat cum este meseria pe care o iubește și o practică de mai bine de 60 de ani.

    Acoperiș din stuf în Delta Dunării

    „Ce pot să spun … aceasta este cea mai frumoasă meserie de pe pământ. De când eram copil am învățat-o de la tatăl meu, apoi i-am transmis-o băiatului meu, iar acum îi învăț acest meșteșug și pe nepoții mei dragi.

    Cât mai trăiesc, vreau să păstrez vie această tradiție în locul în care trăim. Acoperișurile din stuf spun și duc mai departe povestea strămoșilor noștri, care, din sărăcie le făceau așa. Timpul a demonstrat că modul în care bătrânii țeseau stuful este mai bun și mai eficient decât cu materialele moderne de acum.

    Acestea nu sunt doar niște construcții simple, sunt mai mult decât atât. Îmi învăț nepoții că aceste acoperișuri din stuf spun povestea oamenilor care trăiesc în Delta Dunării, povestea acestor locuri frumoase, care este veche și autentică, și păstrează o parte din istoria și cultura noastră.

    Este dureros pentru mine să văd că acest meșteșug se pierde, că noile construcții nu mai sunt în armonie cu natura, așa cum erau pe vremea mea. În loc să-și învelească locuințele cu stuf, acum, oamenii preferă tabla sau alte materiale, poate mai ieftine și mai rapid de montat.

    Case cu acoperișuri din stuf Delta Dunarii

    Când văd că se mai construiesc astfel de case tradiționale, simt că încă le mai bate inima acestor localități de la Dunăre. Eu le transmit nepoților mei, toate secretele pe care le-am învățat în timp și sunt mândru că au ales acest meșteșug vechi, dar cel mai frumos de pe pământ.    

    Aceasta este arhitectura tradițională a caselor de aici. Chiar dacă nu se mai construiesc casele din chirpici, măcar acoperișurile din stuf să mai păstreze tradiția tehnicilor locale de realizare a locuințelor.

    Nu mai avem pietrari, nu mai sunt oameni care să facă olane, dar măcar prelucrarea stufului să rămână și să păstreze vie această tradiție.

    Stuf recoltat Delta Dunării

    Stuful a fost mult timp învelitoarea preferată a ruşilor lipoveni, pentru că l-au procurat ușor, direct din baltă. Noi, meşterii, folosim două tehnici prin care realizăm aceste învelitori din stuf: ruseşte, prin dispunerea snopilor dinspre coamă spre streaşină şi nemţeşte, prin aranjarea stufului în straturi scurte, suprapuse peste şarpanta ale cărei leţuri sunt bătute des”, a declarat pentru Discover Dobrogea, meșterul Enofrei Ivanov.

    Asociația GAL Delta Dunării îi încurajează pe tineri să ducă acest meșteșug mai departe

    „Acoperișurile din stuf, prin frumusețea lor, încurajează chiar și turismul în Delta Dunării, însă ele sunt, în același timp, funcționale, iar construirea lor nu este o sarcină ușoară.

    case-traditionale-letea-arhitectura-traditionala

    Dăruirea meșterilor cu mâini pricepute, care, cu măiestrie și cu multă dragoste pentru tradiții împletesc stuful și învelesc acoperișul caselor, este importantă pentru noi toți. Tocmai de aceea, Asociația GAL Delta Dunării promovează această meserie, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”. Putem spune că și frumusețea acestor case tradiționale învelite cu stuf contribuie la atragerea turiștilor în zonă și ajută ca Delta Dunării să fie pusă pe harta turistică a lumii.

    casa-traditionala-lipoveneasca-jurilovca-stefan-constantin

    Avem nevoie acești meșteri care transmit secretele și tehnica acestei meserii, de la o generație la alta. Acoperișurile din stuf nu sunt doar structuri funcționale, ci și părți vii ale istoriei și culturii noastre, simboluri  ale unei regiuni în care omul și natura conviețuiesc în armonie.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării.

    Arhitectura dobrogeană a fost reînviată de Ordinul Arhitecților

    Multe dintre pensiunile ridicate în Delta Dunării în ultimii ani cu fonduri europene au revenit la arhitectura tradițională. Și aceasta, deoarece Ordinul Arhitecților le-a impus încadrarea arhitecturală în respectivele zone rurale, pentru ca investitorii să obțină avizele necesare.

    casa-traditionala-sfantu-gheorghe-delta-dunarii

    ”Acum, toate pensiunile, multe dintre ele cu un bun simț și cu o arhitectură extraordinară, sunt făcute în mod tradițional și le vedeți aproape la tot pasul. Sigur, mai sunt și excepții, bineînțeles. Predomină materialele tradiționale, cum ar fi stuful, piatra naturală și lemnul. Dacă înainte oricine își făcea acoperișul din stuf, acum trebuie să ai suficienți bani pentru a apela la această variantă, deloc ieftină. Există o mulțime de tehnici care stau la baza acestui meșteșug, iar noi nu prea mai avem meseriași locali cum erau înainte”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Alexandru Bălan.

    Prelucrarea stufului și a papurei are un rol deosebit în Dobrogea

    În Dobrogea, prelucrarea stufului, a papurei și a răchitei a avut și încă mai are un rol deosebit. Stuful și răchita sunt materii prime tipice zonei și se folosesc la construcția caselor și a anexelor, dar se realizează și împletituri pentru garduri, rogojini, coșuri și chiar suveniruri pentru turiști.

    Gard din stuf în Delta Dunarii

    „În Mahmudia, de exemplu, sunt meșteri care împletesc obiecte de uz casnic și chiar există centre în care se fac împletituri din papură. Unele dintre zonele cele mai bogate cu papură din Delta Dunării sunt Mahmudia-Dunavăț – Canalul Sf. Gheorghe și Partizani – Crișan – de pe Canalul Sulina”, am mai aflat de la Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării, ONG care promovează tradițiile locale în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, Obiceiuri, Meșteșuguri”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.

  • Prelucrarea lutului, unul dintre meșteșugurile tradiționale în satele din Delta Dunării

    Prelucrarea lutului, unul dintre meșteșugurile tradiționale în satele din Delta Dunării

    Delta Dunării este una dintre zonele naturale nealterate din Europa, în care localnicii au dezvoltat meșteșuguri tradiționale și forme de artă care reflectă modul lor unic de viață. Unul dintre meșteșugurile specifice Deltei, care este practicat în mod tradițional de către locuitorii din zonă, este prelucrarea lutului, material folosit atât pentru construcția caselor, cât și pentru realizarea de obiecte ceramice. Oamenii din această regiune folosesc lutul natural și tehnicile de modelare manuală pentru a crea vase cu forme și dimensiuni diferite, respectând modelele și tradițiile locale, tradiții care sunt promovate de Asociația GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”.

    Prelucrarea lutului, o ocupație tradițională în satele din Delta Dunării

    Prelucrarea lutului este un meșteșug tradițional în satele din Delta Dunării, fiind practicat în special pentru construcția caselor – ridicarea pereților și a anexelor locuințelor – iar pe vremuri se reducea la prelucrarea pământului sub formă de ceamur sau chirpici.

    Restaurare case tradiționale Delta Dunării

    Meșteșugul prelucrării lutului a permis dezvoltarea unui alt meșteșug, cel al olăritului. În zonă, olăritul a fost practicat, până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în mai multe localități, între care Nufăru, Mahmudia, Murighiol, Alba, Dorobanțu și Luncavița.

    „Memoria colectivității și câteva vase care își găsesc încă utilitatea prin casele localnicilor, amintesc de măiestria lui nea Costică Olaru, moș Dumanovschi din Luncavița sau Ion Dincă din Alba.

    Izvoarele bibliografice și arhivistice păstrează informații despre practicarea meșteșugului, etapele parcurse de lopata de pământ până când ajungea o farfurie, un castron, ulcior sau cană.

    Olărit și prelucrarea lutului in Dobrogea

    Materia primă – pământul – se procura din zonele/ dealurile apropiate. Calitatea vaselor era strâns legată de cea a pământului, de modalitatea în care era ales, scos, amestecat, mărunțit, udat, strecurat, amestecat, frământat, călcat. După ce era adus, cu căruțele, în bătătură, era stropit cu apă, tocat cu sapele sau călcat. Se lăsa o vreme la dospit, pentru ca mai apoi să poată fi tăiat în bucăți și bătut cu maiul pentru a scoate aerul din el, călcat și frământat.

    Pentru o curățire mai bună se tăia în felii subțiri cu cuțitoaia sau cu o coasă veche. Toate aceste operații de pregătire a lutului necesitau un efort fizic susținut și timp, însă modul în care erau realizate influența în mod direct calitatea vaselor.

    Uneltele utilizate de olarii dobrogeni erau simple și puține: cuțitoaia, maiul, roata olarului, râșnița pentru malț, cornul sau pensula. Roata olarului era principalul instrument și este compusă din două discuri de lemn, prinse de o tijă metalică numită fus.

    Olărit și prelucrarea lutului GAL Delta Dunării

    Mișcarea de rotație este imprimată roții de jos cu picioarele mișcând discul mai mic pe care se așază lutul. Cu mâinile înmuiate în apă amestecată cu puțin lut, se începe modelarea. Apasă lutul, cu cele două degete mari din centru către margini formându-se mai întâi un turnuleț, iar apoi, prin îmbingerea ușoară a lutului spre exterior se obține forma dorită.

    La sfârșit, obiectul este desprins de pe roată cu o bucată de funie sau sârmă, urmează, zvântarea. Decorarea se realiza cu cornul sau cu pensula, în culori deschise (alb, galben), cu motive geometrice. Cornul era o unealtă simplă, realizată dintr-un corn adevărat de vită, cu un cotor de pană de pasăre de curte sau fier, înfipt la extremitatea subțire a acestuia, prin care se scurgea încet culoarea.

    După ornare vasele se uscau și se coceau/ardeau pentru ca mai apoi să fie smălțuite. Smalțul se prepara din bucăți de plumb, oxidat prin încălzire, care după ardere devenea transparent și lucios. Pentru măcinarea oxidului de plumb se folosea râșnița pentru smalț. Praful obținut era amentecat cu apă și patoșa extrasă din cenuță și nisip bogat în cuarț, sfărâmat mărunt”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Iuliana Titov, din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea.

    Olăritul, un meșteșug care a rezistat în timp și este transmis următoarelor generații

    În prezent, se manifestă un interes local pentru reluarea tradiției, în comunele din județul Tulcea.

    „Olăritul face parte din peisajul etnografic dobrogean, chiar dacă în regiunea noastră nu au existat centre importante de olărit. Mai mult decât atât, multe meșteșuguri și tradiții au început să dispară după apariția industrializării, însă, la nivel local, mai ales în mediul rural, le-am păstrat și le-am transmis copiilor noștri. Ceramica se produce în mod industrial, însă, în ultimii ani, oamenii au început să se întoarcă la tradiții și să aprecieze lucrurile făcute manual, ca pe vremuri. 

    Olaritul - mestesug in satele din Dobrogea- GAL Delta Dunarii proiect TOM-Traditii-obiceiuri-mestesuguri

    Acest meșteșug a rezistat până astăzi, în special datorită sărbătorilor, între care este și cea denumită „Moșii de Vară”, în cadrul căreia, cei vii dau de pomană, pentru pomenirea celor morți, vase de ceramică. De asemenea, erau folosite și „vasele de post”, catroane din lut în care se prepara hrana pentru a fi consumată doar în perioadele în care locuitorii țineau post, dar nu trebuie uitate nici obiectele din ceramică făcute special pentru anumite evenimente din familie, precum nunta, astfel că erau confecționate ulcioare și castroane de nuntă.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, meșterul popular Petre Dincă.

    Spre deosebire de locuitorii din alte zone ale țării, în Delta Dunării, meșterii olari nu pictau vasele din lut, ei preferau să le lase în culoarea lor naturală, care le conferă obiectelor din ceramică un aspect autentic, în armonie cu peisajul și atmosfera Deltei.

    Prelucrarea lutului și olăritul sunt meșteșuguri promovate de Asociația GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020, SubMasura 19.3 „Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală”, Componenta B – „Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală selectate.

  • „Magia Oaselor de Pește”, un atelier organizat pentru copii, de Asociația GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, Obiceriuri, Meșteșuguri”

    „Magia Oaselor de Pește”, un atelier organizat pentru copii, de Asociația GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, Obiceriuri, Meșteșuguri”

    Zeci de copii din județul Tulcea au avut parte de o experiență de neuitat, în cadrul atelierului „Magia Oaselor de Pește”, organizat în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, Obiceiuri, Meșteșuguri”,  de Asociația GAL Delta Dunării, cu sprijinul Asociației Raza Soarelui SUNLIGHT.

     „Magia Oaselor de Pește”, un atelier educativ pentru copii

    Cei mici au învățat că, de la pește, nici măcar oasele nu se aruncă. Atelierul de Meșteșuguri pentru Copii „Magia Oaselor de pește” s-a desfășurat pe 7 august, la Dunavățul de Jos, comuna Murghiol.

    Copiii s-au aventurat într-o activitate fascinantă, unde au învățat să „se lupte” cu oasele de pește și să le transforme în adevărate opere de artă. Sub îndrumarea talentatei artiste Maria Macovei, micuții au demonstrat că talentul și creativitatea nu au limite.

    „Din dorința de a promova patrimoniul cultural, obiceiurile și tradițiile străvechi ale localnicilor din județul Tulcea, GAL Delta Dunării a organizat mai multe ateliere pentru copii, printre care și  «Magia oaselor de pește».

    Astfel, dorim să abordăm teme vechi, într-un modalitate modernă, pentru a-i familiariza pe cei mici cu tradițiile și meșteșugurile de odinioară.

    Proiectul  «TOM – tradiții, obiceiuri, meșteșuguri» reprezintă o oportunitate de a acoperi necesitatea păstrării identității locale în zonele rurale și, totodată, conservarea tradițiilor, a obiceiurilor și meșteșugurilor.

    Bucuria și entuziasmul copiiilor au fost molipsitoare, iar rezultatele, spectaculoase! Felicitări tuturor micilor magicieni și un mare mulțumesc artistei Maria Macovei, pentru dedicarea și pasiunea cu care a ghidat fiecare pas al acestei călătorii artistice.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării.

    Asociația GAL Delta Dunării va continua să încurajeze și să susțină tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile, care ne fac viața mai frumoasă și nu trebuie să se piardă.

  • GAL Delta Dunării le oferă copiilor o experiență creativă și autentică în cadrul unui atelier de împodobit ouă de Paște

    GAL Delta Dunării le oferă copiilor o experiență creativă și autentică în cadrul unui atelier de împodobit ouă de Paște

    Copiii de pe teritoriul GAL Delta Dunării sunt invitați să facă o călătorie în istoria tradițiilor pascale, joi, 25 aprilie 2024, de la ora 17:30, la Biblioteca din Mahmudia. Atelierul intitulat „În Lumea Ouălor Împodobite – Curs Festiv de Decorat Ouă pentru Juniori”, este organizat de către reprezentanții GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri și meșteșuguri”.

    GAL Delta Dunării promovează patrimoniul cultural

    Din dorința de a promova patrimoniul cultural, obiceiurile și tradițiile străvechi ale localnicilor din județul Tulcea, GAL Delta Dunării va organiza, în următoarea perioadă, mai multe ateliere pentru copii și adulți. Primul dintre acestea este cel în cadrul căruia, copiii sunt învățați să vopsească și să decoreze ouăle de Paște.

    „Într-o lume a informatizării, a vitezei, a noului, adevăratele valori culturale, comori inestimabile ale unui popor încep să se piardă. Ele sunt asemenea unei vechi lăzi de zestre: cu toţii ştim că există, dar este acolo, în casa bunicilor de la ţară. Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul, meșteșugurile și gastronomia, sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda trecerii timpului. Câţi dintre tinerii de azi cunosc valoarea unor obiecte, de o rară frumuseţe de altfel, pe care le privesc cu dispreţ, spunând că sunt „de când era bunica fată ”? Câţi din tinerii de azi ascultă cu plăcere cântece populare?

    Prin abordarea acestui proiect nu se dorește o schimbare majoră a percepţiilor naţionale asupra acestor moșteniri, ci o sensibilizare a noastră, a tuturor, o abordare diferită a unei teme deloc moderne. Proiectul „TOM – tradiții, obiceiuri, meșteșuguri” reprezintă o oportunitate de a acoperi necesitatea păstrării identității locale în zonele rurale și, totodată, conservarea tradițiilor, a obiceiurilor și meșteșugurilor”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării.

    Atelierul „În Lumea Ouălor Împodobite – Curs Festiv de Decorat Ouă pentru Juniori” le va oferi copiilor din Mahmudia și din localitățile învecinate, o experiență autentică și creativă, într-un cadru interactiv și plin de culoare.

    Proiectul de cooperare „TOM – tradiții, obiceiuri, meșteșuguri” promovează necesitatea păstrării identității locale în zonele rurale din România și conservarea tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor locale românești.