Masleniţa este sărbătoarea în cadrul căreia, rușii lipoveni celebrează Soarele și venirea primăverii. Denumită și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, Maslenița are loc în ultima săptămână înaintea intrării în Postul Paştelui. Fiind o sărbătoare emblematică pentru rușii lipoveni, Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța a organizat vineri, 15 martie 2024, o petrecere, pentru promovarea cântecelor, dansurilor și tradițiilor specifice de Maslenița.
Maslenița, evenimentul care îi strânge laolaltă pe rușii lipoveni din Constanța
Îmbrăcate în superbele costume tradiționale, colorate și strălucitoare, fetele și femeile din Ansamblul Galuboe More au prezentat dansurile și cântecele învățate de la părinți și bunici, în cadrul petrecerii pe care Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța a organizat-o cu ocazia sărbătorii de Maslenița.
„Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța organizează astăzi (15 martie 2024) o petrecere cu ocazia Masleniței sau Lăsatul Secului.
Mai este numită și Săptămâna Brânzei și, potrivit tradiției se desfășoară timp de 7 zile, de luni până duminică. În ultima zi a Masleniței, duminica, deja nu mai facem petreceri, pentru că este Ziua Iertării, în care mergem la părinți, la prieteni și ne cerem iertare pentru a putea intra curați în Postul Mare.
În cadrul acestei petreceri, Ansamblul Galuboe More ne prezintă o mică parte din tradițiile sărbătorii de Maslenița. Deși la țară se merge pe stradă și se cântă, aici, fiind oraș, este mai greu, însă, sper ca într-o zi o să organizăm și noi această sărbătoare pe străzile Constanței.
Maslenița este sărbătoarea în care încercăm să alungăm iarna și întâmpinăm primăvara, dar marhează și intrarea în Postul Mare, astfel că are mai multe semnificații. Practic, de aceea se numește Săptămâna Brânzei, pentru că în cele 7 zile nu se mai mănâncă deloc carne, ci doar produse lactate și ouă.
Ca mâncăruri tradiționale avem colțunașii – vareniki cum le spunem noi, dar și clătitele, pentru că aceste produse are forma soarelui. Și la această petrecere le-am oferit oaspeților, pentru început, clătite și colțunași, pentru că nu trebuie să lipsească la o asemenea sărbătoare.
Organizăm petrecerea de Maslenița, cel puțin de când sunt președinte la Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța, respectiv de 9 ani. Nu am sărbătorit întotdeauna într-un local. Am început la sediul Comunității, pentru că eram mai puțini, dar în fiecare an au dorit să participe tot mai multe persoane și a trebuit să căutăm un spațiu mai mare.
Noi avem cântece și dansuri tradiționale specifice acestei sărbători, care invocă primăvara. În tradiția veche, de Maslenița se realiza o păpușă numită Ciucelo, care avea și un buzunar, iar toți cei care voiau să scape de probleme la venirea primăverii puneau în acel buzunar bilețele pe care scriau ce își doresc, iar la final, păpușii i se dădea foc.
La lipoveni, păpușa Ciucelo nu prea a fost o tradiție, pentru că suntem credincioși de rit vechi și nu acceptăm superstițiile, dar am adus această păpușă la petrecere, doar ca simbol al primăverii.
La evenimentul pe care l-am organizat la Constanța, au participat peste 150 de persoane, inclusiv membri ai altor etnii, respectiv turci, ucraineni și români, pentru că este o sărbătoare multiculturală, iar Dobrogea este o regiune multietnică și, astfel, pot afla și ceilalți ce semnificație are Maslenița.
La Ghindărești, satul în care m-am născut, sărbătorile se păstrează nealterate. În săptămâna de Maslenița, grupurile de tineri se plimbă pe stradă și cântă, iar oamenii ies la porți, scot mesele și pun pe ele bunătăți, clătite, vareniki, băutură și apă, iar cei care merg și cântă pe ulițe se opresc la fiecare gospodărie și se ospătează.
Prin acest eveniment, noi încercăm să aducem tradițiile și la oraș, pentru că la sate s-au conservat bine, dar trebuie să promovăm obiceiurile vechi și în mediul urban, pentru a nu fi uitate. Tocmai de aceea, foarte mulți participanți la această manifestare culturală d Maslenița sunt tineri și copii, astfel că este mai ușor să ducem tradiția mai departe. Mulțumim statului român, că ne susține să putem să promovăm limba, cultura, tradițiile, a declarat pentru Discover Dobrogea, Nicolae Artion, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța.
De Maslenița, fetele și femeile dansează într-o horă care simbolizează soarele
Masleniţa adună laolaltă fetele şi femeile îmbrăcate în costume tradiţionale, care ţin în mână câte o batistă (kasinka) şi merg pe străzi, într-un dans ritual, fredonând cântece specifice acestui obicei, asemeni colindelor româneşti.
„Toate dansurile de Maslenița au un ritual, iar doamnele formează o horă, un cerc (haravod) ce reprezintă soarele și dansează în sensul acelor de ceasornic. Ne ținem de mâini sau de batice și dansăm, pentru că baticul și batista, în cultura noastră, a rușilor lipoveni, sunt elemente tradiționale, nelipsite, mai ales de Maslenița.
În cadrul acestor ritualuri, pe timpuri, tinerii se logodeau de Maslenița. Ei se întâlneau la haravod, la aceste adunări care erau organizate la sat, în fiecare zi a sărbătorii, de luni până duminică. Săptămâna Masleniței era un bun prilej pentru băieți de a-și alege fata pe care o plăceau și de a lega prietenii.
La aceste ritualuri, dacă o fată îl îndrăgea pe băiatul care o curta, îi dăruia o batistă sau un batic. Tânărul mergea acasă și le spunea părinților că și-a găsit o iubită, iar aceștia, bucuroși, deja începeau să se pregătească, încă din postul Paștelui, pentru nuntă.
Postul era, practic, o perioadă de încercare pentru relația lor, care, dacă rezista 7 săptămâni, iar cei doi își doreau să rămână împreună, se căsătoreau după Paște.
Pentru aceste hore care reprezentau soarele, fetele se găteau, erau mândre, frumoase, aveau cozi împletite și purtau câte o batistă roșie, pe care o dăruiau băiatului de care se îndrăgosteau. După Paște urma nunta, pentru totul se întâmpla rapid: văzut, plăcut, luat. Și părinții mei tot la Maslenița s-au cunoscut și după Postul Mare s-au căsătorit, iar relația lor durează și acum.
Cântecele de Maslenița sunt, în general, despre logodnă, despre iubire, fie ea și neîmpărtășită sau despre o viitoare iubire mult așteptată, o dorință a tinerilor exprimată prin aceste melodii.
La sate, fetele tinere își împletesc o coadă, la baza căreia se face, dintr-o panglică, o frumoasă fundă. Doamnele, de când sunt rușii lipoveni, poartă pe cap pentru a-și prinde părul, un accesoriu care se numește zbornic, frumos decorat și sclipitor, care este purtat doar în zilele festive, de sărbătoare. Mai avem un alt accesoriu, mai mic și mai moale, de culoare albă, pe care îl purtăm la biserică. Prezența acestui zbornic le deosebește pe domnișoare de doamne, în cadrul haravodului de Maslenița.
În seara aceasta (vineri, 15 martie 2024), Ansamblul Galuboe More a cântat o serie de cântece pe care noi le-am moștenit de la părinții și bunicii noștri. Eu, personal, am fost să culeg din folclorul ghindăreștean toate aceste cântece. Ele sunt foarte multe, dar noi am prezentat doar câteva, pentru ca ele să nu fie uitate.
Noi facem niște împletituri din batice în dansurile și ritualurile noastre, care simbolizează coada împletită a domnișoarelor. Această coadă, după ce tânăra și-a găsit sortitul, este desfăcută în timpul căsătoriei, la biserică, în două cozi care sunt împletite, la rândul lor, într-un ritual specific și peste ele este pusă această chipiuță pe care noi o numim chicika.
Eu, ca mamă, le transmit aceste obiceiuri și fetelor mele, pentru că, dacă nu le ducem mai departe, clar se vor pierde, iar generația mea va fi ultima care le practică și nu aș vrea acest lucru. Strămoșii noștri au luptat mai bine de 300 de ani pentru a păstra toate aceste ritualuri și tradiții, iar noi trebuie să ducem mai departe această moștenire de la străbuni”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Claudia Artion, referent cultural în cadrul Comunității rușilor lipoveni din Constanța.
Un cuplu din Jurilovca s-a cunoscut, în urmă cu 50 de ani, la Maslenița
La petrecerea de Maslenița organizată de Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța, a participat și un cuplu, care, anul acesta, va sărbători 50 de ani de căsătorie.
Veronica Vitizov a povestit pentru Discover Dobrogea, că și-a cunoscut soțul la o sărbătoare de Maslenița, organizată la Jurilovca, locul în care s-au născut și dânsa, și soțul ei.
„Am copilărit timp de 19 ani la Jurilovca și acolo am învățat, de la părinți și bunici, obiceiurile și tradițiile rușilor lipoveni. De Maslenița, la Jurilovca, în urmă cu 50-60 de ani, în Săptămâna Albă a Brânzei, tineretul, fetele și băieții, se adunau până la apusul soarelui, apoi umblau și cântau pe ulițe.
Fetele țineau batiste în mână, dar și steaguri legate cu panglici de multe culori și cântau pe străzi, împreună cu băieții, în toată săptămâna de Malsenița. Duminica, în ultima zi a sărbătorii se încheia distracția, pentru că deja se intra în post, însă, seara se aprindeau focuri, își realizau niște leagăne printre copacii înalți, pe care le împodobeau cu batice și panglici, iar pe fiecare uliță, după ce se săturau de plimbat, se adunau și cântau cântecele tradiționale pentru această sărbătoare.
Cu această ocazie, băieții și fetele se cunoșteau mai bine și dacă se îndrăgosteau, fata îi dădea băiatului batista, iar după Postul Mare începea perioada nunților. Eu și soțul meu tot la Maslenița ne-am cunoscut, iar anul acesta împlinim 50 de ani de căsătorie.
În săptămâna de Maslenița nu se consumă carne, în schimb, mâncăm multe lactate, se coc cozonaci, pirașki sau vareniki, un fel de brânzoaice peste care se pune smântână sau miere de albine. De asemenea, în această săptămână se fac chiftele și sarmale din pește, pește marinat, pește la cuptor, proțap, saramură, practic, peștele se gătește în toate felurile, iar ca garnitură se preparau cartofii fierți în coajă.
De luni până joi se spunea că este Maslenița largă, deoarece erau suficiente zile pentru petrecere și, seară de seară, fetele și băieții se plimbau și cântau prin sat, iar vineri, se considera că s-a îngustat Maslenița, pentru că se apropia postul. Ți-era mai mare dragul să îi asculți pe acești tineri, ale căror voci se auzeau în tot satul. Noi stăteam lângă Lacul Razim, în Jurilovca, iar acolo, fetele și băieții se plimbau cu bărcile, pe care tinerii le decorau cu flori și cu panglici. Era o frumusețe!
De Maslenița, cel mai mult ne place să cântăm, tocmai de aceea sunt și foarte multe cântece pentru această sărbătoare. De la copii până la bătrâni, toată lumea era veselă, cânta și dansa în această săptămână.
Duminică seara, după apusul soarelui, nu se mai mânca, pentru că intram deja în post. Luni, în prima zi din Postul Paștelui, se scotea din casă toată vesela folosită în Săptămâna Albă și se spăla cu săpunul acela pe care îl făceam cu sodă caustică, pentru a nu mai rămâne pe farfurii nimic din ce nu se mănâncă în post.
De când s-au înființat comunitățile au reînviat tradițiile și ne bucurăm foarte mult că și aici, în Constanța, aceste obiceiuri nu au fost lăsate uitării”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Veronica Vitizov, membră a Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța.
Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța este reprezentativă pentru zona Dobrogei, deoarece promovează cultura, tradițiile, cântecele, dansurile, gastronomia lipovenilor și portul popular, în cadrul evenimentelor pe care le organizează sau la care participă.
