Acvacultura offshore reprezintă o preocupare constantă pentru Uniunea Europeană, deoarece ea asigură o ”economie albastră durabilă”. Astfel, pentru exercițiul finanicar 2021-2027, UE a propus un buget de 6,4 miliarde de euro, în cadrul unui fond mai simplu și mai flexibil pentru acvacultură, pescuitul european și economia maritimă.
Acvacultura offshore în Marea Neagră cu finanțare europeană
Comisia Europeană a majorat bugetul Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, cu 500 de mii de euro. Finanțarea pentru programele de acvacultură durabilă, pescuit și afaceri maritime în următorul exercițiu financiar 2021-2027, va fi de peste 6 miliarde de euro.
Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit a declarat: „Aceasta finanțare suplimentară are ca scop consolidarea sectorului pescuitului și asigurarea sferei de aplicare necesare pentru gestionarea crizelor în viitor. Realizarea unui pescuit durabil reprezintă o investiție în acest sector și în viitorul pescarilor și lucrătorilor din domeniu, precum și al generațiilor care le vor urma.”
Oportunități de finanțare pentru acvacultură, cu fonduri UE
Finanțarea pentru investițiile alocate sectorului acvaculturii offshore și de coastă, va fi de 1,2 miliarde de euro la nivel european, în exercițiul financiar 2021-2027.
Pentru România este alocată suma de aproximativ 170 de milioane de euro, pentru investițiile din sectorul pescuitului, acvaculturii și economiei maritime, pentru dezvoltarea locală comunitară.
În execițiul financiar precedent, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime a alocat țării noastre peste 168 de milioane de euro, din care a fost angajat de către Autoritatea de Management un procent de 65,5%, respectiv puțin peste 110 milioane de euro.
În România, măsurile cu cele mai mari angajamente în domeniul pescuitului au fost investițiile productive în acvacultură.
Fermele marine offshore, o afacere cu succes garantat
Fermele marine offshore contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară și nutriție, pentru milioane de oameni din întreaga lume. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni a realizat studii asupra variantelor potențiale de dezvoltare a acestei afaceri, într-un proiect cofinanțat de OMV Petrom.
El spune că investiția într-o astfel de afacere se amortizează în 2-3 ani. După această perioadă, firmele înregistrează deja profit, iar în 6 ani investiția este dublată, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.
”La nivel internațional, factorii care au determinat extinderea mariculturii din zonele costiere existente în apele offshore, sunt concurența pentru spațiu, reducerea stocurilor piscicole naturale, percepția publică negativă și calitatea mediului.
Privind spre viitor, dezvoltarea mariculturii offshore poate fi justificată pe baza necesității de a furniza securitatea alimentară în fața creșterii proiectate a populației mondiale. Fermele marine offshore contribuie la securitatea alimentară viitoare, deoarece potențialul oceanelor lumii de a suplimenta aprovizionarea cu alimente este prea puțin utilizat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.
Acvacultura offshore, mări și oceane mai curate
Potrivit specialiștilor, acvacultura europeană offshore și cea de coastă oferă produse de bună calitate și respectă cu strictețe standardele privind sustenabilitatea mediului, sănătatea animală și protecția consumatorilor.
Calitatea excelentă a alimentelor de origine marină din UE ar trebui să constituie un important avantaj concurențial pentru acvacultura offshore și de coastă din Europa.
Cu toate acestea, în UE producția din sectorul acvaculturii stagnează, în contrast cu dezvoltarea puternică înregistrată în alte regiuni ale lumii.
Comisia Europeană se concentrează pe protejarea ecosistemelor marine
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime va continua să sprijine sectorul european, către practici de pescuit mai durabile. Un exemplu în acest sens este acvacultura offshore, care reduce poluarea generată de fermele amenajate în zona costieră și presiunea pe stocurile piscicole naturale.
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, apreciază că: “Oceanele sănătoase și bine gestionate sunt o condiție prealabilă pentru investițiile pe termen lung și crearea de locuri de muncă în sectorul pescuitului și în economia albastră.
Ca actor oceanic global și în lume al cincilea cel mai mare producător de fructe de mare, Uniunea Europeană are o puternică responsabilitate de a proteja, conserva și utiliza în mod durabil oceanele și resursele acestora.
Fondul va permite statelor membre și Comisiei să își ridice responsabilitatea și să investească în pescuit durabil, securitate alimentară, o economie maritimă înfloritoare și mări și oceane sănătoase și productive.”
Investiții în acvacultura offshore prin FEPAM
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene. FEPAM sprijină sectoarele maritime și de pescuit durabil ale UE și gesionează mările și oceanele.
FEPAM sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei și facilitează accesul la finanțare.
Din bugetul FEPAM i se alocă o parte fiecărui stat membru, în funcție de importanța industriei pescuitului din țara respectivă. Pentru a vedea dacă proiectul propus este eligibil pentru sprijin prin FEPAM, investitorul trebuie să contacteze autoritatea națională care gestionează programul operațional.
Noul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime face parte din cadrul financiar multianual 2021-2027 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Bugetul propus combină noi instrumente, cu programe modernizate, pentru a obține rezultate eficiente pe planul Uniunii Europene.
Activitățile maritime precum pescuitul, acvacultura offshore și de coastă, turismul de coastă, energia oceanului și biotehnologia „albastră” contribuie la prosperitatea comunităților din regiunile maritime europene.
Prioritățile FEPAM sunt: încurajarea pescuitului durabil și conservarea resurselor biologice marine, contribuția la securitatea alimentară în Uniunea Europeană prin acvacultură și piețe durabile și competitive și dezvoltarea unei economii albastre durabile.
Alte opțiuni de finanțare cu fonduri europene
Pe lângă FEPAM există și alte opțiuni de finanțare cu fonduri europene, pentru investițiile în acvacultură offshore. Printre altele, este vorba de Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru investiții în sectoarele de creștere albastră și pentru strategiile bazinului maritim.
O altă posibilitate de finanțare europeană pentru acvacultura offshore este prin Fondul Social European, pentru a dezvolta abilități atât în sectorul pescuitului, cât și în cel maritim și de cercetare.
Programul Cadru de Inovare, sprijină întreprinderile mici și mijlocii, care implementează soluții inovatoare pentru dezvoltarea economiei albastre. Instrumentul InvestEU ar putea juca un rol important în promovarea instrumentelor financiare și în sprijinirea unei platforme de investiții vizate pentru economia albastră.
Campanii UE pentru promovarea acvaculturii durabile
Comisia Europeană a lansat o serie de campanii pentru promovarea acvaculturii durabile în UE. Aceste programe de conștientizare își propun să evidențieze rolul și însemnătatea acvaculturii pentru cetățenii UE.
Practic, acvacultura offshore și cea de coastă reprezintă creșterea organismelor acvatice: pești, moluște, crustacee sau alge. Această activitate are loc atât în zonele interioare, cât și în cele marine. Comisia ajută statele membre ale UE să simplifice procedurile administrative, să pună în aplicare planificarea spațială și să promoveze acvacultura durabilă.
Fermele piscicole offshore, o necesitate
Fermele piscicole offshore au luat avânt în ultimii 12 ani, în mai multe state ale lumii, deoarece consumul de pește pe planetă este în permanentă creștere. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte animale acvatice a atins un record istoric de 178,5 milioane de tone în 2018, o creștere cu 3,4% comparativ cu 2017.
Aproape 40% din cantitatea totală de pește pe plan mondial a provenit din producția de acvacultură, valoarea acesteia ridicându-se la 250 de miliarde USD, iar cererea este într-o permanentă creștere.
Fermele marine offshore, o soluție pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial
Maricultura, acvacultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.
La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.
Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă, cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă a Mării Negre, la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.
Fotografie preluată de pe site-ul newsroom.ucla.edu