Tag: Mânăstirea Sf. Efrem

  • Pelerinaj în Dobrogea, la Mănăstirile Sf. Ioan Casian, Efrem cel Nou, Colilia și la Cheile Dobrogei

    Pelerinaj în Dobrogea, la Mănăstirile Sf. Ioan Casian, Efrem cel Nou, Colilia și la Cheile Dobrogei

    Agenția de excursii și pelerinaje ”Sfântul Emilian de la Durostorum” din Constanța organizează, pe 27 februarie 2022, un pelerinaj în Dobrogea, la mănăstirile Sf. Ioan Casian, Sf. Efrem cel Nou, Colilia și la Cheile Dobrogei, cu plecare din Mangalia, Tuzla, Eforie, Agigea, Lazu, Constanța, Valu lui Traian, Murfatlar, Poarta Albă, Castelu sau Medgidia. Prețul excursiei este de 100 de lei, iar rezervările se pot face la numărul de telefon 0788.562.492.

    Pelerinaj în Dobrogea, la Mănăstirea Sf. Ioan Casian

    Luna februarie este închinată memoriei Sfântului Ioan Casian, născut pe meleaguri dobrogene, în jurul anului 360. Mănăstirea Sf. Ioan Casian este un adevărat loc de pelerinaj, mai ales pentru credincioșii din județele Constanța și Tulcea.

    pelerinaj-in-dobrogea-manastirea-sfantul-ioan-casianLocurile de aici sunt extrem de importante pentru ortodoxia românească, Dealul Casienilor, pe care este amplasată mănăstirea, adăpostind un ansamblu de grote și adăposturi monahale, unele dintre ele încă necercetate.

    Vestit teolog al Bizanțului și unul din întemeietorii monahismului, Sfântul Ioan Casian a ales aceste locuri pentru a duce o viață de “ascet”. Menționat în calendarul ortodox drept “Casian Romanul” și sărbătorit pe 29 februarie (28 februarie când nu sunt ani bisecți), Sfântul Ioan Casian a trăit și în Egipt, la Constantinopol și la Roma. El a murit în anul 435 la Marsilia, loc unde a întemeiat și două mănăstiri vesite.

    pestera-manastirea-sfantul-ioan-casianPeștera din Dobrogea este menționată chiar în scrierile Sfântului – “Pesteruca”, fiind cuprinsă pe domeniul neamului casienilor.

    poteca-spre-pestera-CasianTraseul pe potecă până la peșteră, este unul extraordinar de frumos, dar nu chiar așa de ușor pe cât ai crede. Locurile par rupte de lume. Printre arbuști, măceși și porumbari, drumul pare un test.

    Vrei cu adevărat să ajungi la peșteră? Atunci trebuie să ai voință. Indicatoare răzlete, unele, simple săgeți ruginite, te conduc pe poteca ce pare un adevărat traseu de munte. Trepte săpate în stâncă, câteva zone cu lanțuri sau balustrade de lemn, zone abrupte la care nici nu te aștepți, toate te conduc spre nord, până la baza dealului care se “varsă” abrupt înspre Lacul Casian.

    pestera-sfantul-ioan-casianDin când în când, câte un copac singuratic se profilează misterios pe dealurile din depărtare și îți aduce aminte că ești cu adevărat pe meleaguri sfinte. Iar dacă e primăvară, ai parte și de spectacolul irișilor sălbatici – galbeni sau mov, pe care îi găsești cu sutele pe drumul spre peșteră.

    pestera-sfantul-ioan-casianSurpriza cea mai mare ne așteptă, însă, jos, la baza pereților. Accesul în peșteră se face pe niște scări metalice, extrem de lungi și abrupte. Pentru o bucată mică de timp, gândul ne zboară la Canionul Șapte Scări ori la Valea lui Stan.

    pestera-sfantul-ioan-casianSus, peștera nu este foarte mare. Câteva candele agățate în tavan, altarul din centru, zecile de iconițe și resturi de lumânări îți aduc aminte că ești, până la urmă, într-un lăcaș de rugăciune. Lateral, în stânga și în dreapta, se desprind două coridoare înguste pe care poți să înaintezi câțiva metri.

    pestera-sfantul-ioan-casianLocul este foarte liniștit și parcă îți transmite și ție din liniștea lui. La intrare, printre pereții peșterii, priveliștea cu împrejurimile este foarte frumoasă. Jos, se vede Lacul Casian, iar în depărtare, relieful se liniștește.

    Până la orizont nu se văd decât dealurile domoale ale Dobrogei, presărate cu zeci de turbine eoliene – un contrast interesant între albul palelor și verdele culturilor.

    Pelerinajul în Dobrogea continuă la Mănăstirea ”Sfântul Efrem cel Nou”

    Mănăstirea ”Sfântul Efrem cel Nou” de la Gura Dobrogei este situată într-un loc de vis, unde, spun constănțenii, se întâmplă minuni. La respectivul lăcaș de cult, se află spre închinare icoana Maicii Domnului “Grabnic Ascultătoare”, o copie adusă din Muntele Athos, Grecia și tot aici sunt cinstite și veșmintele și moaștele Sf. Efrem cel Nou.

    manastirea-sf-efrem-cel-nou-gura-dobrogeiLa aproape 50 de kilometri de Constanța, după ce trecem de Mihail Kogălniceanu, spre Târgușor, la Gura Dobrogei se află un loc extraordinar, despre care cei care au ajuns în zonă spun că și-au vindecat rănile sufletului sau ale corpului.

    Acesta se află într-o pădure din comuna Târgușor, județul Constanța, pe un teren donat de un credincios, în anul 2011. Aici, maica stareță Evghenia Arău și părintele slujitor Ghenadie Mogoi a adus rânduiala monahală în acest loc, în scurt timp, ridicându-se paraclisul, patru chilii, trapeza și câteva dependințe.

    manastirea-sfantul-efrem-cel-nou-gura-dobrogeiDe atunci, oamenii au aflat, din gură în gură, despre minunile ce sunt înfăptuite în acest loc. “De-a lungul timpului, au venit la noi persoane care s-au vindecat de cancer, dar și alte boli. O alta suferea de scleroză în plăci, cu dureri puternice de cap și cum a primit ulei de la raclă, a început să se simtă mai bine”, a declarat pentru “Cuget Liber”, părintele Ghenadie Mogoi. El ne-a povestit că obștea de maici, împreună cu părintele slujitor au descoperit, în urmă cu câțiva ani și izvorul cuviosului Dionisie, de altfel, singurul lucru rămas de la el, în afară de manuscrisele sau scrierile lui.

    Pelerinaj în Dobrogea la Cheile Dobrogei

    Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi chei din România. În Dobrogea există un peisaj carstic spectaculos, iar Cheile Dobrogei au cel mai vechi sector de chei din România, dar și numeroase peșteri.

    cheile-dobrogei-rezervatie-naturala-judetul-constantaCheile Dobrogei sunt localizate în Dobrogea Centrală, la o distanță relativ mică de aria Gura Dobrogei. Acestea protejează o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare, care aparțin de regiunea biogeografică stepică și au o altitudine medie de 86 de metri.

    cheile-dobrogei-rezervatie-naturala-judetul-constantaZona este foarte veche și se întâlnesc la tot pasul urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică, formați în mările jurasice și cretacice și care păstrează încă formele foștilor atoli.

    Practic, aici au fost primele urme ale dinozaurilor. Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi din țară. Ele sunt săpate pe o lungime de aproape 2 kilometri de pârâul Vistorna, un afluent  al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean.

    rezervatia-naturala-cheile-dobrogei-judet-constantaMasivul geologic Cheia a fost declarat din 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia. Zona este reprezentantă de o serie de stânci mezozoice în formă de turnuri alcătuite din calcare de origine coraligenă.

    cheile-dobrogei-rezervatie-naturala-judetul-constanta

    Specialiștii au identificat aici un număr de peste 600 de specii de floră endemice și rare. În ceea ce privește fauna sunt bine reprezentate diferite specii de reptile, păsări răpitoare și chiroptere. Din punct de vedere paleontologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din Podișul Casimcei.

    Pelerinaj în Dobrogea la Mănăstirea Colilia

    Pelerinajul continuă la Mănăstirea Colilia, care se află în inima Dobrogei, la 48 de kilometri de Constanţa, în comuna Cogealac. Accesul la mănăstire, acum, când s-a aşternut zăpada, este mai dificil, însă, liniştea de acolo şi peisajul fac ca efortul să merite.

    manastirea-colilia-pelerinaj-in-dobrogeaIstoria Mănăstirii Colilia spune ca aceasta a fost construită pentru a-i deservi pe germanii stabiliți în aceste locuri, în anii 1880, fiind inițial o mânăstire evanghelică. După plecarea lor, la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, lăcaşul de cult a fost preluat de Biserica Ortodoxă Română, iar comunitatea germană a fost despăgubită.

    În timpul comunismului, între anii 1967-1968, prin sistematizarea rurală, odată cu satul Colilia biserica a fost părăsită şi, în timp, s-a degradat. Au rămas doar zidurile laterale fără acoperiş, geamuri și uşi.

    manastirea-colilia-pelerinaj-in-dobrogeaDupă reactivarea mănăstirii, în mai 2006, maica stareţă Rafaela a început lucrările de reconstrucţie. Astfel, în perioada 13 septembrie 2007 – 29 iulie 2008 a fost construit paraclisul cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. În plus, au fost realizate: clopotniţa, un corp de chilii, aghiasmatarul, un aşezământ social format din 20 de căsuţe pentru nevoiaşi.

    Din noiembrie 2006 s-a lucrat la ridicarea bisericii mari pe ruinele fostului lăcaş de cult. Pictura, în frescă, a fost realizată de Sorin şi Paraschiv Bejan, între anii 2007-2009. Piatra de temelie a paraclisului cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe” a fost pusă în ziua de 13 septembrie 2007, iar catapeteasma este din zid, cu icoane pictate.

    pelerinaj-in-dobrogeaRezervări pentru  Pelerinajul în Dobrogea, la Mănăstirile Sf. Ioan Casian, Sf. Efrem cel Nou, Colilia și la Cheile Dobrogei se fac la nr. de telefon: 0788.562.492, Agenția de excursii și pelerinaje ”Sfântul Emilian de la Durostorum” din Constanța.

  • Gura Dobrogei, rezervația cu peste 10 peșteri în stâncile din perioada jurasică

    Gura Dobrogei, rezervația cu peste 10 peșteri în stâncile din perioada jurasică

    Gura Dobrogei este o atracție turistică spectaculoasă, însă prea rar vizitată de amatorii de excursii în Dobrogea. Situată lângă o pădure de foioase, dar și cu plante submediteraneene, această arie protejată este extrem de pitorească. Cei care doresc să evadeze pentru o zi într-un loc pitoresc,  pot căuta peșterile ascunse printre stâncile foarte bătrâne, de vârstă jurasică, de la Gura Dobrogei.

    Gura Dobrogei, un sătuc uitat de lume

    Gura Dobrogei este sătuc mic și uitat parcă de lume, situat la aproximativ 50 de kilometri de Constanța, în zona de nord a județului. Mulți constănțeni care nu au ajuns niciodată în zonă, se minunează că există un astfel de obiectiv turistic, la câțiva kilometri de oraș.

    gura-dobrogei-podisul-casimcei-rezervatie-naturalaDeși este o destinație foarte interesantă din județul Constanța, nu a fost amenajat până acum nici un traseu turistic, iar drumul spre rezervația naturală este pietruit și destul de prost. Totuși, cei care știu cât de frumos este acel loc din Podișul Casimcei, nu se descurajează și merg încet cu mașina până acolo.

    Peste 10 peșteri pot fi văzute la Gura Dobrogei

    Gura Dobrogei este o rezervație importantă, de interes național, care are aproximativ 243 de hectare. Ea este situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Cogealac și a fost declarată arie protejată încă din 2007.

    gura-dobrogei-rezervatie-naturala-zona-protejata”Este o arie de interes floristic, faunistic, dar mai ales geologic, ea fiind alcătuită din stânci calcaroase foarte vechi, de vârstă jurasică, din cheiuri și maluri de văi și nu în ultimul rând din numeroase peșteri.

    gura-dobrogei-pesteri-rezervatie-naturalaÎn zonă sunt mai mult de 10 peșteri, însă două dintre ele sunt mai mari. Ele sunt și cele mai cunoscute, pentru că au fost studiate de către speologi. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor și Peștera La Adam”, a declarat pentru Discover Dobrogea conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.

    Peștera Liliecilor, monument al naturii descoperit de Vasile Pârvan

    Nu ne-a fost ușor să găsim Peștera Liliecilor, despre care aflasem că este la Gura Dobrogei. Am urcat pe multe cărări spre vârful stâncilor, destul de abrupte, de pe care pietrele ne alunecau sub picioare, însă nu am găsit intrarea, deoarece nu este o peșteră amenajată. Ne-a arătat drumul o măicuță de la Mânăstirea Sf. Efrem, lăcaș de cult situat la poalele stâncilor bătrâne și roase de timp. Practic, din dreptul mânăstirii pornește cărarea care urcă spre Peștera Liliecilor.

    pestera-liliecilor-pestera-gura-dobrogei-rezervatie-naturala-constanta”Peștera Liliecilor sau Peștera Gura Dobrogei, cum i se mai spune, este un monument al naturii, iar existența ei a fost semnalată încă din anul 1927 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan. Este o peșteră descoperită încă de la începutul secolului XX și a fost intens studiată. Peștera Liliecilor este relativ veche, formată la începutul cuaternarului, adică acum aproximativ 2 milioane de ani.

    pestera-liliecilor-gura-dobrogei-rezervatie-naturalaEa are trei intrări și mai multe galerii, lungimea totală a acestora fiind de aproape 500 de metri. În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, multe unelte și fragmente de ceramică neolitică, dar și obiecte din metal, aparținând epocii fierului. Peștera aceasta oferă condiții optime pentru coloniile de lilieci, care i-au dat și numele, lilieci care trăiesc și în prezent acolo. Cele mai multe galerii și încăperi ale peșterii sunt zone de adăpostire a liliecilor în timpul verii, dar și de hibernare în timpul iernii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, conf. univ. dr. Marius Lungu.

    În Peștera La Adam au fost găsite fosile de 100.000 de ani

    Zona Gura Dobrogei este destul de ofertantă din punct de vedere turistic. Tot la Gura Dobrogei mai este o peșteră cunoscută, Peștera La Adam, un alt monument al naturii, care se întinde pe o suprafață de 5 hectare.

    gura-dobrogei-pestera-la-adam-rezervatie-naturalaAr putea fi amenajată și introdusă într-un circuit turistic, însă nici aceasta nu este prea ușor de găsit. În drum spre peșteră am întâlnit un pui de broască țestoasă dobrogeană, care, nefiind obișnuit cu prea mulți oameni în zonă s-a speriat și și-a ascuns capul în carapace.

    broasca-testoasa-dobrogeana-gura-dobrogei În urma cercetărilor au fost găsite în peșteră câteva pietre cioplite, despre care se spune că au făcut parte dintr-un altar al Zeului Mitras sau Zeul Luminii.

    pestera-la-adam-rezervatie-naturala-gura-dobrogei”Este o peșteră unică, pentru că aici s-au descoperit numeroase fosile, cea mai importantă fiind un molar care aparține lui homo sapiens fossilis, cu o vechime de aproximativ 100.000 de ani. Are o galerie mai mare la intrare, se urcă pe niște trepte, după care există o cale de acces pe platou, printr-o galerie foarte îngustă.”, am mai aflat de la conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.

    Legenda satului Gura Dobrogei

    Se spune că în dreptul peșterii Gura Dobrogei a existat în trecut un sat numit Câvârgic, în turcă Kıvırcık, în care trăiau oameni foarte bogați. Erau găgăuzi și cerchezi fugiți din Rusia, care au ajuns în Dobrogea și i-au cerut sultanului să se mute în zonă. Pentru că erau gospodari, ei au întemeiat un sat cu case curate, cu grădini mari și frumoase.

    gura-dobrogei-legenda-satÎntr-o zi, satul a rămas pustiu. A fost prădat și cu timpul s-a transformat într-o ruină, peste care au fost construite ulterior alte două sate noi, Târgușor și Gura Dobrogei, pe care le putem vizita și acum. Potrivit legendei, găgăuzii și cerchezii nu își plăteau niciodată taxele, pentru că îi omorau pe turcii care mergeau să le ia birul. Ei au aflat că armata turcească se plimbă prin sate să își caute slujbașii dispăruți, astfel că și-au luat banii ascunși în peșteră și s-au făcut nevăzuți de atunci. Când armata otomană a ajuns în satul lor, l-a găsit părăsit, am mai aflat de la conf.univ.dr. Marius Lungu.

    Mânăstirea Sf. Efrem

    În zona rezervației naturale Gura Dobrogei, pe valea pârâului Visterna, a fost construită în anul 2011 Mânăstirea Sf. Efrem. Maicile din lăcașul de cult sunt conduse de maica stareță Stavrofora Evghenia Arău.

    manastirea-sf-efrem-cel-nou-gura-dobrogeiÎn broșura pe care mi-a oferit-o o măicuță, împreună cu o mică icoană în care este înfățișat Sf. Efrem, scrie că acesta s-a născut în sec. al XIII-lea în orașul Trikala din centrul Greciei. El a fugit din cauza năvălirii turcilor conduși de Baiazid și a plecat de acasă, ajungând la Mânăstirea Buna Vestire de pe Muntele Amomon. A fost călugărit cu numele de Efrem, apoi a primit harul preoției. La vârsta de 42 de ani a fost luat în robie de către turci și chinuit timp de 8 luni. Pe data de 5 mai, Efrem a fost prins de un dud cu capul în jos, i s-a străpuns pântecul cu un tăciune încins și apoi a murit. După 500 de ani a fost descoperit trupul Sf. Efrem, întreg și neatins de timp, de către Monahia Macaria Desipri. La racla cu moaștele lui s-au făcut nenumărate minuni, care au copleșit ortodoxia. Efrem a fost canonizat de către Biserica Greciei în anul 2011, ca făcător de minuni.

    manastirea-sfantul-efrem-cel-nou-gura-dobrogeiProgramul pentru vizitarea mânăstirii este între orele 08.00-14.00 și 17.00-20.00 de luni până sâmbătă, iar duminica și de sărbători, lăcașul de cult este deschis în intervalul 08.00-20.00. Mânăstirea poate fi observată și de pe cărarea care duce spre Peștera Liliecilor, denumită și Peștera Gura Dobrogei.

    Dacă ajungi la Gura Dobrogei, poți merge apoi Mânăstirea și Peștera Casian, aflate în apropiere. În drumul care coboară spre peșteră, vei putea admira Lacul Casian și lebedele care se plimbă pe acesta. Cu siguranță îți mai rămâne timp și pentru o vizită la Cheile Dobrogei, o rezervație spectaculoasă, pe care nu trebuie să o ratezi dacă tot te afli în zonă.