Tag: Măcin

  • Liniile înguste de cale ferată au existat și în Dobrogea, fiind folosite pentru uz industrial

    Liniile înguste de cale ferată au existat și în Dobrogea, fiind folosite pentru uz industrial

    Liniile înguste de cale ferată sunt folosite în special în exploatările forestiere sau ca linii care deservesc complexele industriale. Deși ne-am aștepta mai puțin ca liniile cu ecartament îngust să fie construite și în Dobrogea, ele au existat în județul Tulcea, însă nu au aparținut rețelei naționale feroviare.

    Liniile înguste de cale ferată au fost construite pe 3 trasee în județul Tulcea

    „În Dobrogea, liniile înguste au fost folosite pentru uz industrial, de la începutul sec. XX. Una dintre liniile cu ecartament îngust a fost la Cariera Turcoaia, pe malul Dunării, fiind utilizată pentru transportul materialelor provenite din carieră, folosite la construcțiile hidrotehnice. Pentru remorcarea vagoneților încărcați cu piatră, la început se foloseau locomotivele cu abur.

    liniile-inguste-de-cale-ferata-vedere-1905-linii-cu-ecartament-ingust-dobrogea

    Există și o carte poștală din 1905, ce ilustrează o locomotivă cu abur care trăgea niște vagoneți pe această linie îngustă. Linia pornea de la Cariera Turcoaia, până în Portul Turcoaia, de la Dunăre, unde piatra era încărcată în șlepuri și, mai târziu, în barje. Exploatarea se numea Iacobdeal, iar pe traseul liniei exista și un tunel. Urmele fostului traseu se mai pot vedea și astăzi”, aflăm de la directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

    O altă linie îngustă a fost la Măcin, fiind folosită tot pentru a aproviziona cu piatră, construcțiile hidrotehnice de pe malurile Dunării.

    Cea de-a treia linie cu ecartament îngust care a existat în Dobrogea, a avut un traseu care se racorda la linia Medgidia-Tulcea.

    „La Baia Dobrogea era o linie îngustă, care mergea până la Mina de la Altân Tepe. Acolo era o exploatare de cupru, de unde se extrăgea minereul și se încărca în vagoane.

    Linia îngustă a fost construită de către trupele germane de ocupație, în timpul Primului Război Mondial. Ecartamentul era de 0,60 m, iar linia avea o lungime de 21 km + 282 m și pornea din stația Hamangia (acum Baia Dobrogea) până la Mina de Cupru de la Altân Tepe.

    linie-ingusta-de-cale-ferata-mina-altan-tepe-linii-cu-ecartament-ingust-dobrogea-cfr-infrastructura-constanta

    Încă se mai vede buncărul de la Mina Altân Tepe, din județul Tulcea. Linia traversa prin spatele blocurilor, ocolea toată localitatea și avea un traseu foarte frumos, care mergea până la localitatea Ceamurlia de Sus, unde, din gara cu același nume, mai exista un racord la o carieră de piatră.

    linii-inguste-de-cale-ferata-mina-altan-tepe-dobrogea-linii-cu-ecartament-ingust

    Din această linie se mai pot vedea rămășițele podețelor și ale traseului. După localitatea Ceamurlia de Sus, linia traversa șoseaua care merge către Altân Tepe și ruta urma pe o vale aproximativ perpendiculară pe traseul liniei Medgidia – Tulcea, în zona localității Baia Dobrogea. Linia îngustă traversa șoseaua Constanța – Tulcea și, unde este ieșirea din stația Baia Dobrogea, pe partea cu șoseaua erau remiza de locomotive și triajul unde erau ținute vagoanele de linie îngustă. Ultima dată, pe această linie îngustă au fost folosite locomotive hidraulice de 450 CP de tip L-45-H, făcute la Uzinele 23 August.

    liniile-inguste-de-cale-ferata-dobrogea-linii-cu-ecartament-ingust-mina-altan-tepe

    Locomotivele urcau vagoanele goale la Mina Altân Tepe și remorcau trenul încărcat cu minereu, până la Baia Dobrogea. Există și astăzi o rampă de piatră pe care vagoanele de cale îngustă erau împinse cu locomotiva pentru a fi descărcate. Aveau o estacadă și, de pe acesta, minereul se descărca din vagoanele de linie îngustă în cele de ecartament normal”, afirmă directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

    Liniile cu ecartament îngust nu mai există în exploatare în Dobrogea, deoarece au fost desființate după anii ’90. Totuși, este foarte posibil ca fragmente din acestea să se mai afle sub pământ. Liniile au fost demontate, însă, la Ceamurlia de Sus mai pot fi văzute rămășițele stației și ale podurilor, aflăm dintr-un material realizat de CFR Infrastructură Constanța.

    Fotografiile sunt realizate de Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR

  • Arrubium, castrul roman de la Măcin, a cărui istorie nu este pusă în valoare  

    Arrubium, castrul roman de la Măcin, a cărui istorie nu este pusă în valoare  

    Castrul roman Arrubium de la Măcin a fost atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 100 e.n., în două diplome militare. Deși face parte din fortificațiile de pe frontiera romană din Dobrogea și este inclusă în Programul Național Limes, fosta cetate Arrubium nu a fost cercetată, iar turiștii nu observă mai nimic după ce ajung acolo, ghidați de indicatoarele pe care le întâlnesc în orașul Măcin.

    Castrul roman Arrubium, fosta frontieră romană de pe malul Dunării

    Despre castrul roman Arrubium sunt foarte puține informații, probabil și din cauza faptului că nu au fost efectuate suficiente săpături. Potrivit specialiștilor, numele cetății ar fi de proveniență celtică și cel mai probabil provine de la zeul Jupiter Arrubianis, pentru care, în antichitate exista un cult în rândul locuitorilor așezării.

    castrul-roman-arrubium-de-la-macin-limesul-dunareanExistența castrului roman a fost prezentată în patru documente istorice și a fost semnalată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cu toate acestea însă, fortificația a fost afectată de lucrările de extragere a pietrei de la cariera din zonă desfășurate în perioada interbelică.

    Fortificația Arrubium de la Măcin este situată pe o terasă înaltă aflată pe malul drept al brațului Măcin, în punctul denumit ”La Cetate”. Se mai păstrează câteva ziduri ale fostei cetăți, care sunt foarte puțin vizibile.

    Cetatea Arrubium este înscrisă pe lista indicativă UNESCO, în proiectul ”Limes, frontierele Imperiului Roman”

    Senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO a mers la Cetatea Arrubium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce acest sit arheologic nu este pus în valoare, cu atât mai mult, cu cât el se află pe lista indicativă UNESCO în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”.

    castrul-roman-arrubium-macin”Dacă privim din punct de vedere turistic, accesul spre Cetatea Arrubium este foarte dificil. Trebuie să mergi ori pe Dunăre, ori prin curtea privată a unei firme pentru a putea observa câteva rămășițe vizibile ale zidurilor cetății.

    cetatea-arrubium-macinDacă privim din punct de vedere al prezervării sitului arheologic, este aproape dezastru. Acolo sunt multe buruieni, accesul este neîngrădit și sunt depozitate gunoaie. Dacă cineva dorește să vadă cetatea Arrubium de la Măcin este dificil să ajungă, iar dacă ajunge acolo, nu are ce să vadă.

    Cetatea Arrubium se află pe lista indicativă UNESCO, însă, deoarece nu au fost făcute săpături acolo și nu a fost pusă în valoare este posibil să nu intre în Patrimoniul Mondial.

    cetatea-arrubium-macin-castrul-roman-de-pe-limesul-dunareanLocul în care se află situl arheologic trebuie să fie îngrădit și să fie realizate cercetări acolo. Situl arheologic trebuie să fie pus în valoare și să devină o atracție turistică, pe lângă celelalte obiective turistice din zonă. Zona este foarte ofertantă din punct de vedere turistic și cultural, dar este nevoie ca reprezentanții Ministerului Culturii să dispună efectuarea săpăturilor, pentru ca această cetate să fie scoasă la lumină.

    Monumentele acestea, fiind pe lista indicativă UNESCO, trebuie să fie prioritare din punctul meu de vedere. Vom trage semnale de alarmă și vom face lobby la minister, care, la rândul să, trebuie să ia măsuri și, prin intermediul muzeelor teritoriale sau județene să demareze aceste lucrări pentru toate cetățile de pe linia și din dosarul Limes, pentru că este foarte important să obținem ”ștampila” UNESCO pe fiecare sit de genul acesta.

    remus-negoiOrice ștampilă UNESCO pusă pe un obiectiv atrage în mod automat și vizitatori. În felul acesta, pe partea turistică se dezvoltă și comunitățile locale, dar poate fi văzută și frumusețea unor astfel de locuri”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

    Cetatea Arrubium este colonizată de orașul Măcin

    Sunt multe situri arheologice în Dobrogea, foarte importante, pentru care există proiecte de restaurare. De exemplu, pentru Cetatea Carsium de la Hârșova există un proiect și urmează să înceapă lucrările de punere în valoare, iar Cetatea Capidava a fost restaurată, chiar dacă există multe controverse pe această temă.

    ”Există un proiect de restaurare și pentru Cetatea Noviodunum de la Isaccea, care sperăm că va putea fi finanțat din fonduri europene. În cazul Isaccea, primăria s-a ocupat să realizeze un proiect de restaurare, să îl comande, să obțină o finanțare printr-un grant prin Timbrul Monumentelor Istorice și acum urmează etapa de finanțare a intervențiilor. Sunt cazuri și cazuri.

    Pe de altă parte, la Măcin, castrul roman Arrubium este într-o situație diametral opusă. Pur și simplu, localitatea actuală colonizează situl și îl consumă și nu există niciun fel de semn de mediere, de înțelegere a valorii culturale a acelui sit, pentru a-l scuti de intervențiile construcțiilor actuale”, a declarat pentru Discover Dobrogea Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

    Castrul de la Măcin a fost foarte puțin cercetat

    Fortificațiile de pe frontiera romană din Dobrogea sunt cercetate de specialiștii care întocmesc rapoarte în cadrul Programului Național Limes. Ei stabilesc valoarea acestora, în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial.

    macin-castru-roman”Castrul auxiliar, suprapus de fortificația romană târzie de la Arrubium Măcin a fost foarte puţin cercetat. Acesta a fost locul de ganizoană pentru ala I Vespasiana Dardanorum.

    Sunt prezente și urmele unei alte unități, ala II Hispanorum et Aravacorum. În epoca Dominatului este atestată aici garnizoana unei unități de cavalerie, Cuneus equitum catafractariorum. Apare menționată ca structură urbană (civitas) pentru epoca Dominatului” au precizat arheologii care au realizat recent cercetările la Cetatea Arrubium Măcin”, afirmă arheologii care fac cercetările în cadrul Programului Național Limes.

    De asemenea, se spune că paza cetății Arrubium era în sarcina Legiunii a V-a Macedonica. Aceasta avea sediul în cetatea Troesmis, situată la mai puțin de 20 de kilometri de Arrubium.

    În multe state sunt create legende pentru niște biete pietre, iar turiștii le vizitează cu mare interes. Noi avem o mulțime de cetăți și călcăm la propriu pe istorie, însă nu reușim să punem vechile fortificații în valoare și să organizăm un circuit turistic care i-ar atrage chiar și pe vizitatorii străini.