Discover Dobrogea

Tag: Lunca

KaLaMACHE, locul în care peștele și fructele de mare devin spectacol culinar

Peștele și fructele de mare se gătesc în mii de feluri în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord. Totuși, rar se întâmplă să asităm la show-uri culinare KaLaMACHE. La Cherhanaua de la Jurilovca, toți cei care ajung la Mache fotografiază sau filmează produsele care arată senzațional pe plitele pe care sunt preparate.

KaLaMACHE, un brand culinar pentru Dobrogea de Nord

Radu Manolache și Gabi, prietenul său din facultate au reușit să facă, dintr-o zonă situată între Lunca și Jurilovca, de care mulți nu auziseră, un punct de atracție pentru gastronomia deltaică. Din primăvară până târziu în toamnă, ei oferă spectacole culinare care îi vrăjesc pe turiștii dornici să testeze noi experiențe gastronomice.

Radu și-a înregistrat la OSIM brand-ul KaLaMACHE, pentru că iubește să gătească peștele, astfel că a devenit foarte cunoscut și căutat. Mache, cum îi spun prietenii, nu se teme să ne dezvăluie rețetele, deoarece pentru turiști farmecul este să mănânce preparatele din pește și fructe de mare, pe malul Lacului Golovița, în compania plăcută oferită de el și de Gabi.

Tocănița de rapane face senzație la KaLaMACHE

Ceea ce este inedit și apreciat de turiștii care vizitează localul lui Radu Manolache este conceptul de live cooking. Toată mâncarea este gătită pe plite, în fața clienților. Astfel, le este oferit un spectacol gastronomic, dar și o garanție a faptului că ceea ce mănâncă este proaspăt și făcut în fața lor.

”O să vă pregătesc un preparat mai nou, o tocăniță de rapane KaLaMACHE. O gătim pe plită, pentru că este o metodă mai interesantă, un mod balcanic și mediteranean de gătit. Este un mod de preferat pentru spațiile de acest gen, întrucât gătitul pe foc deschis sau cu cărbuni este mai greu de stăpânit. Suntem într-o zonă cu stuf, cu lemn, iar focul este foarte dificil de controlat.

Pentru tocănița de rapane avem nevoie de niște rapane curățate. Sunt prefierte, de Marea Neagră, luate de la o firmă din Agigea, lucru de care sunt foarte mândru, pentru că o lungă perioadă de timp le-am cumpărat din Bulgaria.

Rapana este un melc de mare care consumă în principiu midii, acestea fiind mâncarea lui preferată.

Rețeta este foarte simplă, pentru că rapanele sunt prefierte. Unul dintre secretele gătitului acestui tip de melci este faptul că nu trebuie să stea prea mult pe plită. Mulți îi țin în mod excesiv pe foc și ajung ca o gumă de mestecat. Timpul ideal de preparare este de 4-5 minute. Fiind prefierte, ele trebuie foarte puțin încălzite, se toarnă deasupra puțin ulei de măsline și se întorc permanent pe plită.

Deasupra rapanelor se adaugă, cât timp se află pe plită, sos de roșii și mujdei de usturoi, iar la sfârșit, în farfurie, mai punem un ingredient.

În Delta Dunării, mujdeiul de usturoi se face ca o pastă, iar noi îl folosim la toate preparatele.

După 4-5 minute, rapenele miros deja senzațional și sunt luate de pe plită și puse pe platou. Li se adaugă un sos mediteranean, din zeamă de lămâie, ulei de măsline, oregano și busuioc pasate la blender. Ele sunt servite la KaLaMACHE, cu pâine proaspătă sau prăjită, în funcție de preferințe”, a declarat Radu Manolache pentru Discover Dobrogea.

Tocănița de morun, delicatesă la KaLaMACHE

Tocănița de morun este o altă delicatesă, un preparat foarte solicitat de turiștii care ajung la Jurilovca, în localul lui Radu Manolache.

”Morunul este un pește al cărui pescuit este interzis în Delta Dunării. Deja sunt foarte multe ferme care îl comercializează, atât din România, cât și în Bulgaria. Este un lucru bun faptul că acum îl găsim și putem să îl cumpărăm fără nicio problemă.

Este un pește din familia sturionilor, a cărui carne este foarte apreciată, iar textura lui e diferită față de cea a altor pești. La noi în țară au rămas doar păstruga, morunul, cega și nisetrul.

Tocănița de morun se prepară în maximum 7-8 minute, după ce, în prealabil peștele a fost curățat, dezosat și tăiat cubulețe. Carnea este macerată înainte în ulei de măsline. În general, condimentele se pun la final.

Este o specie care, alături de păstrăv, nu prea are gust de pește. El este preparat la KaLaMACHE, la fel ca tocănița de rapane. Când este aproape gata, se adaugă pastă de roșii și usturoi, pentru că peștele fără usturoi e ca nunta fără lăutari. La final, peste pește se toarnă sosul mediteranean preparat din ulei de măsline, oregano și busuioc. Este o rețetă ușoară, fără prea multe ingrediente”, ne-a povestit Radu Manolache.

Siliotka, salata de pește lipovenească

Tot la Mache am gustat și o salată de pește senzațională, care, pentru rușii lipoveni este o mâncare tradițională.

Ea se prepară din file de scrumbie sărată, la care se adaugă ceapă verde, ceapă roșie, mărar, piper, ulei de măsline, roșii, zeamă de lămâie și alte ingrediente care o fac pur și simplu delicioasă.

Când nu ajungi la Mediterana, mănânci fructe de mare la KaLaMACHE

Peștele este foarte căutat la Mache, inclusiv de către cei care nu apreciază acest produs, din cauza oaselor. El știe să fileteze chiar și carasul, care are o carne dulce și extrem de gustoasă, însă puțini știu să îl mănânce. Totuși, Radu Manolache nu se limitează să gătească doar pește, pentru că cererea de fructe de mare este foarte mare.

”Gătim zeci de porții în fiecare zi, la KaLaMACHE. La noi se vând mai bine preparate precum tocăniță de rapane sau de morun, midiile, calamarii, storceagul și creveții, decât celelalte produse tradiționale.

Turiștii sunt foarte deschiși să încerce gusturi și experiențe noi. Sunt foarte mulți români care nu au mai plecat din țară datorită pandemiei de Covid 19 și au regăsit aici, probabil, preparatele pe care le mâncau prin Grecia, Italia, Spania și alte țări în care mergeau.

Mulți dintre cei care ajung la noi, vin atât pentru spectacolul culinar pe care îl oferim, cât și pentru produsele proaspete și gătite într-un mod inedit”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Radu Manolache, inițiatorul brand-ului KaLaMACHE.

Radu Manolache, bucureșteanul care gătește la Jurilovca

Radu Manolache povestește că a început să facă show-uri culinare la Jurilovca în urmă cu doi ani, la cererea unor prieteni.

”Eu sunt bucureștean și găteam pe la diferite ocazii acasă la prieteni, în weekend-uri și mi-au spus că este păcat să nu fac ceva și la Jurilovca. Și așa, încet, încet, am început să fac o terasă într-o zonă mai rustică, pentru că așa am considerat că ar fi normal, să vii și să te simți bine în natură. Acum, KaLaMACHE a devenit un brand și mulți clienți din țară vin la Jurilovca, pentru a mânca bunătățile pe care le preparăm noi”, a precizat Radu.

Acum, localul este închis, dar Mache ne pregătește o altă surpriză. El va deschide o terasă nouă, într-un alt spațiu, în Portul Jurilovca, vizavi de Cherhanaua cu același nume, pentru că îi place să se reinventeze în permanență.

January 2, 2021
Vom călători în Delta Dunării și pe litoral, dar altfel

Planurile de vacanță în Delta Dunării, pe litoral, la munte sau în alte țări au cam fost date peste cap anul acesta, când lumea noastră a devenit mică și se rezumă doar la locuință și eventual la locul de muncă. Anul acesta vom călători mai mult în țară, iar specialiștii în turism apreciază că vor fi preferate pensiunile, căsuțele individuale și campingurile. Am stat de vorbă cu administratorii câtorva unități de cazare, dar și cu reprezentanți ai asociațiilor de turism, pentru a afla cum vor face față noilor provocări.

Pescarii sunt nerăbdători să ajungă în Delta Dunării, la Holbina Trei Bibani

Izolarea este grea și cel mai mult ne deranjează faptul că nu mai putem practica anumite activități. Pescarii, de exemplu se simt ca peștele pe uscat și abia așteaptă să se ridice restricțiile, pentru a putea să se relaxeze în Delta Dunării, la Holbina Trei Bibani. Pentru ei, pescuitul este un stil de viață, iar faptul că sunt privați de această pasiune îi nemulțumește.

Administratorul hotelului de 4 stele din inima Deltei Dunării, Silvia Savu spune că a primit în ultima lună, zeci de mesaje și telefoane de la cei care doresc să uite de toate știrile negative și să se bucure de viață și de frumusețea naturii.

Concursurile de pescuit de la Holbina Trei Bibani au fost reprogramate, iar cei care s-au înscris nu și-au anulat rezervările, am aflat de la Silvia Savu. Inclusiv familiile cu copii și-au rezervat sejururi la Holbina după data de 15 mai, pentru că doresc să stea cât mai mult timp în natură.

Faptul că și la Holbina Trei Bibani au fost suplimentate măsurile pentru siguranța turiștilor, nu reprezintă pentru nimeni o noutate. Silvia Savu spune că și înainte de criza COVID-19 avea contract cu o firmă de curățenie care dezinfecta fiecare cameră la plecarea oaspeților, iar lenjeria este curățată la o spălătorie din Tulcea. Ea a implementat însă un nou sistem, care presupune atât igienizarea camerelor și a spațiilor publice, cât și instalarea de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor. În plus, la transferul cu barca li se oferă turiștilor măști chirurgicale dacă aceștia nu au asupra lor, astfel încât să nu existe nicio problemă. Întrucât incinta de la Holbina Trei Bibani se întinde pe câteva hectare, mesele vor fi amplasate afară, pentru a fi respectată măsura distanțării sociale. Cei care nu vor dori să stea la masă în grădină, vor avea asigurat room-service. Și la piscină va fi lăsat un spațiu mai mare între șezlonguri, pentru a fi evitată orice apropiere a turiștilor care nu provin din aceeași familie.

”Luăm în serios curățenia și igiena, pentru siguranța și sănătatea oaspeților noștri, iar noile standarde pe care le impunem vor reprezenta o normalitate pentru viitor. Noi punem un accent special pe experiențele turiștilor și suntem atenți la nevoile lor”, a precizat administratorul Holbina Trei Bibani, Silvia Savu.

Holbina Trei Bibani a pregătit și o ofertă cu toate serviciile incluse și cu gratuitate pentru copii. Cu două vouchere de vacanță, o familie poate petrece un week-end în resort-ul din Delta Dunării. Pachetul asigură parcarea, transferul Dunavăț-Holbina și retur, două nopți de cazare, pensiune completă, acces la piscină, plimbare cu hidrobicicletele sau caiacul și pescuit de pe mal. Din partea casei este oferită o plimbare cu ambarcațiunea Suntracker în incinta Holbina Trei Bibani.

Turiștii nu au anulat vacanțele la Casa Pescarilor Lunca

De o săptămână telefonul sună foarte des, iar turiștii spun că sunt nerăbdători să ajungă la Casa Pescarilor Lunca, atunci când vor fi ridicate restricțiile, a declarat pentru Discover Dobrogea administratorul unității de cazare, Mihaela Feodorov. Ea spune că este o perioadă foarte grea, în care a avut pierderi mari, dar nu a renunțat la angajați. Încurajarea a venit și de la turiști, pentru că au preferat să își reprogrameze vacanțele, nu le-au anulat. Deși cheltuielile vor crește în noile condiții, la Casa Pescarilor Lunca tarifele vor rămâne neschimbate.

Partea bună, este că această provocare a determinat-o pe Mihaela să regândească lucrurile și să se autogospodărească. Ea nu a stat degeaba și a făcut un solar pe o suprafață generoasă, pentru a le putea oferi oaspeților numai produse bio. A plantat cam toate soiurile de legume, are o livadă cu foarte mulți pomi fructiferi, dar și o plantație de levănțică și 300 de trandafiri pentru dulceață. Își va răsfăța turiștii cu specialități pregătite integral în bucătăria de la Casa Pescarilor Lunca, printre care se vor afla și papanașii sau clătitele cu dulceață din producție proprie.

În ceea ce privește sănătatea și siguranța turiștilor, Mihaela Feodorov spune că va igieniza camerele permanent și a achiziționat un atomizor cu care dezinfectează vasta proprietate, dar și bărcile, caiacele, canoele și bicicletele cu care se vor plimba turiștii. În plus, pe fiecare masă și în camere vor exista dispensere cu dezinfectant, iar pentru că terasa este spațioasă, mesele vor fi distanțate. Turiștii vor avea diferite activități pentru petrecerea timpului în natură, fie că este vorba de pescuit, plimbări cu barca pe canale și pe Lacul Golovița sau vizitarea atracțiilor din zonă.

În Delta Dunării este o liniște de-ți țiuie urechile

Ornitologul Mihai Baciu, fotograf de wildlife și proprietar al unei agenții de turism care este axată pe birdwatching în Delta Dunării și Dobrogea este și el afectat de pandemia de COVID-19. Mihai Baciu mi-a povestit că trebuia să înceapă sezonul turistic pe data de 3 aprilie, cu un grup de polonezi. Măsurile privind izolarea și limitarea deplasărilor i-au determinat pe turiștii străini să reprogrameze vacanța.

”Pierdem foarte mult din cauza acestei crize. Pe de altă parte, deși turismul suferă foarte mult în această perioadă, păsările se bucură că pot cuibări în liniște în Delta Dunării. Din fericire pentru ele, perioada aceasta va fi de liniște nesperată. Îmi este teamă că după ce va reîncepe turismul va fi o refulare, o nebunie, toată lumea va dori să iasă în natură, pentru că s-a săturat să stea în casă”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Mihai Baciu.

Care este acum atmosfera în Delta Dunării?

”E liniște. Am ieșit zilele trecute puțin cu barca și este o liniște incredibilă. Doar păsările cântă, broaștele orăcăie și foarte rar mai auzi câte un motor al unui pescar rătăcit. În rest, este o liniște pe care nu am simțit-o și trăit-o de prin anii 90, când erau 2-3 motoare în toată delta. Este o liniște fenomenală, este foarte frumos și atât de bine. În Dobrogea sunt cam 350 de specii de păsări, iar aproape 200 dintre ele migrează și cuibăresc în regiune. Sunt foarte multe păsări și mă bucură cumva că vor avea parte de o migrație liniștită anul acesta, pentru că anii trecuți a fost un dezastru, cel puțin în zona Vadu, produs de așa-zișii turiști de week-end care vin cu ATV-uri și sperie păsările” a povestit fotograful Mihai Baciu.

Nu doar lipsa turiștilor îl preocupă pe Mihai Baciu. El a terminat la sfârșitul lunii februarie cea de-a patra carte din seria ”Păsări din Delta Dunării și Dobrogea”, cu fotografii realizate de el. Cartea trebuia să fie lansată la începutul lunii aprilie, dar pandemia de COVID-19 i-a stricat planurile. Este tradusă în 4 limbi, germană, italiană, engleză și franceză, dar are texte și în limba română cu descrierea păsărilor și a migrației acestora. Cei interesați o pot achiziționa on-line, pentru că în această perioadă în care stăm acasă, putem măcar să citim și să învățăm lucruri noi.

În Delta Dunării agenții economici sunt în pragul insolvenței

Pentru industria hotelieră va fi o adevărată provocare să iasă din criza COVID-19. ”Din păcate, industria turismului a fost prima afectată de această pandemie și probabil va fi ultima care va ieși din criză. Delta Dunării nu face o excepție în acest sens, din păcate, iar caracterul sezonier al destinației a creat și creează în continuare probleme mari pentru operatorii în turism. Aproximativ 98% dintre afacerile în industria ospitalității riscă să intre în insolvență. Practic, sezonul turistic în deltă s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie anul trecut și până în luna martie operatorii în turism au făcut investiții pentru a crește calitatea serviciilor. Toată această criză economică generată de pandemia de COVID-19 i-a prins fără lichidități. Probleme sunt și cu lipsa forței de muncă, situație care era înregistrată și înainte de această perioadă, dar acum s-a acutizat” a declarat pentru Discover Dobrogea președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

El spune că Delta Dunării are un specific legat de tradiții și multiculturalitate, iar industria ospitalității în deltă se bazează foarte mult pe comunități. ”Practic, în acest moment avem o situație foarte gravă, deoarece comunități întregi sunt afectate și la ora actuală nu mai au mijloace de subzistență în afară de pescuitul comercial” atrage atenția președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Foto: Marian Sterea

Cătălin Țibuleac apreciază că problemele sunt foarte complexe și nu poate garanta că pe 15 mai, după ce se ridică starea de urgență, va putea fi făcut turism. Situația va fi dificilă din cauza acelor măsuri de distanțare socială, de cele de protecție și de prevenție care trebuie luate, iar guvernul trebuie să vină cât mai repede cu măsuri care să prevadă o relansare a turismului, spune președintele AMDTDD.

”Să nu uităm că în Delta Dunării discutăm de deplasare cu barca până la cazare. Ori, asta presupune anumite restricții vizavi de numărul de persoane care vor urca în ambarcațiune, în funcție de capacitatea acesteia. Și la transportul pe apă vor trebui luate aceleași măsuri pe care le-au dispus companiile aeriene în avioane, pentru zborul pasagerilor. Toate deciziile care vor fi dispuse presupun cheltuieli suplimentare. Nu am văzut niciun plan de măsuri economice pentru redresarea României, nu numai pentru turism. Am făcut până acum cel puțin 4 interpelări la guvern și am primit un singur răspuns de la Ministerul de Finanțe, în care am fost trimiși la acele măsuri economice pe care cu toții le știm, acelea privind împrumuturile. Să nu uităm că sunt operatori care au acționat în sistemul early booking, iar acum turiștii vin și cer banii înapoi, însă agenții economici nu îi mai au”, am aflat de la Cătălin Țibuleac.

”În acest moment, în Delta Dunării suntem în incapacitatea de a redeschide sezonul după 15 mai. Și aceasta, deoarece pentru a primi din nou turiști este nevoie de bani pentru angajări, pentru deschidere și aprovizionarea cu alimente, iar dacă investitorii nu au lichidități nu pot să deschidă. Fără o intervenție clară de sprijin al agenților economici, operatorii nu vor putea funcționa” atrage atenția președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Alianța pentru Turism propune măsuri în locul guvernanților

Organizațiile și asociațiile din domeniul turismului și-au unit forțele în această perioadă dificilă și au constituit Alianța pentru Turism. În cadrul discuțiilor și videoconferințelor, specialiștii în domeniu au stabilit planuri de măsuri pentru a decide cum vor putea funcționa hotelurile în această vară.

”Problema cea mai gravă în turism este legată de lipsa predictibilității și a unor scenarii pentru diferite situații. Guvernanții trebuie să pună la punct niște soluții, care să presupună un set de măsuri. Lucrăm inclusiv la un set de standarde de măsuri, facem scenarii. Dincolo de condițiile de siguranță a turiștilor, ne gândim ce achiziții trebuie să facem, ce modificări la proprietate, astfel încât să nu apară probleme”, a declarat pentru Discover Dobrogea Anca Pavel-Nedea, directorul executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța.

Printre soluțiile găsite de investitori, se numără achiziționarea unor panouri de protecție pentru personalul de la recepție, existența mai multor linii de bufet pentru mese și distanțarea meselor, care să fie amplasate atât în interior, cât și în aer liber. Alte idei avansate de specialiști este să lucreze pe serii la restaurant, personalul angajat să intre prin porți de dezinfectare și să fie ozonate spațiile publice atunci când nu sunt turiști în zonă.

Pentru unitățile hoteliere care au o capacitate de 400-500 de persoane, ideea privind servirea mesei în cameră este absolut prohibitivă, spune Anca Pavel-Nedea. Ea apreciază că este imposibil să fie servită masa în regim de room-service pentru toți turiștii, într-o perioadă de maximum două ore, la micul-dejun, prânz și cină. În plus, această măsură ar necesita un personal foarte numeros, iar costurile ar fi mult prea mari, a precizat Anca Pavel-Nedea.

Investitorii în industria ospitalității propun ca restaurantele să ia măsuri de distanțare socială, să repartizeze la distanțe mai mari mesele și scaunele, să extindă terasele și să dispună servirea mesei în serii, pentru un număr controlat de oameni.

”Noi suntem dispuși să facem tot ceea ce trebuie, pentru ca românii să se poată bucura vacanțe în spații deschise, în natură, fără să ridicăm riscul de contaminare. Așteptăm să se abordeze mult mai serios aceste măsuri de redeschidere și la nivelul guvernului, care, până acum, nu a venit cu un plan concret”, a declarat Anca Pavel-Nedea.

Mulți români se tem să mai călătorească

Există un prag psihologic și sunt mulți oameni cărora le este frică să mai călătorească în țară sau în străinătate. Ei spun că nu vor să se expună pentru că au probleme de sănătate sau deoarece autoritățile nu vin cu măsuri clare, cu soluții care să fie respectate de toți agenții economici. Această depășire a pragului psihologic depinde foarte mult de guvernanți și de modul în care hotelierii reacționează la măsurile impuse. Pe de altă parte însă, sunt și foarte mulți români care abia așteaptă să meargă în Delta Dunării, pe litoral sau la munte, începând cu data de 15 mai.

April 27, 2020
Voi stați acasă, noi vă plimbăm prin Dobrogea de Nord și în Delta Dunării

Știu că este frumos afară, că a venit primăvara și poate a trebuit să îți anulezi planurile de vacanță, tocmai de aceea vă propunem să vă plimbăm noi, prin Dobrogea de Nord și în Delta Dunării. COVID-19 ne-a dat tuturor viața peste cap, iar izolarea și distanțarea socială nu ne sunt deloc pe plac. Totuși, pentru prima dată în viață trebuie să respectăm regulile impuse de starea de urgență, iar dacă tot trebuie să stăm acasă, îți propun să facem împreună o incursiune prin Dobrogea de Nord și Delta Dunării, fără cheltuieli, din fotoliul confortabil de acasă. Apoi, după ce se termină coșmarul acesta generat de noul coronavirus, putem călători la propriu, după bunul plac, oriunde dorim.

În Dobrogea de Nord și în Delta Dunării, gastronomia ne încântă pe toți

Oriunde ne-am plimba prin Delta Dunării, gândul ne stă la mâncarea preparată cu multă pasiune, de localnicii satelor dintre ape. Meniurile lor sunt foarte diversificate și au ajuns să gătească peștele în mii de feluri.

Practic, orice fel de mâncare preparăm noi cu ajutorul cărnii, în deltă este făcut cu pește. Locuitorii din Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt foarte inventivi, iar când singurul produs pe care gospodinele îl au la îndemână este peștele, se adaptează și gătesc din el ceea ce nouă nici nu ne trece prin minte.

Nici cel mai mofturos turist nu va refuza știuca umplută, salata sau chiftelele din pește, produse delicioase, care nu au oase și sunt atât de bune, încât parcă ar mai cere o porție.

Casa Pescarilor Lunca

Orice plimbare în Dobrogea de Nord începe cu localitatea Lunca, situată între ape, în complexul lagunar Razim-Sinoe, într-un cadru de poveste, în apropierea atracțiilor turistice din județul Tulcea.

După atâta drum, este chiar recomandat un popas la Casa Pescarilor Lunca, o adevărată oază de liniște și relaxare. Un loc liniștit, preferat atât de către vizitatorii care doresc să se bucure de natură, să se plimbe cu barca sau caiacul și să privească păsările și peisajele, cât și de amatorii de pescuit.

Pensiunea este deschisă tot timpul anului și este preferată de mulți turiști pentru că pot ajunge cu mașina până acolo. Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca a declarat pentru Discover Dobrogea, că de la pensiunea care este situată pe canalele adiacente Lacului Golovița, se poate ajunge oriunde în deltă.

”Pasionații de plimbări cu barca pot ieși pe Dranov și apoi pot merge până la Sf. Gheorghe, la Sulina sau oriunde altundeva. Spre Sf. Gheorghe drumul cu barca durează cam 3 ore și jumătate”, spune Mihaela Feodorov.

Spectacolele culinare de la ”Săgeata apei” Lunca, un răsfăț al papilelor

Dacă tot suntem în zonă, hai să dăm o fugă și la pontonul plutitor ”Săgeata apei”, unde, pentru Mache, gătitul peștelui este un adevărat spectacol. Da, știu, facem ce facem și tot la mâncare ajungem.

Dacă nu ai ajuns până acum acolo, îți spun că Radu Manolache, proprietarul pontonului ”Săgeata apei” și Gabi, prietenul său din liceu, sunt niște oameni atât de carismatici, încât devin prieteni cu toți cei care le trag pragul. Au așa, un fel de lipici la turiști, au mereu glumele la ei și își pun chiar și sufletul pe masă. Sau în farfurie.

Pot băga mâna-n foc că vizitatorii revin acolo nu doar pentru mâncarea delicioasă, ci și pentru peisajul deosebit și pentru atmosfera pe care Gabi și Mache o creează. Nu sunt prea multe locuri în Dobrogea în care poți urmări îndeaproape cum ți se pregătește mâncarea.

Ei bine, la ”Săgeata apei” gătitul reprezintă un adevărat spectacol. Live cooking se spune la alții, iar acest concept are mare succes. Pe terasa de vară de la ”Săgeata apei”, bucătăria este un spațiu deschis. Astfel, poți asista la prepararea peștelui, iar fotografierea și filmarea modului în care Mache și Gabi pregătesc deliciile culinare sunt chiar inevitabile și foarte distractive.

Suvenir din Dobrogea, casa de la Vișina care păstrează tradițiile

La o aruncătură de băț de Lunca este localitatea Vișina. Ar fi păcat să treci pe lângă ea și să nu ajungi la Suvenir din Dobrogea, pentru a vedea ce a reușit să facă Bianca Folescu, pentru a păstra tradițiile și elementele autentice ale minorităților din regiune.

Nu dezvălui prea multe lucruri pentru a nu-ți strica surpriza, dar îți spun că vei vedea o casă bulgărească veche de 100 de ani, frumos recondiționată, văruită în alb, cu tâmplărie vopsită în albastru și roșu. Lângă acest imobil istoric, Bianca a construit 5 odăi care ne întorc în urmă cu un secol, fiecare dintre ele fiind amenajată după regulile câte unei minorități din Dobrogea.

Camerele le oferă celor care le trec pragul, amintiri plăcute din vremea în care mergeau în vacanțe la bunici, sunt amenajate cu mult bun-gust și ne putem bucura de experiența de a petrece una sau mai multe nopți în mod confortabil, în mediul rural, departe de lumea dezlănțuită. În gospodăria ei, Bianca are și o adevărată fermă a animalelor, care îi fascinează pe copii și pe adulți deopotrivă.

La Sarichioi, rușii lipoveni păstrează de secole tradițiile

Nu poate lipsi din incursiunea noastră prin Dobrogea de Nord o vizită la Sarichioi, un sat colorat, cu oameni veseli și primitori.

Situată pe malul lacului Razim, localitatea Sarichioi are un farmec aparte. Acolo locuiește cea mai mare comunitate de ruși lipoveni din țară, care își respectă tradițiile cu sfințenie. Este imposibil să nu remarci multitudinea de flori pe care localnicii gospodari le au în fața curților.

Cele două biserici lipovenești de rit vechi din Sarichioi situate pe malul lacului își înalță semețe cupolele spre cer și cheamă în fiecare duminică și de sărbători pe credincioși la slujbă.

Jurilovca la superlativ

La mică distanță de Sarichioi se află comuna Jurilovca, despre care se spune că are cea mai mare comunitate de pescari din Delta Dunării.

Înconjurată de lacurile Razim și Golovița și la câteva vâsle distanță de Gura Portiței, Jurilovca este o localitate unică în Dobrogea, dar mai puțin cunoscută de turiști. Extrem de bogată în vestigii istorice, Jurilovca merită vizitată. Panorama uluitoare pe care o poți vedea de pe Capul Doloșman și poveștile istorice despre fortăreața greco-romană Argamum relatate de ghizii din zonă, vor reprezenta cu siguranță o experiență deosebită.

Indiferent că ajungem iarna, când Lacul Razim este înghețat și devine un patinoar enorm, iar bucățile de gheață aduse de vânt și de valuri la mal creează o priveliște spectaculoasă, fie că mergem în celelalte anotimpuri, Jurilovca este extrem de bogată în vestigii istorice, iar Capul Doloșman ne oferă o panoramă uluitoare, de care nu se bucură nici o altă zonă din Dobrogea.

Dobrogea de Nord, locul ideal pentru trasee montane

Dobrogea de Nord este un loc ideal și pentru trasee montane. Știu că atunci când vine vorba de o excursie la munte, toți ne gândim la Valea Prahovei, dar vă propun să încercați măcar o dată să vă petreceți o vacanță în Munții Măcinului și vă asigur că nu o să vă pară rău.

Sunt mai pitici, ce-i drept, însă panorama pe care o oferă este impresionantă.

Nu ratați o incursiune prin Slava Rusă și Slava Cercheză, două localități încărcate de istorie și pitorești prin peisajul care le încadrează, cu multe case vechi și oameni primitori.

Holbina Trei Bibani, tărâm de basm pentru pescari, iubitorii de păsări și natură

Acum, că am vizitat Dobrogea de Nord, este timpul să ne plimbăm puțin și prin Delta Dunării. Pentru relaxare maximă, îți propun să petreci măcar o zi la Holbina Trei Bibani, un resort situat pe o insulă liniștită din inima deltei.

Acolo, păsările cuibăresc nestingherite, peștii sar din apă de plictiseală, iar verdele te înconjoară. Holbina Trei Bibani este o zonă de care te îndrăgostești la prima vedere, indiferent că ești pescar, iubitor de păsări și natură, copil sau adult.

Este un loc mirific, în care te poți refugia în zilele în care vrei să fii doar tu cu tine sau cu cei apropiați. Situat între lacurile Dranov și Razim și la aproape o oră de plajele Perișor sau de Gura Portiței, care au ieșire la Marea Neagră, Holbina Trei Bibani este un domeniu pe care, odată ajuns, nu ai cum să îl mai uiți. Îl vei asocia mereu cu relaxarea și cu bucuria de a sta în natură.

Sulina, orașul cu sute de legende, pe vremuri Europa în miniatură

Oricine ajunge la Sulina este fermecat de poveștile și de frumusețea de odinioară a orașului situat între Marea Neagră și Dunăre.

Fiind situată între ape, Sulina nu are o legătură directă cu rețeaua de drumuri din România, astfel că se poate ajunge doar pe calea apei.

Farurile din Sulina, istoria orașului, sediul Comisiunii Europene, bisericile vechi, cimitirul multietnic, în care există parcele pentru 6 culte religioase, plaja cu cel mai fin nisip, marea lină și curată, liniștea și mâncărurile delicioase îi atrag pe turiștii români și străini în vechiul orășel cosmopolit.

Insula K, un habitat natural în care cuibăresc zeci de specii de păsări

Raiul pe pământ poate fi regăsit în multe locuri din România în general și din Dobrogea, în special. Insula K sau insula păsărilor este un loc spectaculos, o limbă de pământ în apropiere de Sulina, pe care doar păsările au acces.

A fost numită Insula K, pentru că, inițial, avea forma literei K. Acum arată mai mult ca o paranteză, dar imaginile pe care fotografii le obțin din apropierea ei, sunt de poveste. Accesul pe Insula K este interzis, deoarece este importantă protejarea noilor generații de păsări.

Habitatul zburătoarelor este amenințat de prezența oamenilor care coboară pe insulă și pun mâna pe ouăle păsărilor și pe puii acestora, motiv pentru care părinții nu îi mai recunosc și îi abandonează.

Letea, satul dintre ape

Dacă am ajuns în Delta Dunării, îți propun să facem o excursie în satul Letea, pentru că o să-ți placă nespus. O localitate în care populația este formată în exclusivitate din ucraineni, oameni primitori și gata să ne arate frumusețile locului. Ei au căruțele pregătite, caii țesălați și îngrijiți, iar o astfel de plimbare prin Pădurea Letea durează două, trei ore.

Spectacolul naturii ne este oferit de localnici pe traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă pe toți cei care îl aleg. Mulți dintre turiștii care ajung în cea mai veche rezervație naturală din România, vor să vadă, pe lângă dunele de nisip și copacii seculari, caii sălbăticiți.

Dacă tot ai ajuns la Letea, roagă-l la întoarcere pe căruțaș să te plimbe puțin prin sat și să îți arate casele tradiționale, cu acoperiș din stuf, pereții albi și tocurile geamurilor vopsite cu albastru.

Sfântu Gheorghe, satul pescăresc de haholi

Plaja sălbatică, pensiunile cochete de pe malul Dunării și numeroasele evenimente organizate în localitate îi atrag pe turiști la Sfântu Gheorghe. Pe vremuri era un sat cu peste 700 de pescari, însă acum acesta este numărul total de persoane, români, lipoveni și ucraineni care mai trăiesc în Sfântu Gheorghe.

Turul nostru virtual prin Dobrogea de Nord și Delta Dunării se încheie aici. Dacă ți-a plăcut, îți propun să susținem împreună turismul în regiune și să vizităm aceste frumoase localități după ce se termină criza generată de COVID-19. Agenții economici sunt afectați de măsurile privind distanțarea socială și au nevoie de noi, mai mult ca oricând.

Dacă apreciezi acest articol te așteptăm să intri în comunitatea de cititori Discover Dobrogea printr-un LIKE pe pagina noastră de Facebook, pentru a nu rata alte materiale pe care le vom publica.

April 4, 2020
Spectacolele culinare de la ”Săgeata apei” Lunca, un răsfăț al papilelor

Știți vorba aceea ”Omul sfințește locul”? Ei bine, cam așa este la pontonul plutitor ”Săgeata apei” din Lunca, Jurilovca. Bine, recunosc, l-a sfințit și natura din plin, pentru că nu oriunde poți pune masa la câțiva metri de lac, iar stuful mai că îți intră în farfurie. Revin însă la oameni, pentru că Radu Manolache, proprietarul pontonului ”Săgeata apei” și Gabi, prietenul său din liceu, sunt niște oameni atât de carismatici, încât devin prieteni cu toți cei care le trag pragul. Au așa, un fel de lipici la turiști, au mereu glumele la ei și își pun chiar și sufletul pe masă. Sau în farfurie. Pot băga mâna-n foc că vizitatorii revin acolo nu doar pentru mâncarea delicioasă, ci și pentru peisajul deosebit și pentru atmosfera pe care Gabi și Radu, pardon, Mache, pentru că așa îi place să i se spună, o creează. O altă calitate pe care o au cei doi este că, deși au terminat Politehnica le place foarte mult să gătească, iar pentru că fac acest lucru din pasiune, gustul preparatelor este deosebit.

Spectacolele culinare îi vrăjesc pe turiști la ”Săgeata apei”

Nu sunt prea multe locuri în Dobrogea în care poți urmări îndeaproape cum ți se pregătește mâncarea. Ei bine, la ”Săgeata apei” gătitul reprezintă un adevărat spectacol. Live cooking se spune la alții, iar acest concept are mare succes. Pe terasa de vară de la ”Săgeata apei”, bucătăria este un spațiu deschis. Astfel, poți asista la prepararea peștelui, iar fotografierea și filmarea modului în care Mache și Gabi pregătesc deliciile culinare sunt chiar inevitabile și foarte distractive.

Foto: Asociatia Delta Dunarii

Practic, bucătăria deschisă este un fel de scenă pe care evoluează cei doi bucătari magicieni în cadrul show-lui culinar, iar plitele pe care este pregătită mâncarea reprezintă punctul de interes. Acolo, peștele, ingredientul vedetă, este transformat într-un grătar delicios sau în tocană, dar nu cea clasică, pe care o știm de la mama de-acasă, iar mămăliga capătă nuanțe arămii și devine tare fotogenică.

Șunca de pește, un produs tradițional reînviat de Mache

Am fost în foarte multe locuri din Dobrogea de Nord și din Delta Dunării, dar n-am auzit de șuncă de pește. Mache ne-a prezentat cu mândrie acest produs, despre care ne-a povestit că este făcut din burtă de somn, care este afumată. Deși în Jurilovca era tradițional acest produs, pentru că, pe vremuri, localnicii preparau din pește tot ceea locuitorii de la oraș făceau din carne, acum el nu mai este la mare căutare.

Păcat, pentru că gustul său este delicios, iar Radu Manolache, un cunoscător al bucătăriei deltaice, știe să scoată la iveală tot ceea ce este mai bun din gastronomia tradițională. Tocmai de aceea, el asezonează platoul pe care le oferă oaspeților șunca aceasta care ți se topește în gură, cu chiftele din pește, un alt produs apreciat de vizitatori. Desigur, nu lipsesc de pe masă icrele și ceapa roșie, spre deliciul turiștilor.

Experiențe culinare la ”Săgeata apei” Lunca

Foto: Asociatia Delta Dunarii

Nu este un loc pretențios, însă am întâlnit pe terasa ”La Mache”, ”brelocul” pontonului plutitor ”Săgeata apei”, oameni foarte frumoși. Avocați, doctori, ingineri, oameni de afaceri, turiști români sau străini, toți vin cu copiii și chiar cu cățeii, pentru că vor să se simtă bine în natură și să mănânce delicatese din pește, să încerce noi gusturi și produse gătite ca pe vremuri, de locuitorii deltei.

”La noi, vine lumea care știe să mănânce, mai ales că după anii 90 mulți români au plecat prin Grecia și Turcia și au învățat să consume și altceva decât grătar de porc și cartofi prăjiți. Orice pregătim noi le place, nu am făcut absolut nimic care să nu le fie pe plac. Mai mult, am preparat și calamari, creveți și midii, care au avut un succes extraordinar”, a declarat pentru Discover Dobrogea Radu Manolescu, alias chef Mache. El spune că produsele sunt extrem de gustoase, pentru că peștele este foarte proaspăt, deoarece e colectat de Cherhanaua Jurilovca, cel mai mare punct de debarcare și colectare funcțional din Delta Dunării de la pescarii autorizați.

Storceagul din sturion și ciorba de gâscă, vedete la ”Săgeata apei”

Sunt atât de bune ambele produse, încât nici n-aș putea să spun care se situează pe locul întâi. După ce a fiert bine în uriașa cratiță, pe plita de pe terasa de vară, ciorba de gâscă a avut un succes nebun. Carnea fragedă, care ți se topește în gură și o zeamă al cărei gust doar la bunica de la țară l-ai mai întâlnit, te vor face să strâmbi din nas la orice altă ciorbă, atunci când ajungi acasă.

Cât despre storceag, ce pot să spun, decât că a fost balsam pentru papilele oaspeților de la ”Săgeata apei”. Este unul dintre puținele locuri din județul Tulcea în care este pregătit ca pe vremuri, la Sfântu Gheorghe, cu sturion. Da, știu că este prohibiție la sturion, dar Mache îl cumpără din Italia, Spania sau chiar din Bulgaria.

”Fără sturion nu iese storceagul original. Unii îl mai fac din somn, dar este cu totul altceva. În principiu, se mănâncă cu mămăligă, la fel ca toate produsele din Delta Dunării, pentru că pe vremuri, locuitorii de aici nu aveau pâine”, ne-a dezvăluit Radu Manolache.

De la el am reușit să aflu și câteva rețete de produse tradiționale din deltă, dar le voi scrie într-un alt articol, pentru că ne lungim cu vorba. Totuși, despre storceag, starceag în ucraineană, vă mai spun că înseamnă pui de sturion. Și aceasta, pentru că atunci când nu era prohibiție, ucrainenii vindeau sturionii mari pe care îi prindeau, iar pe cei mici îi păstrau și din burta lor, care era mai grasă, făceau un fel de supă. Rețeta originală era cu zer de la brânză, pentru că nu aveau smântână, am mai aflat de la Mache. ”Am reușit să găsesc o rețetă cât mai apropiată de ceea ce se făcea pe vremuri. În principiu, locuitorii din Sfântu Gheorghe, fiind mai mulți și mai săraci, făceau o supă din puii de sturion.

Cei din Jurilovca însă, care erau puțin mai înstăriți, făceau tocană din acest pește. Rețetele variază în funcție de regiune, dar toate sunt bune, pentru că se bazează pe calitatea peștelui dintr-o zonă nepoluată”, a precizat Radu Manolache.

Peștele file, friptura celor care nu știu să aleagă oasele

Să mănânci caras sau plătică, pește cu muuulte oase, reprezintă pentru mulți dintre noi o adevărată provocare. Unii renunță înainte de a începe, de teamă să nu le rămână vreun os în gât. Pentru a nu pleca nimeni de la ”Săgeata apei” fără să mănânce pește, chef Mache își răsfață oaspeții și, cu multă dexteritate, transformă orice pește în file. El ne-a arătat cum filetează bibanul de apă dulce, pe care îl prepară flambat în coniac sau din care face o salată din pește crud, un fel de tartar.

La Mache am mâncat pentru prima dată caras, fără să-mi fie teamă că mă înec cu oasele. L-a filetat și l-a preparat pe grătar, astfel am reușit să mă bucur de gustul peștelui, fără să mă concentrez pe curățarea oaselor. Tot Radu Manolache ne-a arătat cum face un file de lin. ”Linul este un pește care a fost la un moment dat pe cale de dispariție. Este un pește foarte fin, se mai numește și ”doctorul bălții”. Se presupune că dacă se ating de el peștii care au probleme, se vindecă. El este bun și în ciorbă, dar eu îl fac file și se poate mânca precum un șnițel. În principiu, noi filetăm tot, pentru ca vizitatorii să mânânce peștele ușor și cu mare plăcere. Are un gust fin, inconfundabil”, a mai spus chef Mache.

Celebrul vlogger culinar Mark Wiens a ajuns la ”Săgeata apei”

Da, ați citit bine. V-am spus că nu este un local de cinci stele, dar se mănâncă foarte bine la ”Săgeata apei”. Acesta este și motivul pentru care reprezentanții Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării l-au dus pe cunoscutul vlogger Mark Wiens, care promovează tradițiile culinare de pe tot globul, în Delta Dunării.Foto: Asociatia Delta Dunarii

”În acest weekend am avut un oaspete de seamă, un celebru vlogger culinar căruia i-am arătat bogăția gastronomiei deltaice. A mâncat mic dejun pescăresc veritabil, în barca cu care a fost la pescuit, borș de pește făcut direct pe malul Dunării, știucă umplută, calcan la cuptor, chifteluțe de pește, scrumbie marinată, storceag, salată de hamsie, caras, lin prăjit, biban flambat, plătică direct de pe plită și multe alte preparate pe care le găsim în Delta Dunării. Am vrut să arătăm tuturor, prin intermediul lui Mark Wiens, că în Delta Dunării avem oferte pentru toate categoriile de turiști. Avem resorturi de 4 stele, dar și locații tradiționale rustice, acoperite cu stuf, precum ”Săgeata Apei” de la Lunca, unde turiștii pot savura preparate deltaice din pește pregătite pe plită, chiar în fața oaspeților”, a declarat pentru Discover Dobrogea reprezentantul pe relația cu mass media din cadrul AMDTDD, Corina Davidov.

Foto: Asociatia Delta Dunarii. Ansamblul Juraveli din Jurilovca

Mark Wiens a privit bucuros cum cântă și dansează Ansamblul Juraveli de la Jurilovca, ba chiar a primit de la gazde o ”rubașkă”, acea cămașă tradițională a rușilor lipoveni, despre care se spune că nu poți mânca pește fără ea, pentru că riști să te îneci cu un os în gât.Foto: Asociatia Delta Dunarii. Mark Wiens si Radu Manolache la Sageata Apei Lunca

Cu siguranță Mark Wiens s-a simțit bine în județul Tulcea, pentru că veselia localnicilor este molipsitoare și în toate filmările l-am văzut cu zâmbetul pe buze. Ce mai pot spune despre celebrul vlogger este că, deși are peste 5 milioane de abonați pe canalul său de YouTube ”Mirationology”, nu își dorește să meargă în locații de 5 stele, ci în locuri fără mari pretenții, în care degustă cu plăcere produsele tradiționale și apreciază cultura locală.

Guvernatorul Deltei Dunării încurajează atragerea turiștilor educați în deltă

La evenimentele pe care Asociația Delta Dunării le-a organizat zilele acestea, împreună cu vlogger-ul Mark Wiens pentru promovarea regiunii, a paticipat și Guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac.

”Voi sprijini mereu astfel de acțiuni care aduc notorietate deltei, peste hotare. Celebrul vlogger culinar, Mark Wiens, va face cunoscută în întreaga lume această minune, Delta Dunării și bogăția sa gastronomică. Delta are nevoie de turiști educați, care vin în sejururi mari și își doresc o vizitare lentă, se plimbă pe canale, admiră natura, apreciază obiceiurile și gastronomia locală. Cei mai mulți turiști străini au acest profil, iar promovarea făcută de Mark ne poate asigura accesul pe piața turistică internațională”, a declarat pentru Discover Dobrogea guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac.

Plătica pe plită, preparatul cel mai fotogenic de la ”Săgeata apei”

După vizita pe care am făcut-o la ”Săgeata apei”, am observat că am zeci de fotografii cu plătica pe plită. Plină de culoare, dar și de savoare, plătica este unul dintre preparatele delicioase și senzaționale din deltă. Chef Mache și Gabi fac un adevărat spectacol live când pregătesc acest preparat, astfel că nu există oaspete care să nu fotografieze platica.

”Această plătică pe care am pregătit-o acum este tăiată pe spate, se pune pe plită la o temperatură destul de mică, astfel încât să se coacă, se pun roșii peste ea și când se albește se închide. Ea mai stă pe plită până se ard solzii, iar când deschizi acest pește îl mănânci așa cum se consumă vinetele în Grecia.

Dacă are icre, ele se lasă înăuntru și se coc în pește, iar la sfârșit punem sare și puțin ulei de măsline. Roșiile își lasă aroma în carnea plăticii și gustul este delicios. Se servește cu mămăligă pe plită și cu mujdei de usturoi. Peștele fără mujdei, este ca nunta fără lăutari”, a mai spus Radu Manolache.

Unde îl găsiți pe Mache

Știu că v-am făcut poftă, pentru că toate aceste produse sunt extrem de gustoase, iar peisajul de pe malul Lacului Golovița este spectaculos. Practic, nici nu este departe acest loc, iar locuitorii din Tulcea și constănțenii ar ajunge mai repede la locația lui Radu Manolache decât în Bulgaria, unde s-au învățat să meargă pentru a consuma pește. În plus, nici prețurile nu sunt foarte mari și este deschis tot timpul anului.

Dacă v-am convins să mergeți acolo, garantez că veți avea parte de un show culinar pe cinste cu Radu Manolache și cu prietenul său Gabi, la plite. KaLaMache, cu terasa de vară ”breloc”, așa cum îi place lui Mache să spună, este amplasat la ieșire din Lunca, pe drumul spre Vișina, în Jurilovca. Ajungeți la punct ochit, dacă introduceți KaLaMache pe Waze. Ce rugăminte am, dacă mergeți acolo nu mâncați tot peștele, mai lăsați și pentru alții. Poftă bună!

October 29, 2019
Activități noi pentru turiști în sezonul toamnă-iarnă, la Pensiunea Casa Pescarilor Lunca

Sezonul turistic nu se încheie niciodată în Dobrogea, tocmai de aceea, Casa Pescarilor Lunca le propune turiștilor activități noi, pentru sezonul toamnă-iarnă. Vara s-a dus, dar e o adevărată plăcere să îți petreci vacanța sau minivacanța în Dobrogea și toamna sau iarna. Este perioada în care scăpăm de caniculă, țânțarii dispar și nu ne mai deranjează, traficul este mult mai lejer, iar copacii și stuful prind culori arămii și se reflectă frumos în apele limpezi. Peisajele sunt spectaculoase, iar activitățile în sezonul rece sunt inedite și foarte interesante pentru cei care nu le-au mai testat.

Pensiunea Casa Pescarilor Lunca este locul perfect pentru turiștii care au nevoie de liniște să își audă gândurile și vor să aibă acces rapid cu mașina. O găsiți în localitatea Lunca, în complexul lagunar Razim-Sinoe și în apropierea atracțiilor turistice din județul Tulcea. Este loc liniștit, preferat atât de către vizitatorii care doresc să se relaxeze în natură, să se plimbe cu barca sau caiacul și să privească păsările și peisajele, cât și de amatorii de pescuit.

Turiștii merg la Casa Pescarilor Lunca pentru liniște și plimbări în natură

Situată între ape, într-un cadru de poveste, Casa Pescarilor Lunca reprezintă o adevărată oază de liniște și relaxare. Pensiunea este deschisă tot timpul anului, iar cei mai mulți turiști optează inclusiv toamna și chiar iarna pentru această locație, fie datorită recomandărilor făcute de alți vizitatori, fie pentru că pot ajunge cu mașina până la pensiune. Astfel, ei nu mai sunt nevoiți să își lase autoturismul în Tulcea și să plece în inima Deltei, a declarat pentru Discover Dobrgea Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca.

În plus, de la pensiunea care este situată pe canalele adiacente Lacului Golovița, se poate ajunge oriunde în deltă. ”Pasionații de plimbări cu barca pot ieși pe Dranov și apoi pot merge până la Sf. Gheorghe, la Sulina sau oriunde altundeva. Spre Sf. Gheorghe drumul cu barca durează cam 3 ore și jumătate.

Nu recomandăm un traseu atât de lung, mai ales dacă sunt și copii în barcă, însă turiștii se pot plimba pe lacurile Razim, Golovița și Caraburum, pentru că traseele sunt lejere și se fac în 2-3 ore”, a precizat Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca.

Romantici sau activi, toți turiștii se simt bine la Casa Pescarilor Lunca

Indiferent că mergem în team-building sau cu familia, nici toamna nu ne plictisim la Casa Pescarilor Lunca. Pe lângă faptul că suntem furați de superbul peisaj din jurul pensiunii, activitățile pe care le putem face sunt foarte numeroase. Toate facilitățile de agrement, respectiv bărci cu vâsle, caiace și biciclete sunt incluse în prețul cazării, care este de 250 de lei pe noapte. Cei romantici își pot crea o vacanță de poveste, cu plimbări pe lac și cină la lumina lumânărilor, în timp ce vizitatorii activi se pot întrece în competiții de canoe sau cu bicicletele.

De asemenea, turiștii pot participa la degustări de vin, asociate cu diferite preparate culinare, ce pot fi organizate de gazde și de reprezentanții cramelor. Nici iarna nu este de ocolit această locație, deoarece activitățile sunt de-a dreptul inedite.

Turiștii se pot plimba cu patinele pe lacul înghețat, astfel că dispar limitările oferite de un patinoar situat în oraș, iar senzația este extraordinară. Tot iarna se poate pescui la copcă, pot fi vizitate cetățile sau, dacă aveți norocul să prindeți zăpadă, vă puteți da cu sania pe dealuri, apoi vă încălziți la pensiune cu un vin fiert și stați la povești.

Atracții turistice în apropierea Casei Pescarilor Lunca

Dacă ajungeți la Casa Pescarilor Lunca, ar fi păcat să nu vizitați și atracțiile turistice din apropiere, deoarce zona este încărcată de istorie. Nu ratați o plimbare la Jurilovca, situată la aproximativ 10 km de locul de cazare. Mergeți în fostul oraș Orgame întemeiat de greci, între 670-660 î.Hr., acum Cetatea Orgame-Argamum, prima așezare din România, atestată istoric. De acolo, mai faceți câțiva pași până la Capul Doloșman, cea mai înaltă faleză stâncoasă de pe litoralul românesc. Este o zonă specială, deoarece perspectiva pe care o oferă este senzațională. Pe 180 de grade peisajul are apă, lagună și mare, iar celelalte 180 de grade sunt rezervate dealurilor Dobrogei. Este o priveliște încântătoare, iar fotografiile vor fi extrem de reușite. De la Jurilovca, dacă mai parcurgeți 25 de km ajungeți la Enisala, o altă localitate cu povești frumoase.

Faceți un efort și urcați la fortăreața medievală Yeni-Sale (Sat nou) sau Enisala, cum o știm cu toții. Situată pe un deal calcaros, cetatea, care reprezintă un monument de arhitectură militară, domină zona lacurilor Razim și Babadag. Fortificația de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești între anii 1397-1416, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După ce Dobrogea a fost cucerită de turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană, însă ulterior, deoarece nu mai corespundea intereselor strategice și economice ale turcilor a fost abandonată. Dacă vreți să aveți parte de un peisaj deosebit la întoarcerea spre Casa Pescarilor Lunca, faceți un ocol și mergeți spre Pădurea Babadag. Tot de la Pensiunea Casa Pescarilor puteți merge și spre triunghiul mânăstirilor, situat la 70 de km de satul Lunca. Lăcașurile de cult Saon, Cocoș și Celic Dere au o istorie extraordinară și reprezintă o atracție importantă pentru turiștii care ajung în județul Tulcea.

Gastronomie tradițională deltaică la Casa Pescarilor Lunca

Dacă v-ați propus să faceți o cură de pește la Lunca, sigur vă iese pasența. La restaurantul Casei Pescarilor există atât de multe produse delicioase preparate din pește proaspăt, astfel încât niciun mofturos nu pleacă nemulțumit. ”Nu există turist care să nu ceară borș de pește, însă, în ultima perioadă mulți au aflat de storceag și ne solicită acest preparat”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor din localitatea Lunca. De la ea am aflat și faptul că icrele sunt nelipsite de pe masă. Un alt preparat adorat de vizitatorii restaurantului din Lunca este tochitura de somn. Mihaela ne-a povestit cum se pregătește acest produs preferat de turiști. Teoretic, nu se face greu, dar cu siguranță este nevoie de experiență. Fileul de somn se trage la tigaie, se fierbe în puțin vin alb, se adaugă câteva legume și mirodenii, apoi se servește alături de un pahar cu vin din Dobrogea.

Vă mai ofer un pont, dacă ajungeți la Casa Pescarilor comandați zacuscă de pește, este un deliciu și veți mai cere o porție. Mihaela Feodorov mi-a dezvăluit că zacusca este preparată toamna, doar cu legume de la producătorii locali, care nu folosesc pesticide sau insecticide, iar peștele este adăugat când comandă clienții acest produs bun, de te lingi pe degete. Desigur, sunt multe alte preparate pe care le puteți încerca la Casa Pescarilor, de la chiftele sau șnițele din pește, până la saramură, plachie, pește la cuptor, marinat sau împănat.

În ultima perioadă au ajuns la Lunca foarte multe familii cu copii. Acolo există locuri de joacă, iar părinții pot sta relaxați, deoarece micuții nu se plictisesc nicio clipă. Indiferent că mergeți într-o minivacanță, în team-building sau pentru o aniversare, cu siguranță veți visa când ajungeți acasă, la acest loc în care ați petrecut momente frumoase și o să doriți să vă reîntoarceți. Vacanță frumoasă să aveți!

September 19, 2019
Poveștile deltei spuse de vinurile Cramei Hamangia, la Casa Pescarilor Lunca

Poveștile frumoase se spun în locuri minunate, iar cele despre noua gamă de vinuri prezentată de Crama Hamangia ne-au fost dezvăluite într-un cadru de poveste, la Casa Pescarilor din Lunca. Atât gazdele, cât și reprezentanții Cramei Hamangia din localitatea Baia, județul Tulcea au pregătit evenimentul cu multă grijă pentru detalii. Vinurile, alb, roze și roșu au curs în pahare și au fost asociate cu preparate tradiționale dobrogene. Oaspeții s-au simțit minunat și au aflat istoria băuturii lui Bachus în Dobrogea, iar muzica și dansurile tradiționale au destins mai mult atmosfera.

Casa Pescarilor Lunca, un loc de vis pentru degustătorii de vinuri de la Crama Hamangia

Mii de turiști care ajung în destinația turistică Dobrogea solicită un tur în care să poată degusta vinuri, iar Casa Pescarilor din localitatea Lunca s-a pliat perfect pe această dorință a vizitatorilor.

Situată într-un cadru de vis, pe malul canalelor Lacului Golovița, înconjurată de ape și de stuf, Casa Pescarilor oferă, pe lângă peisaje de poveste, o experiență unică.

Turiștii pot savura gusturile Dobrogei de Nord, atât în ceea ce privește vinurile de Hamangia, cât și pe cele ale gastronomiei deltaice și ale culturii locale. Este o experiență pe care mulți dintre cei care ajung în destinația turistică și-o doresc, dar, de care nu prea se pot bucura în multe locuri din Dobrogea.

Un vin bun începe din vie

Somelierul István Péntek a fost cel care a prezentat pe terasa cochetă a Pensiunii Casa Pescarilor Lunca, noua gamă a vinurilor de Hamangia. Printre altele, el a declarat pentru Discover Dobrogea, că via Hamangia este cea mai îngrijită pe care a văzut-o în România în ultimii 15 ani. L-am întrebat dacă, prin natura meseriei, nu spune același lucru despre toate podgoriile. István Péntek a precizat că nu a mai zis acest lucru nimănui, dar că a fost impresionat de modul în care arată via din Baia.

”Este foarte curată, totul este dus la perfecțiune. Via este tăiată și legată cum trebuie, rândurile sunt bine ordonate, spațiul dintre ele este perfect curat, fără buruieni, butucii sunt irigați prin picurare, astfel încât să fie asigurat necesarul de apă pentru fiecare plantă, totul este impecabil”, a spus uimit somelierul. În plus, un lucru elementar pentru ca un vin să iasă bun este ca via să fie sănătoasă, aranjată, pregătită să dea un randament cât mai bun calitativ, nu neapărat cantitativ, a mai spus somelierul István Péntek.

Podgoria Hamangia, trei generații de viticultori

Denumirea Cramei Hamangia este dată după vechea denumire a localității Baia. Toată povestea viei și vinului de la Baia se leagă de localitatea în care se află plantația, de localizarea sa în proximitatea Deltei Dunării, folosind elementele care sunt specifice deltei, pe care, astfel, le promovează, a afirmat pentru Discover Dobrogea Ion Bălan, proprietarul cramei. El spune că viticultura a fost îndeletnicirea preferată a părinților și bunicilor săi. Familia sa a întrerupt această activitate în perioada colectivizării, atunci când via pe care o deținea a fost preluată de CAP. Abia după anul 1990 inginerul Ion Bălan a reluat activitatea de tradiție a părinților și bunicilor și a început să producă vinuri așa cum a învățat de la ei.

Noua gamă de vinuri Hamangia are o strânsă legătură cu delta

În cadrul evenimentului de prezentare a noii game de vinuri Hamangia, care a avut loc într-un cadru deosebit la Casa Pescarilor Lunca, proprietarul cramei a precizat că aceasta are o legătură strânsă cu delta și cu trecutul ei istoric. În plus, în logo ne sunt prezentați Gânditorul și consoarta lui, iar sloganul noii game este: ”Cultură de vinuri și gânduri”.

Gânditorul și femeia lui sunt reprezentați într-o formă grafică minimalistă și modernă. Alături de ei sunt prezenți mai mulți omuleți, ce reprezintă, de fapt, lumea grăbită în ziua de astăzi, care nu mai are timp și este invitată astfel să se oprească și să contemple, pentru că vinurile Hamangia trebuie servite într-o stare de meditație, spune Ion Bălan, proprietarul cramei.

Ataman, vinul care ne amintește de comandanții militari cazaci

Gamele de vinuri prezentate în cadrul evenimentului care a avut loc la Casa Pescarului Lunca sunt strâns legate de plaiurile dobrogene pe care sunt produse. Ataman este denumirea primei game de vinuri noi ale Cramei Hamangia. Ea a fost lansată și denumită așa, în cinstea primilor mari atamani care s-au așezat la începutul secolului al XVIII-lea în Delta Dunării.

Este vorba, desigur, despre cazaci. Chiar și denumirea Lacului Razim se spune că provine de la marele ataman Stepan Razin, care s-a mutat în zonă cu întreaga populație de cazaci. Aceasta a fost înfrântă în anii 1700, în cadrul Revoltei lui Mazepa. Atamanii erau atunci comandanți militari ai cazacilor. Ulterior, în zonă au mai venit ucraineni, lipoveni și alte etnii care formează un mix etnic omogen în județul Tulcea. În deltă, denumirea de ataman a fost dată și șefului unei formațiuni pescărești.

Ataman Fetească regală 2018

V-am spus povestea de la care a pornit ideea denumirii vinului Ataman, dar m-am pierdut în detalii și nu am prezentat calitățile acestuia. Este un vin foarte floral, expresiv și proaspăt, dar în același timp foarte complex. Recomandarea somelierului este ca atunci când gustăm vinul să vedem cât durează post-gustul, un lucru extrem de important.

Preparatul culinar pregătit de talentata bucătăreasă a restaurantului Casa Pescarilor Lunca pentru acest vin a fost un pește marinat, pentru că zona aromatică din vin, florală și fructată se regăsește și în peștele marinat. Potrivit somelierului, vinul Ataman Fetească regală 2018 poate fi asociat cu multe alte preparate pe bază de fructe de mare, pește sau carne de pui. Deoarece Casa Pescarilor este o locație axată preponderent pe produse din pește, tot meniul din cadrul degustării a fost conceput pe în funcție de bucătăria tradițională a zonei.

Pagaia, o gamă de vinuri inspirată de uneltele pescarilor

Pagaia este unealta cel mai des folosită în Delta Dunării. Indiferent că mai este denumită vîslă sau ramă, important este că acestă pagaie este la îndemâna fiecărui locuitor al deltei, spune proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan. Să nu uităm nici de povestea povestea lui Ivan Patzaichin și de modul în care a ajuns campion mondial, în ciuda faptului că i s-a rupt pagaia în timpul competiției.

Sticla de vin are forma unei pagaie, iar eticheta simbolizează un culoar de concurs, astfel că îl determină pe cel care consumă vinul să se gândească ce reprezintă eticheta. Consumatorii conștientizează că desenul reprezintă, de fapt, niște culoare de concurs și este invitat să pornească în această întrecere continuă, care este viața.

Pagaia Sauvignon blanc

Pe terasa Casei Pescarilor Lunca, la vinul Sauvignon blanc din gama Pagaia s-au servit creveți. Somelierul István Péntek spune că s-a apelat la această asociere culinară, deoarece în vin se găsește o ușoară onctuozitate, o corpolență destul de mare pentru un vin alb, iar textura sa ușor cremoasă se potrivește foarte bine cu creveții.

Pagaia Sauvignon blanc are arome discrete, dar foarte elegante de citrice în principal, iar în secundar se simte un parfum slab de flori de soc.

Gama Kultura ne prezintă mix-ul etnic din Dobrogea

Gama de vinuri Kultura are o semnificație mai vastă. Ea ne amintește de Cultura Hamangia, de cultura viței-de-vie, care este la fel de veche, dar și de multiculturalitatea etnică din județul Tulcea. Pe eticheta gamei Kultura este o grafică pestriță, care reprezintă mix-ul etnic prezent în zona Dobrogei de Nord, dar care, în ansamblu este foarte frumos și într-o armonie deplină.

Muscat Ottonel demi-dulce din gama Kultura a fost asociat cu plăcinta dobrogeană, care este dulce și conține stafide. Aromele vinului sunt în aceeași notă cu cele ale plăcintei dobrogene, un produs tradițional aflat în curs de înregistrare de către Paula Vals, prin Asociația Tradițional Moesis din Tulcea, pe sistemul european de calitate Indicaţie Geografică Protejată.

Vinul, un bun ambasador al Dobrogei

Desigur, din fiecare gamă au fost prezentate în cadrul degustării câte două tipuri de vin și preparatele asociate acestora. Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca a declarat pentru Discover Dobrogea că au participat aproximativ 130 de invitați la eveniment, atât turiști cazați în pensiune cât și oficialități.

„Asocierile culinare la vinuri au fost făcute în funcție de specificul zonei. S-a luat în considerare faptul că locația noastră are un meniu axat preponderent pe pește”, a mai spus Mihaela Feodorov. Ea a precizat că va mai organiza astfel de degustări, ori de câte ori vizitatorii din destinația turistică vor dori să aibă parte de o experiență inedită, deoarece vinul este cel mai bun ambasador al Dobrogei. În plus, dansurile ansamblului Dobrogeanca și ritmurile de chitară ale cunoscutului muzician Radu Captari i-au fermecat de-a dreptul pe oaspeții invitați la Casa Pescarilor.

Turismul oenologic se dezvoltă timid

Turismul oenologic trebuia să fie dezvoltat demult în România, însă niciodată nu este prea târziu. Șefa biroului de comunicare din cadrul Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Corina Davidov a precizat pentru Discover Dobrogea că există mii de turiști care vor să vină în regiune și să participe la degustări de vin.

Ei sunt interesați să vadă via, crama, să guste un vin din zona în care se află, să le fie prezentate tradițiile gastronomice și să își facă astfel o imagine completă asupra Deltei Dunării, cu oamenii ei, cu ospitalitatea lor, cu dansurile tradiționale. Inclusiv arhitectura caselor din Dobrogea de Nord îi fascinează pe turiști, acele case albastre cu acoperișul din stuf, extrem de fotografiate de toți vizitatorii.

Cu siguranță vom asista în următorii ani la un interes crescând al tuturor cramelor pentru dezvoltarea unor astfel de spații de prezentare și degustare. Până atunci însă, producătorii de vin care nu au unde să își primească turiștii apelează la restaurantele din regiune, reprezentative pentru produsele pe care vor să le promoveze.

August 23, 2019