Discover Dobrogea

Tag: limesul dunarean

Arrubium, castrul roman de la Măcin, a cărui istorie nu este pusă în valoare

Castrul roman Arrubium de la Măcin a fost atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 100 e.n., în două diplome militare. Deși face parte din fortificațiile de pe frontiera romană din Dobrogea și este inclusă în Programul Național Limes, fosta cetate Arrubium nu a fost cercetată, iar turiștii nu observă mai nimic după ce ajung acolo, ghidați de indicatoarele pe care le întâlnesc în orașul Măcin.

Castrul roman Arrubium, fosta frontieră romană de pe malul Dunării

Despre castrul roman Arrubium sunt foarte puține informații, probabil și din cauza faptului că nu au fost efectuate suficiente săpături. Potrivit specialiștilor, numele cetății ar fi de proveniență celtică și cel mai probabil provine de la zeul Jupiter Arrubianis, pentru care, în antichitate exista un cult în rândul locuitorilor așezării.

Existența castrului roman a fost prezentată în patru documente istorice și a fost semnalată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cu toate acestea însă, fortificația a fost afectată de lucrările de extragere a pietrei de la cariera din zonă desfășurate în perioada interbelică.

Fortificația Arrubium de la Măcin este situată pe o terasă înaltă aflată pe malul drept al brațului Măcin, în punctul denumit ”La Cetate”. Se mai păstrează câteva ziduri ale fostei cetăți, care sunt foarte puțin vizibile.

Cetatea Arrubium este înscrisă pe lista indicativă UNESCO, în proiectul ”Limes, frontierele Imperiului Roman”

Senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO a mers la Cetatea Arrubium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce acest sit arheologic nu este pus în valoare, cu atât mai mult, cu cât el se află pe lista indicativă UNESCO în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”.

”Dacă privim din punct de vedere turistic, accesul spre Cetatea Arrubium este foarte dificil. Trebuie să mergi ori pe Dunăre, ori prin curtea privată a unei firme pentru a putea observa câteva rămășițe vizibile ale zidurilor cetății.

Dacă privim din punct de vedere al prezervării sitului arheologic, este aproape dezastru. Acolo sunt multe buruieni, accesul este neîngrădit și sunt depozitate gunoaie. Dacă cineva dorește să vadă cetatea Arrubium de la Măcin este dificil să ajungă, iar dacă ajunge acolo, nu are ce să vadă.

Cetatea Arrubium se află pe lista indicativă UNESCO, însă, deoarece nu au fost făcute săpături acolo și nu a fost pusă în valoare este posibil să nu intre în Patrimoniul Mondial.

Locul în care se află situl arheologic trebuie să fie îngrădit și să fie realizate cercetări acolo. Situl arheologic trebuie să fie pus în valoare și să devină o atracție turistică, pe lângă celelalte obiective turistice din zonă. Zona este foarte ofertantă din punct de vedere turistic și cultural, dar este nevoie ca reprezentanții Ministerului Culturii să dispună efectuarea săpăturilor, pentru ca această cetate să fie scoasă la lumină.

Monumentele acestea, fiind pe lista indicativă UNESCO, trebuie să fie prioritare din punctul meu de vedere. Vom trage semnale de alarmă și vom face lobby la minister, care, la rândul să, trebuie să ia măsuri și, prin intermediul muzeelor teritoriale sau județene să demareze aceste lucrări pentru toate cetățile de pe linia și din dosarul Limes, pentru că este foarte important să obținem ”ștampila” UNESCO pe fiecare sit de genul acesta.

Orice ștampilă UNESCO pusă pe un obiectiv atrage în mod automat și vizitatori. În felul acesta, pe partea turistică se dezvoltă și comunitățile locale, dar poate fi văzută și frumusețea unor astfel de locuri”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea Arrubium este colonizată de orașul Măcin

Sunt multe situri arheologice în Dobrogea, foarte importante, pentru care există proiecte de restaurare. De exemplu, pentru Cetatea Carsium de la Hârșova există un proiect și urmează să înceapă lucrările de punere în valoare, iar Cetatea Capidava a fost restaurată, chiar dacă există multe controverse pe această temă.

”Există un proiect de restaurare și pentru Cetatea Noviodunum de la Isaccea, care sperăm că va putea fi finanțat din fonduri europene. În cazul Isaccea, primăria s-a ocupat să realizeze un proiect de restaurare, să îl comande, să obțină o finanțare printr-un grant prin Timbrul Monumentelor Istorice și acum urmează etapa de finanțare a intervențiilor. Sunt cazuri și cazuri.

Pe de altă parte, la Măcin, castrul roman Arrubium este într-o situație diametral opusă. Pur și simplu, localitatea actuală colonizează situl și îl consumă și nu există niciun fel de semn de mediere, de înțelegere a valorii culturale a acelui sit, pentru a-l scuti de intervențiile construcțiilor actuale”, a declarat pentru Discover Dobrogea Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Castrul de la Măcin a fost foarte puțin cercetat

Fortificațiile de pe frontiera romană din Dobrogea sunt cercetate de specialiștii care întocmesc rapoarte în cadrul Programului Național Limes. Ei stabilesc valoarea acestora, în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial.

”Castrul auxiliar, suprapus de fortificația romană târzie de la Arrubium Măcin a fost foarte puţin cercetat. Acesta a fost locul de ganizoană pentru ala I Vespasiana Dardanorum.

Sunt prezente și urmele unei alte unități, ala II Hispanorum et Aravacorum. În epoca Dominatului este atestată aici garnizoana unei unități de cavalerie, Cuneus equitum catafractariorum. Apare menționată ca structură urbană (civitas) pentru epoca Dominatului” au precizat arheologii care au realizat recent cercetările la Cetatea Arrubium Măcin”, afirmă arheologii care fac cercetările în cadrul Programului Național Limes.

De asemenea, se spune că paza cetății Arrubium era în sarcina Legiunii a V-a Macedonica. Aceasta avea sediul în cetatea Troesmis, situată la mai puțin de 20 de kilometri de Arrubium.

În multe state sunt create legende pentru niște biete pietre, iar turiștii le vizitează cu mare interes. Noi avem o mulțime de cetăți și călcăm la propriu pe istorie, însă nu reușim să punem vechile fortificații în valoare și să organizăm un circuit turistic care i-ar atrage chiar și pe vizitatorii străini.

August 7, 2021
Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia ar putea intra în patrimoniul UNESCO

Situată într-o zonă superbă, pe malul Dunării, în județul Constanța, Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia are multe povești frumoase pentru turiști și localnici, însă puțini au aflat de ea. Niciun indicator nu le dezvăluie oaspeților drumul către situl arheologic, deși acesta este inclus pe lista pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, alături de alte 23 de monumente și situri din Dobrogea, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre.

În Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia au fost descoperite 17 obiecte de tezaur

Cercetătorii apreciază că tezaurul de la Cetatea Sucidava reprezintă cel mai complet serviciu euharistic descoperit până acum în țara noastră.

Este vorba despre 17 obiecte din argint, lingurițe, boluri, căni, o pateră, o strecurătoare și un relicvarium, toate fiind datate în a doua jumătate a sec. IV și prima jumătate a sec. V e.n.

„Tezaurul a fost găsit întâmplător, aşa cum s-au făcut numeroase descoperiri pe teritoriul dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră, ținut recunoscut printr-o bogăţie arheologică inegalabilă.

Descoperirea s-a făcut în primăvara anului 1984, în ruptura unui mal al Dunării, în apropierea localităţii Izvoarele-Pîrjoaia, în cetatea alăturată, identificată cu antica Sucidava.

Prin valoarea lor artistică şi cu precădere documentară, piesele componente vin să întregească un patrimoniu de epocă, foarte valors, al monumentelor romano-bizantine, descoperite în această parte a imperiului.

Ele aduc o lumină nouă asupra legăturilor multiple pe care provinciile dunărene le întreţin cu această regiune în epoca târzie și totodată asupra evoluţiei vieţii materiale şi spirituale a Sucidavei Moesice”, afirmă Traian Cliante, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Sucidava de la Izvoarele ar trebui să intre în circuitul turistic al cetăților din Dobrogea

Cetatea Sucidava este un sit arheologic izolat, necunoscut, care ar trebui să fie amenajat pentru a intra în circuitul de vizitare. Are o istorie bogată și povești interesante, care, cu siguranță i-ar captiva pe turiști. În plus, peisajul din localitatea Izvoarele este încântător, cetatea fiind situată pe malul Dunării.

”Cetatea Sucidava se află printre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, care au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului roman”.

Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

În județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Dorim să realizăm un traseu al acestor cetăți dobrogene, iar în cazul siturilor izolate și necunoscute, cum este și cel de la Izvoarele-Pârjoaia, vom propune o amenajare a circuitelor de vizitare și asigurarea unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt măsuri necesare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea Sucidava și poveștile ei puțin știute

Situl arheologic Sucidava de la Izvoarele este în județul Constanța și aparține de Primăria Lipnița, localitatea Izvoarele, punctul Cale-Gherghi.

Cetatea se află pe malul Dunării, la 3 km de sat. Pe versantul de nord-est sunt situate valul şi şanţul de apărare din jurul cetăţii romane.

Fosta așezare romană Sucidava este cunoscută şi sub numele de Constantiniana Dafne, deși această denumire nu este înregistrată nicăieri. Cercetătorii au presupus la un moment dat, că vechea cetate Sucidava s-a numit și Constantiniana Dafne, după ce au descoperit mai multe monede constantiniene din aur, argint și bronz, pe care scrie Constantiniana Dafne.

În perioada ocupației otomane, Cetatea Sucidava a fost denumită Cale Gherghi, în traducere ”orașul lui Gheorghe”.

Potrivit cercetătorilor, la începutul secolului XX, cetatea romană Sucidava avea ziduri de aproximativ 4 m înălțime. Ei afirmă că mutarea satului Siliştea Nouă din Valea Siliştei pe actualul amplasament, sub denumirea de Satu Nou, a dus, din păcate, la demantelarea zidurilor de către săteni, piatra fiind folosită la construcții. Se mai observă unele blocuri ornamentate de piatră încastrate în pereții pivnițelor, în unele garduri sau pardoseli din localitatea constănțeană Satu Nou.

Cetatea Sucidava avea o poziție strategică

Poziţionarea teritoriului din afara zidurilor cetăţii se află pe terasa inferioară a Dunării, cu o diferenţă de nivel de aproximativ 8-10 m faţă de plajă. El este apărat la nord de Dunăre, la sud de terasa înaltă a Dealului Nichita, iar la est şi vest de valuri de pământ, dublate de şanţuri care sunt destul de profunde şi în prezent, afirmă arheologii constănțeni.

”Cetatea propriu-zisă este înconjurată de un şanţ de apărare, pe toate laturile, mai puţin pe cea de nord, unde este mărginită de Dunăre. Poarta cetăţii se află în partea de sud-vest a acesteia.

Sucidava moesică avea, se pare, câte un turn la fiecare colţ, precum şi la poartă şi pe latura dinspre Dunăre. Se mai păstrează o parte a apeductului din tuburi ceramice, prin care se aducea apa în cetate, prin captarea mai multor izvoare din zonă.

Poziţia strategică a locului ales pentru amplasarea cetăţii este deosebită. De pe zidurile fortificaţiei se deschide o largă perspectivă, putându-se ţine sub observaţie Dunărea, în amonte până în apropierea cetăţilor de la Păcuiul lui Soare şi Dervent, în aval până la cetatea de la Capul Dealului, iar spre nord tot braţul Răul până la aşezările getice de pe braţul Borcea”, au scris Ion Munteanu și Vasile Oprea, cei care au descoperit cetatea în timpul cercetărilor efectuate pe malul dobrogean al Dunării, în perioada 1978‐1984.

Cetățile din Dobrogea vor putea fi vizitate și virtual, pentru a fi mai bine cunoscute

Sunt multe cetăți în Dobrogea la care se ajunge mai greu, iar pentru unele dintre ele nu există indicatoare rutiere care să anunțe prezența unui obiectiv turistic.

”În primul rând dorim să semnalizăm pe unde se poate ajunge la siturile arheologice. Cetatea Sucidava, de exemplu, este un monument aflat pe lista indicativă UNESCO, un sit arheologic care ar trebui să fie foarte bine pus în valoare, dar, din păcate, nu se întâmplă lucrul acesta.

Vom iniția un proiect care prevede realizarea unui soft de recunoaștere a cetăților, cu fotografii și filmări panoramice. Va fi un fel de tur virtual al fiecărui sit arheologic în parte, pentru că turiștii trebuie să fie atrași în aceste zone minunate și încărcate de istorie.

Proiectul vizează și amplasarea, din loc în loc, a unor adăposturi, care să aibă automate pentru apă, cafea și snacks-uri, cu umbrare, prize pentru încărcat telefoanele și toalete ecologice.

Sunt multe localități pe malul Dunării care oferă o priveliște spectaculoasă, dar turiștii nu le vizitează, pentru că nu au suficiente informații.

La Izvoarele a fost și un port comercial, care este lăsat în paragină din 1989. El a fost gândit inițial pentru navele comerciale care acostau la Izvoarele-Pârjoaia pentru încărcarea cerealelor strânse din tot sudul județului Constanța și apoi plecau mai departe pe Dunăre.

Portul poate fi reabilitat și folosit în scop turistic. În timpul sezonului estival trec pe Dunăre, în dreptul localității, nave de pasageri, dar nu acostează la Izvoarele, pentru că nu au unde și nici nu este amenajată cetatea pentru a putea fi vizitată”, a precizat pentru Discover Dobrogea senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Granița Imperiului Roman era un sistem complex, format din castre, turnuri, valuri de pământ sau ziduri de piatră. Pentru cele mai multe situri arheologice nu s-au făcut săpături, astfel că ele se păstrează sub pământ și sunt vizibile doar ca niște denivelări. Aceste cetăți trebuie să fie cercetate și conservate, iar valoarea lor cultural-istorică să fie recunoscută la nivel internațional, prin înscrierea fortărețelor în Patrimoniul Mondial UNESCO.

April 13, 2021
24 de situri arheologice din Dobrogea ar putea fi incluse în Patrimoniul UNESCO

Vestea bună este că 24 de situri arheologice din Dobrogea, cetăți cum le spunem noi sau castre romane au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, însă, noi ne vom referi în acest articol, doar la cele din Dobrogea. Este un lucru extraordinar, ținând cont de faptul că singurul sit din Dobrogea inclus pe lista UNESCO este Delta Dunării.

Situri arheologice din Dobrogea, care merită să fie incluse în Patrimoniul UNESCO

Anul acesta, România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, a monumentelor și siturilor care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, au fost identificate 24 de situri arheologice din Dobrogea.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

În județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre este un proiect multinațional, deoarece frontierele Imperiului Roman înconjurau un spațiu mai larg.

”Includerea acestor situri în Patrimoniul Mondial UNESCO a început odată cu Zidul lui Hadrian în Anglia și apoi s-a extins în Europa Occidentală, Europa Centrală și a ajuns pe segmentul acesta al Dunării de Jos, pentru care noi pregătim dosarul de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu Bulgaria, Serbia și Croația.

Până acum, prin Comisia Națională Limes, care a fost înființată de Ministerul Culturii și este finanțată anual de la bugetul de stat, s-au făcut cercetări ample cu rol de identificare, de delimitare, precizare a limitelor siturilor și evaluarea siturilor.

Instituțiile și arheologii care au participat la această etapă, care durează deja de 4 ani, au introdus toate rezultatele de până acum într-o bază de date sistematizată în raport cu cerințele dosarului de înscriere în UNESCO.

Este un pas foarte mare, care constă în descrierea monumentelor pe care dorim să le nominalizăm, care este, în mare parte, parcurs.

Anul acesta, trebuie să facem tot ceea ce înseamnă identificarea contextului administrativ, contextului de protecție, a riscurilor și măsurilor de gestionare a riscurilor la adresa acestor monumente, lucru care nu este simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Nu toate siturile arheologice din Dobrogea vor fi propuse pentru lista UNESCO

În Dobrogea există zeci de situri de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, care nu au fost selecționate pentru evaluare în vederea includerii lor în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

”În cazul acestor situri avem situații foarte diferite și sunt incluse în mai multe categorii. Unele dintre ele, sunt situri care au fost puțin cercetate și doar anumite fragmente sunt scoase la lumină prin săpături arheologice, restul fiind îngropat în pământ. Totuși, ele au fost identificate și sunt suficient de bine cunoscute pentru a putea fi încadrate în această categorie de situri reprezentative, dar păstrate ca vestigiu arheologic. Aceasta este o categorie.

Altele sunt cele care au fost cercetate și chiar s-au realizat lucrări de restaurare în timp, în anii 60, 70, 90. Dau exemplul Dinogeției din județul Tulcea, lângă satul Garvăn, aproape de Galați, unde s-au făcut mai multe intervenții de protecție și restaurare. Nu toate lucrările au fost realizate cum trebuia, astfel că acum necesită revizuiri semnificative.

Un alt exemplu de sit asupra căruia s-a intervenit complet nepotrivit, este deja binecunoscutul caz de la Capidava. În aceste cazuri, va trebui să ne confruntăm și să vedem în ce măsură putem face dovada valorii universale excepționale.

Aceasta este noțiunea de bază a Convenției Patrimoniului Mondial, orice monument care se înscrie în Lista Patrimoniului Mondial, trebuie să facă dovada acestei valori universale excepționale, deci o valoare care depășește granițele unui spațiu cultural sau geografic anume și se referă la tot ce înseamnă civilizația și cultura umanității, acesta este un aspect și al doilea este dovada integrității și a autenticității.

Când vorbim de integritate și de autenticitate, acolo unde s-a intervenit greșit sau nepotrivit este mult mai greu de susținut în ce măsură situl respectiv mai poate fi încadrat în această categorie a siturilor autentice și integre”, a afirmat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Cetatea Halmyris, unul dintre cele mai periclitate situri arheologice

Cetatea Hamyris din județul Tulcea este foarte deteriorată și are nevoie de o intervenție rapidă.

”Lângă Murighiol este Cetatea Halmyris, o cetate romană extraordinară, care cred că este una dintre cele mai periclitate în momentul de față, pentru că a trecut prin niște forme de degradare foarte grave.

Pur și simplu, blocurile de piatră din care sunt ridicate zidurile se dezintegrează. N-am mai văzut asemenea deteriorare agresivă în alt sit, iar acolo trebuie intervenit urgent.

Sunt probleme serioase pe care va trebui să le gestionăm împreună cu autoritățile județene și locale, pentru că altfel nu se va putea ajunge la un grad suficient de intervenție, dacă ne bazăm doar pe capacitatea statului, de la nivel central”, spune arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Sacidava, un sit arheologic fantastic, dar mai puțin cunoscut

Există foarte multe situri arheologice în Dobrogea despre care puțină lume știe și sunt mai greu accesibile. Totuși, ele sunt fantastice.

”Lângă Oltina este un sit absolut impresionant, Sacidava. El s-a păstrat suficient de bine, datorită faptului că nu este în niciun fel de circuit turistic.

În cazurile acestea de situri izolate, pur și simplu necunoscute și nevizitate, va trebui să adăugăm la lista de acțiuni pe care trebuie să le demarăm și o minimă amenajare a circuitelor de vizitare și a asigurării unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt acțiuni absolut necesare”, a precizat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Unele situri se restaurează, altele se află într-o stare deplorabilă

Autoritățile locale și cele județene trebuie să conștientizeze faptul că aceste situri sunt adevărate comori, care pot atrage numeroși turiști în zonă. Tocmai de aceea, ele trebuie să fie preocupate de conservarea și reabilitarea monumentelor istorice, care fac parte din patrimoniul național și ar putea fi incluse chiar în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Sunt multe situri arheologice în Dobrogea, foarte importante. De exemplu, Carsium, la Hârșova, unde acum există un proiect de restaurare.

Mai este Noviodunum, la Isaccea, unde de asemenea există un proiect de restaurare care sperăm că va putea fi finanțat din fonduri europene. În cazul Isaccea, primăria s-a ocupat să realizeze un proiect de restaurare, să îl comande, să obțină o finanțare printr-un grant prin Timbrul Monumentelor Istorice și acum urmează etapa de finanțare a intervențiilor. Sunt cazuri și cazuri.

Pe de altă parte, la Măcin, castrul roman Arrubium este într-o situație diametral opusă. Pur și simplu, localitatea actuală colonizează situl și îl consumă și nu există niciun fel de semn de mediere, de înțelegere a valorii culturale a acelui sit, pentru a-l scuti de intervențiile construcțiilor actuale”, am aflat de la Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

În Dobrogea, Delta Dunării este singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO

Deși în Dobrogea călcăm efectiv pe istorie și orice săpătură poate însemna noi descoperiri, singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO este Delta Dunării.

”În momentul de față, Dobrogea are un singur sit înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este vorba despre Delta Dunării, un sit înscris pentru valorile sale naturale.

La nominalizarea în lista patrimoniului mondial trebuie indicate criteriile pe baza cărora se face aceasta și este un proces destul de strict. Și există criterii culturale și naturale.

Delta Dunării, deși este un spațiu de viață, de locuire din perioadele cele mai îndepărtate din istorie și, ca atare, are și un strat istoric, arheologic, are și un patrimoniu arhitectural vernacular valoros, totuși, nominalizarea a fost făcută doar pe criteriile naturale.

Astfel, gestionarea pe care o îndeplinește Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării se referă în special la valorile naturale. Pe noi ne interesează, în cazul deltei și păstrarea valorilor culturale, inclusiv arheologice.

Mă refeream la Cetatea Halmyris de la Murighiol și la multe alte cetăți și situri arheologice, care sunt înscrise în teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Cred că un pas important ar fi și modificarea modelului de gestiune al rezervației, astfel încât să conștientizeze și să folosească mai bine valorile culturale. Dar, deocamdată, Delta Dunării este singura înscrisă în lista Patrimoniului Mondial.

Pe lista indicativă, în preselecția națională pentru înscrierea în UNESCO se află și Cetatea Histria, separat față de proiectul Limes. Ea a fost recent înscrisă și trebuie să începem să lucrăm la dosar. Este o chestiune și de organizare în raport cu capacitățile pe care le avem, de a produce aceste dosare, nu este un demers simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

February 25, 2021