Discover Dobrogea

Tag: lansare carte

  • Lansarea volumului: Eduard Andrei, „Sirarpy Torossian. A woman painter in Romania and the USA / O pictoriță în România și SUA” (Ararat, 2025)

    Lansarea volumului: Eduard Andrei, „Sirarpy Torossian. A woman painter in Romania and the USA / O pictoriță în România și SUA” (Ararat, 2025)

    Sâmbătă, 14 iunie 2025, începând cu orele 16.00, Muzeul „Ion Jalea” din Constanța găzduiește lansarea volumului „Sirarpy Torossian. A woman painter in Romania and the USA / O pictoriță în România și SUA” (Editura Ararat, București, 2025), semnat de dr. Eduard Andrei, istoric și critic de artă. Lansarea va avea loc în prezența autorului, iar în deschidere vor lua cuvântul dr. Mona Momescu, conferențiar la Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Litere, și Luiza Terzian, din partea Uniunii Armenilor din România – filiala Constanța.

    Evenimentul are loc cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, Muzeului de Artă Constanța și Uniunii Armenilor din România.

    Volumul reprezintă prima monografie dedicată pictoriței române de origine armeană Sirarpy Torossian, n. Semizian (1916, Mangalia – 1995, New York). Artista este azi puțin cunoscută în România, deși s-a remarcat printr-o susținută activitate expozițională.

    După absolvirea Academiei de Arte Frumoase din București, unde a studiat în anii 1934–1937, la secția Pictură, avându-l profesor pe Camil Ressu, și-a perfecționat studiile la Kunstakademie din München, ca bursieră a Fundației Alexander von Humboldt.

    A avut trei expoziții personale la București: în 1939, 1945–1946 și 1957. De asemenea, a participat constant la marile expoziții colective naționale – fiind distinsă cu Premiul „Inginer L. Laserson” la Salonul Oficial. Pictură și Sculptură din 1945 – și la expozițiile de artă românească organizate în străinătate (1947–1961): la Budapesta, Paris, Praga, Viena și în câteva orașe din Brazilia.

    La finele anului 1939 s-a căsătorit cu sculptorul Hovaghim (Ovaghim) Torossian (1904, Rusciuc / Ruse, Bulgaria – 1974, New York), și el de origine armeană. Soții Torossian au căzut în uitare pentru că în 1963 au emigrat din România, iar în 1964, după o scurtă ședere în Liban – unde Sirarpy Torossian a deschis o expoziție personală la Beirut –, s-au stabilit în SUA, la New York. Ajunsă în America la 48 de ani, artista a fost nevoită să se reinventeze. A expus sporadic și aici – în 1966, la Galeria AGBU din New York; în 1967, la expozițiile organizate de The American Council for Emigrees in the Professions; în 1969, la Inter-Chruch Center din New York.

    Pentru a-și câștiga însă existența, și-a folosit talentul la executarea unor desene clinice pentru Universitatea Rockefeller din New York, publicate în studii medicale. Stilistic, opera sa picturală se întinde de la sinteze postimpresioniste la izbucniri expresioniste și suprarealiste. Tematic, artista abordează o gamă largă de subiecte: portrete și autoportrete, peisaje, naturi moarte, compoziții cu personaje – laice și religioase –, individualizându-se, mai ales, prin scenele cu cai.

    Cercetarea a pornit de la dorința sculptorului Anton (Tony) Eberwein și a soției sale, sculptorița Armenui (Almy) Eberwein, nepoată de frate a artistei ‒ stabiliți la Mannheim, Germania ‒ de a perpetua memoria lui Sirarpy Torossian. Valorificând imagini și documente de arhivă inedite, cartea este, așadar, o necesară recuperare, propunându-și să aducă în atenția contemporanilor o figură pe nedrept uitată, a cărei operă contribuie la istoria artei românești din secolul XX. Bogat ilustrat, volumul a apărut la Editura Ararat din București, în 2025, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, beneficiind de un elegant design grafic semnat de Petru Stendl, și în ediție bilingvă, cu traducere în engleză de Monica Manu.

    Eduard Andrei (n. 1971) este doctor în istoria artei, cu o teză susţinută la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (2011).

    A obţinut licenţa în pictură la aceeaşi universitate (1997) şi un master în „Sciences et Techniques des Arts” la Institut Supérieur des Beaux-Arts din Tunis (2004). În perioada 2014–2018 a fost coordonator principal de programe la ICR New York. Din 2019 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, în cadrul departamentului „Arte Vizuale şi Arhitectură – perioada modernă”, pe care l-a condus în în anii 2021–2024.

    Este autorul cărții „Pictorul Costin Petrescu la New York, 1919–1920” (Paideia, 2019) și al albumului monografic „Dimitrie Grigoraș. Ordinea clasică a privirii” (Paideia, 2021), precum și coautor al volumelor: „Patrimoniu cultural revizitat. Simpozionul de ceramică Medgidia 1971–1977” (publicat de Asociația UMA ED România, 2019); „Dicționarul pictorilor din România. Secolul al XIX-lea” (Oscar Print, 2020); „Risipitorul de talent: Ilie Cristoloveanu, pictor și filolog în România și SUA” (coautor Mona Momescu, Paideia, 2022); „Două istorii ale participării României la Expoziția Universală de la New York (1939–1940)” (coautor Laurențiu Vlad, Cetatea de Scaun, 2024); „Dicționarul graficienilor din România.

    Secolul al XIX-lea” (Vremea, 2025). A publicat articole de specialitate în revistele „Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Arta Plastică”, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux- Arts”, „NY Arts Magazine”, „Antichităţi-România”, „Tomis”, „Ex Ponto” ș.a. Este membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA) și al UAPR. Este câștigător, împreună cu artista Alina Gherasim, al primei ediții a bursei internaționale de cercetare Tyler Visiting Fellowship, oferite de University of Tasmania din Hobart, Australia (2024–2025).

  • Dublă lansare de carte – Vartan Arachelian, la Constanța

    Dublă lansare de carte – Vartan Arachelian, la Constanța

    Uniunea Armenilor din România – Sucursala Constanța a organizat, în urmă cu o săptămână, o dublă lansare a volumelor publicate de scriitorul Vartan Arachelian: „Cutia Pandorei, Chestiunea armeană în arhivele diplomatice românești” și „Cadran-Blogul lui Vartan”.

    La eveniment au fost prezenți președintele Uniunii Armenilor din România -sucursala Constanța – Liviu Merdinian, prozatorul Ovidiu Dunăreanu – redactor șef al Revistei de cultură Ex Ponto, președinte al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, ziarista Aurelia Lăpusan – scriitoare, doctor universitar conferențiar, jurnalistul Traian Brătianu – scriitor, redactor șef al Revistei de cultură „Metafora”, scriitorul Taner Murat – poet, traducător, fondator al Asociației multiculturale „Anticus”, Mihnea Hagiu – vicepreședinte al Comunității Elene Elpis, teatrologul Anaid Tavitian – fost consultant artistic al Teatrului de Stat Constanța, Mariana Păvăloiu – istoric, scriitoarea Arsaluis Sarchisian-Gurău, precum și numeroși invitați și membri ai comunității armene din Constanța.

    Vartan Arachelian s-a născut pe data de 21 octombrie 1936 la Constanța, este jurnalist și scriitor român de etnie armeană. În clasele primare a studiat la Școala Generală nr. 5 și apoi a continuat Școala Medie Tehnică de Lucrări Hidraulice, pe care a absolvit-o în anul 1954. A urmat studii superioare la Facultatea de Limbă și Literatură Română, Universitatea din București. După absolvirea facultății a intrat în câmpul muncii ca tehnician de constructii în porturile Cernavodă și Constanța, înainte de a deveni jurnalist independent.

    Între 1965 – 1970 a lucrat ca redactor la „Scânteia Tineretului”. În anul 1970 a devenit șef de secție, realizator de emisiuni la Televiziunea Română și director la TVR Internațional și revista „Z” (Revista ziariștilor români).

    Vartan Arachelian a debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea Nouă”, în 1955. Este realizator de programe pentru radio și televiziune, autor de anchete și reportaje, bine-cunoscut prin emisiunile de la TVR încă dinainte de 1990. După 1990 a fost directorul primului post independent de televiziune din România, SOTI. În 1991 i s-a acordat premiul APTR („Asociația Profesionistilor de Televiziune din România”) secțiunea nterviu, pentru dialogul cu Petre Țuțea din cadrul emisiunii „Cuvântul care zidește“, iar în 1993 premiul APTR pentru anchetă TV.

    Este scenarist și regizor de film documentar („Oamenii mării”, „Oglinzile orașului”, „Cuvântul care zidește”, „Frica și adevărul – Dosarul Căciulati). A publicat mai multe cărți, dintre care menționam: „Cum învățam să trăim (1977), „Toamna pătimirii noastre” (1980, 2006), „Duminica după Infern” (1983, 2006), „Ediție specială” (1990), „Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian” (1992, 1996, 2014), „Față în față cu Petre Roman” (1996), „În fața dumneavoastră. Revoluția și personajele sale” (1998), „Noaptea bastarzilor (2000, 2003)”, „Siruni – Odiseea unui proscris (2012)”, „Numele și Umbra” (2012),” Istoria și fantomele sale”. „Chestiunea armeană” în arhivele diplomatice românești (2014). La Editura Polirom a mai publicat Tranziția. Primii 25 de ani (2014; în colaborare cu doamna Alina Mungiu-Pippidi).

    Cuvântul de deschidere și bun-venit adresat participanților la eveniment i-a revenit președintelui Uniunii Armenilor din România – Sucursala Constanța – Liviu Merdinian: „Domnul Vartan Arachelian este o personalitate extinsă. Este cunoscut nu doar de armeni, ci și de români. Comunitatea armeană trăiește prin cultură”.

    Volumul lansat „Cutia pandorei. Chestiunea armeană în arhivele diplomatice românești” a fost tipărit la editura „Vremea” din București în 2024 și se bazează pe o minuțioasă muncă de cercetare a publicistului Vartan Arachelian.

    Această carte își propune să atragă atenția publicului asupra uneia dintre marile drame ale secolului XX, trăită de poporul armean. Volumul a fost prezentat de prof. Alis Simion –Măgărdician: „Despre cartea «Cutia Pandorei. Chestiunea armeană în arhivele diplomatice românești» se spune că este structurată pe capitole sugestive. Nu este o ficțiune, ci este o realitate. Este o carte care m-a impresionat, mi-a plăcut și o să placă și cititorilor interesați de istoria poporului armean”.

    Al doilea volum, „Cadran-Blogul lui Vartan”, apărut la editura RAO din Bucuresti în 2024, a fost prezentat de Azaduhi Benlian „Este o carte despre o rubrică pe care Vartan Arachelian o avea la Scânteia Tineretului. Acest cadran-blog nu se citește ca o carte de beletristică. Fiecare frază trebuie înțeleasă. Am rămas impresionată de verticalitatea pe care o avea la doar 30 de ani”.

    După prezentarea celor două volume scrise de domnul Vartan Arachelian, prof. Arsaluis Sarchisian-Gurău a recitat o strofă în limba armeană și română din balada populară armeană „Der Zor” despre suferinţele deportaţilor armeni din Imperiul Otoman în pustiurile arabe ale Deir-er-Zorului (baladă tradusă în armeană de Garabet Pilibosian, bunicul scriitoarei Arsaluis).

     În încheiere Vartan Arachelian a mulțumit organizatorilor pentru invitația primită în Constanta multietnică și multiculturală unde toate minoritățile trăiesc ca într-o mare familie în deplină armonie și înțelegere. Despre primul volum prezentat a menționat: „Este o carte despre suferințele armenilor și un fel de mustrare a părinților. Am scris cartea pentru a acoperi un gol lăsat de părinții noștri. Întotdeauna mi-a plăcut să mă întorc la Constanța pentru că aici sunt rudele mele”.

    Evenimentul s-a încheiat cu o frumoasă sesiune de autografe pentru participanți – a precizat pentru Discover Dobrogea, președintele Uniunii Armenilor din România Sucursala Constanța, Liviu Merdinian.

  • Zilele Europene ale Patrimoniului sunt marcate prin lansarea cărții „Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”

    Zilele Europene ale Patrimoniului sunt marcate prin lansarea cărții „Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”

    Asociația Dobrogea de Patrimoniu organizează un eveniment cultural dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului, cu sprijinul companiei IULIUS și în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța. În cadrul manifestării va fi lansată cartea „Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”,  un volum semnat de Cristian Cealera – doctor în istorie, ghid și reprezentant MINAC și Auris Luca – jurnalist. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe 20 septembrie 2024, de la ora 15.00. Acest proiect editorial este realizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu, cu sprijinul companiei IULIUS, dezvoltator specializat în realizarea de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu planuri investiționale și în Constanța, din dorința de a promova cunoaşterea şi respectarea patrimoniului cultural local și de a evidenţia importanța păstrării valorilor culturale.

    ”Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”, cartea care promovează patrimoniul local

    Auris Luca, președintele Asociației Dobrogea de Patrimoniu: „Volumul prezintă o parte din moștenirea culturală și istorică pe care ne-au lăsat-o strămoșii, monumente de patrimoniu pe care cu toții trebuie să le cunoaștem, să le protejăm și să le promovăm. Pentru început, cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, pe care le vom oferi elevilor din liceele constănțene, pentru ca ei să cunoască istoria clădirilor de patrimoniu din oraș și să conștientizeze importanța acestora. Acesta este și motivul pentru care Asociația Dobrogea de Patrimoniu a ales, ca dată de lansare a cărții, Zilele Patrimoniului European, iar ca loc de desfășurare, o clădire istorică, ce este inclusă, de altfel, în acest volum.

    În acest proiect editorial este prezentată, pe scurt, istoria cetății Tomis, dar sunt incluse și 25 de monumente de patrimoniu din Constanța, cu poveștile lor. Desenele sunt realizate de elevii Răzvan Marian Voicu, Ștefania Botezatu, Patric Cristian Cojocaru, Amanda Checiu, David Pătrașcu, Alesia Cobasnian, de la Secția Arhitectură a Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța și de Eliza Boranda de la Liceul Teoretic Traian din Constanța, coordonați de prof. arh. Andrei Beșcucă. Imaginile din carte vor fi prezentate și într-o expoziție de grafică, pe care participanții la lansare o vor putea vedea pe holul de la intrarea în Sala Pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.”

    Cuvântul înainte este semnat de arhitectul Radu Cornescu, un bun cunoscător al patrimoniului constănțean, care, între altele, precizează: „Acest volum poate fi declarat inclusiv o carte‑manifest care se adresează instituţiilor de cultură şi autorităţilor constănţene ca să se facă demersurile necesare pentru ca aceste  «bijuterii»  ale urbei să fie puse la locul lor, în Lista Monumentelor Istorice, având, fiecare, valori arhitectu­rale şi memorialistice deosebite.”

    Despre Asociația Dobrogea de Patrimoniu

    Asociația Dobrogea de Patrimoniu a derulat, în ultimii 3 ani, mai multe proiecte culturale, din dorința de a promova patrimoniul cultural material și imaterial din Dobrogea. ONG-ul oferă soluții inovatoare pentru promovarea valorilor culturale, în context regional, național și internațional. Asociația Dobrogea de Patrimoniu susține educația tinerilor pentru protejarea patrimoniului, sprijină adaptarea activităților la diverse platforme de prezentare și difuzare, inclusiv în mediul digital, susține valorizarea patrimoniului și încurajează accesul cât mai larg al publicului la cultură.

    Despre IULIUS

    Compania IULIUS este dezvoltator și operator real estate specializat în proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu o experiență de peste 25 de ani. Portofoliul său include peste 310.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iași și Iulius Town Timișoara), rețeaua națională de shopping mall-uri regionale (Iulius Mall – Iași, Cluj-Napoca și Suceava) și proiectele Family Market din Iași (Miroslava și Bucium). Centrele comerciale sunt lidere de piață la nivel regional și înregistrează anual peste 70 de milioane de vizite. Compania IULIUS deţine şi 15 clădiri de birouri, la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, cu o suprafață totală de peste 242.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de companii și unde lucrează peste 27.000 de angajați. IULIUS este implicat activ în comunitate, acesta fiind unul dintre pilonii pe care se axează strategia sa de sustenabilitate, susținând programe culturale, educaționale și de impact social în toate orașele în care este prezent.

  • Expoziția permanentă de la MINAC se închide astăzi și va putea fi văzută, din primăvară, într-un alt spațiu

    Expoziția permanentă de la MINAC se închide astăzi și va putea fi văzută, din primăvară, într-un alt spațiu

    Muzeul de Istorie Națională (MINAC) intră într-un amplu proces de restaurare, astfel că, începând de astăzi, instituția de cultură nu mai poate fi vizitată. Timp de 4 ani, muzeul va funcționa într-un alt spațiu, situat în apropierea clădirii de patrimoniu.

    Cele mai frumoase și mai importante obiecte ale MINAC vor fi expuse în clădirea de sticlă a BRD

    „Actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța va rămâne «casa» muzeului, însă, pentru că va intra într-un amplu proces de reabilitare, vom avea un sediu temporar. Tot ce înseamnă personal și o parte importantă a patrimoniului vor fi relocate în ceea ce constănțenii cunosc drept clădirea BRD, construcția de sticlă din spatele moscheei, situată la 100 și ceva de metri de muzeul nostru.

    Cine va dori să viziteze muzeul nu va trebui să meargă prea departe, tot în zona aceasta istorică, zona tradițională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va rămâne.

    Deocamdată va fi mutată o parte a expoziției permanente, pentru că în spațiul nou nu o să mai avem posibilitatea de a expune tot. Vom avea, la parter, o singură expoziție, cu cele mai frumoase și mai importante obiecte. Totuși, noi vom încerca să compensăm prin expoziții itinerante, expoziții temporare făcute în colaborare cu alte instituții, pe tot ceea ce înseamnă zona de virtual, pentru că încercăm să mergem cât mai mult pe noile tehnologii.

    Acolo, probabil, undeva în primăvara anului viitor va fi deschisă expoziția din spațiul temporar în care se va muta Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Conform contractului, lucrările de restaurare vor fi realizate pentru toată clădirea și trebuie să dureze 48 de luni, în care intră și Proiectul Tehnic, care deja s-a făcut. Acum, depinde foarte mult și ce se va găsi la fața locului când vor începe lucrările, pentru că, la clădirile de patrimoniu de peste 100 de ani, cum este și cea care găzduiește muzeul, întotdeauna pot apărea surprize”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan-Victor Pantelimon, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Vineri, 20 septembrie, va avea loc ultimul eveniment cultural la MINAC

    „Începând de astăzi, expoziția permanentă va fi închisă, dar, va mai fi organizat un eveniment special, pe data de 20 septembrie, la ora 15.00, când avem lansarea unei cărți extraordinare despre patrimoniul orașului Constanța, «Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța», ai cărei autori sunt Cristian Cealera și Auris Luca.

    Cei interesați sunt așteptați la acest eveniment cultural, organizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu, în parteneriat cu MINAC, care va avea loc în Sala Pictată.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Răzvan-Victor Pantelimon, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Volumul „Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă” va fi lansat la Muzeul de Istorie Constanța

    Volumul „Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă” va fi lansat la Muzeul de Istorie Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a derulat în cursul anului 2023 proiectul cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea, aria tematică: Patrimoniu Cultural Material.

    Desfășurat sub semnul împlinirii a 145 de ani de relații româno-turce și a centenarului Republicii Turcia, proiectul a avut o puternică componentă științifică, reprezentată de organizarea la Constanța, în perioada 12-14 octombrie 2023, a Simpozionului Internațional Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă, la care au participat specialiști din țară și străinătate.

    Lucrările susținute în cadrul sesiunii au fost strânse și publicate într-un volumul editat în limba engleză, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța.

    Subiectele acestui volum sunt variate, demonstrând preocuparea constantă pentru moștenirea sau influența otomană/turcească, de-a lungul secolelor. Putem identifica subiecte precum: soarta familiilor creștine conducătoare în Macedonia de astăzi după cucerirea otomană; urmele prezenței tătare din secolul al XVI-lea în Bulgaria contemporană; carantina, daruri și mită la frontiera otomano- austriacă în mijlocul secolului al XVIII-lea; influențele culturale otomane în Principatele Române, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, mărturii austriece despre Bulgaria din secolul al XIX-lea; competiția ruso-otomană pentru Dobrogea și sudul Basarabiei și rolul României; producția de animale și cereale aparținând posesiunilor musulmane, în Dobrogea secolului al XIX-lea; obiceiuri orientale și persistența lor în societatea românească, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor; moștenirea sistemului juridic otoman în România; studii privind istoria unor clădiri civile sau religiose musulmane din spațiul dobrogean; modernizarea Turciei (cazul emancipării femeilor); percepția militară românească despre Turcia la începutul Războiului Rece, influența non-politică a Turciei în Balcani în zilele noastre ș.a.

    Vă așteptăm joi, 14 decembrie, ora 13.00 pentru a participa la manifestarea de lansare a volumului Turkish Cultural Legacy in the Balkans: From Empire to the Republic of Türkiye, editori Delia Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr. 12 (etaj I, Sala Pictată).