Tag: Lacul Techirghiol

  • Păsările flamingo au devenit, deja, o prezență obișnuită în Dobrogea

    Păsările flamingo au devenit, deja, o prezență obișnuită în Dobrogea

    Mai multe păsări flamingo poposesc, zilele acestea, pe Lacul Techirghiol din județul Constanța. Dobrogea a devenit un loc preferat de exoticele înaripate, fiind al treilea an consecutiv în care acestea ajung în frumoasa regiune.

    Lacurile din Dobrogea oferă mediul perfect pentru păsările flamingo

    În Dobrogea, există numeroase lacuri care nu au apa adâncă, iar păsările flamingo găsesc în acestea suficientă hrană. Dacă au parte de liniște și nu sunt deranjate de prezența oamenilor, ele au condiții bune pentru cuibărit.

    În anii precedenți, zeci de exemplare de păsări flamingo au poposit vreme îndelungată pe lacurile din județele Constanța și Tulcea.

    pasarile-flamingo-in-dobrogea

    ”Juvenilii din specia flamingo sunt foarte plimbăreți și predispuși la mișcări neregulate de nomazi, uneori, ca răspuns la schimbările nivelului apei. Probabil, au văzut că este vremea frumoasă și au făcut un zbor de câteva ore, astfel că au ajuns în județul Constanța”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Mihai Baciu, ornitolog și fotograf de păsări.

    pasarile-flamingo-au-cuibarit-in-dobrogea

    Din momentul în care reușesc să se hrănească singuri, flamingo juvenili sunt autonomi și își găsesc singuri mâncarea pe malul lacurilor salmastre. Le plac moluștele, larvele de insecte acvatice, peștii mici, dar nu fac mofturi nici la insectele tereste adulte, semințele ieburilor de mlașnină, alge sau frunze în descompunere.

    colonie-de-pasari-flamingo-in-judetul-constanta-2021

    Păsările flamingo ating maturitatea sexuală în jurul vârstei de 5 ani, însă perioada de reproducere poate varia în funcție de locație și climă. Aceste înaripate sunt o specie gregară, care are roluri foarte bine stabilite. Când unii mănâncă, alții păzesc colonia, iar dacă sesizează vreun pericol, cei care stau de pază dau alarma. Inclusiv când au pui, păsările flamingo fac cu schimbul la clocitul ouălor.

    ”Dacă ele cuibăresc în zonă, puii pot reveni aici, deoarece ei au repere naturale și se întorc acolo unde s-au născut.

    În Dobrogea, păsările flamingo ar avea condiții bune pentru cuibărit, lacurile au apa mică, sunt foarte întinse și asigură hrană pe tot parcursul anului. Deranjul poate fi unul din factorii pentru care încă nu au ales să cuibărească în Dobrogea, păsările preferând lagunele marine din Ucraina”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Cornel Cotorogea, fotograf pasionat de ornitologie.

    Fotografiile din acest articol au fost realizate de Cornel Cotorogea, pasionat de ornitologie și fotografie de natură.

     

  • Lacul Nuntași, care a secat în această vară, are din nou apă

    Lacul Nuntași, care a secat în această vară, are din nou apă

    Lacul Nuntași din județul Constanța a secat în totalitalitate în această vară, pentru prima dată de când există. Fenomenul extrem a fost cauzat de secetă, astfel că, pe cele 851 de hectare ale lacului a rămas doar nămolul foarte uscat și crăpat. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării anunță că Lacul Nuntași a fost realimentat cu apă, iar inspectorii de mediu vor urmări dacă se va reface ecosistemul periclitat de la Nuntași.

    Lacul Nuntași are din nou apă

    Lacul Nuntași se află în administrarea ARBDD, alături de multe alte lacuri și canale, astfel că reprezentanții instituției trebuie să monitorizeze permanent nivelului apelor cuprinse în perimetrul rezervației.

    lacul-nuntasi-secat-si-realimentat-cu-apă-constanta-romania”De-a lungul anilor, în perioadele secetoase, s-a constatat o scădere drastică, uneori de până la 50%  a nivelului apei din Lacul Nuntași.  În anul 2020, ca rezultat al secetei accentuate, începând din luna mai, nivelul apei din lac a scăzut mult mai rapid decât de obicei și a ajuns la secarea totală”, spun reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării.

    Lacul-nuntasi-realimentat-cu-apaEi precizează că a fost finalizată și ultima etapă a lucrărilor de reconectare a lacurilor Sinoe și Histria cu Nuntași, astfel că acum, acesta din urmă este din nou alimentat cu apă, urmând ca flora și fauna să se revigoreze.

    lacul-nuntasi-realimentat-cu-apaLucrările de decolmatare a canalului de legătură cu Lacul Sinoe, prin intermediul Lacului Histria au fost realizate de specialiștii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul instituției, Bogdan Bola.

    Lacul Nuntași a secat în totalitate vara aceasta din cauza secetei

    Lacul Nuntași este situat în satul cu același nume, care aparține de comuna Istria din județul Constanța. Deoarece lacul face parte dintr-o zonă protejată, el se află în administrarea Rezervației Biosfera Delta Dunării. Pentru prima dată în existența sa, Lacul Nuntași a secat total în vara anulu 2020. Luciul de apă a dispărut în mai puțin de două luni, așa cum anunța directoru ABADL, Bogdan Bola, în luna august. El spune că secarea completă este un fenomen extrem, care nu s-ar fi produs, dacă instituția pe care o conduce ar fi monitorizat permanent lacul.

    Lacul-nuntasi-secat-in-totalitate-2020Lucrările pentru realimentarea Lacului Nuntași cu apă au vizat decolmatarea canalulu care face legătura între lacurile Nuntași și Istria și pe canalul care face legătura dintre lacurile Sinoe și Istria. A fost nevoie de două luni în care s-au făcut excavări și decolmatări, dar și de puțină ploaie, pentru ca lucrările să poată fi finalizate, iar Lacul Nuntași să fie realimentat cu apă.

    Lacul Nuntași a devenit foarte apreciat de fotografi, după ce a secat

    Nu se întâmplă prea des să vedem un lac care se întinde pe 851 de hectare, complet secat. Tocmai de aceea, Lacul Nuntași, a devenit cunoscut peste noapte, de mulți fotografi care nici nu auziseră de el până în luna august.

    lacul-nuntasi-secat-total-apreciat-de-fotografiAstfel, el a devenit un obiectiv turistic din județul Constanța. Mulți fotografi din Dobrogea, dar și din țară au organizat sesiuni foto pe nămolul crăpat care a mai rămas. Pe rețelele de socializare au apărut foarte multe fotografii realizate pe Lacul Nuntași, iar imaginile cu acele cratere formate în nămolul uscat, par de-a dreptul apocaliptice.

    Nămolul din Lacul Nuntași avea calități mai bune decât cele din Lacul Techirghiol

    Lacul Nuntași face parte din lagunele care compun Razimul de Sud. El este o lagună care s-a format într-un fost golf de natură tectonică și are o concentrație foarte ridicată de săruri, fiind chiar mai sărat decât Lacul Techirghiol, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul ABADL, Bogdan Bola.

    ”Nămolul sapropelic din Lacul Nuntași avea aceleași proprietăți pe care le are cel din Lacul Techirghiol, chiar mai bune. Din păcate, acolo nu s-a mai dus nimeni de foarte mult timp și nu a mai fost folosit în scop balnear”, a precizat Bogdan Bola.

    Lacul Techirghiol nu va seca prea curând

    În ultima vreme au apărut informații potrivit cărora va seca și Lacul Techirghiol. Bogdan Bola a infirmat aceste zvonuri și spune că specialiștii ABADL monitorizează o dată la două săptămâni Lacul Techirghiol, iar apa acestuia nu a scăzut.

    lacul-techirghiol-vedere-drona-constanta

    ”Știu că au fost anumite voci care anunțau un dezastru ecologic. Nivelul Lacului Techirghiol este în acest moment ca în anii 70-80. Atunci, nivelul era mult mai crescut, din cauza irigațiilor care se făceau pe dealurile din împrejurimi. Apa din acele irigații se infiltra în sol și se scurgea în lac, însă, fiind apă dulce, ea afecta în mod negativ calitatea nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol. Acolo există o viețuitoare, care produce aceste calități ale apei și nămolului de la Techirghiol. În acest moment situația este sub control pe Lacul Techirghiol, nu vom avea probleme într-un viitor apropiat. Totuși, la fel ca și la celelalte lacuri, trebuie monitorizată situația înmod constant, pentru a nu avea și ele soarta Lacului Nuntași”, a afirmat directorul ABADL, Bogdan Bola, pentru Discover Dobrogea.

    Lacul Nuntași nu este singurul care a secat în această vară din cauza secetei. De-a lungul anilor, au fost și alte lacuri care au mai secat în Dobrogea. Seceta pedologică extremă reprezintă un fenomen care, de câțiva ani s-a generalizat. În urmă cu câțiva ani a mai secat un lac din județul Constanța. Este vorba despre Iezerul Mic, un lac rămas fără apă, pentru că s-a oprit aportul de apă din Dunăre, care ajungea în acel lac.

    Situația lacurilor nu mai poate fi monitorizată de Apele Române

    Deși seceta extremă a devenit un fenomen generalizat în Dobrogea, cei de la București nu vor să înțeleagă acest lucru. Cantitatea de ploi din Dobrogea a fost anul acesta cea mai mică din toată țara, iar dacă nu începem să gândim urgent măsuri pe termen lung, pentru a ne păstra rezervele de apă, vom avea probleme mult mai serioase decât secarea Lacului Nuntași, spune directorul ABADL, Bogdan Bola.

    ”În acest moment, din păcate, nu mai putem să monitorizăm situația lacurilor din Dobrogea. Și aceasta, deoarece, în iunie 2020, printr-o hotărâre foarte ciudată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, toat.e lacurile din Dobrogea, mai puțin Lacul Techirghiol, au fost luate din administrarea Apelor Române și a fost preluată de Agenția Națională de Piscicultură și Acvacultură.

    Din câte am înțeles, ANPA are în momentul de față în Dobrogea, aproximativ 20 de angajați. Noi avem 500, așa că faceți dumneavoastră calculele, cam cât de bine s-ar descurca să monitorizeze și să facă și contracte de închiriere, pentru că acesta va fi scopul, să închirieze luciul de apă pentru cei care doresc să aibă activități de pescuit. Rămâne de văzut cât de bine se vor descurca cu 20 de oameni, în condițiile în care noi avem 500 și abia făceam față.

    Eu consider că lacurile trebuie să fie administrate de ABADL, pentru că noi avem specialiști care până acum au fost preocupați de situația lor. Din momentul în care Înalta Curte a dat acea hotărâre, noi am făcut către Guvernul României o adresă prin care am înștiințat despre această situație și am solicitat să ia măsuri sau să spună exact cum se va proceda cu lacurile din Dobrogea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola.

  • Migrația păsărilor poate fi observată în Dobrogea, în acestă toamnă

    Migrația păsărilor poate fi observată în Dobrogea, în acestă toamnă

    Iubitorii de păsări pot observa în această perioadă migrația înaripatelor în Dobrogea, atât pe Lacul Techirghiol, cât și în Delta Dunării. De altfel, Dobrogea este locul în în care pot fi văzute cele mai diferite specii de păsări, în special acum, când ele se îndreaptă spre țările calde. În județul Constanța, Lacul Techirghiol și Stațiunea Biologică de la Agigea sunt printre destinațiile cele mai bune pentru birdwatching din România, în timp ce în Tulcea, Delta Dunării este preferata păsărarilor. Deschiderea sezonului de pescuit și posibilitatea observării păsărilor îi atrag ca un magnet pe turiști în deltă, în sezonul rece.

    Dobrogea, regiunea în care putem observa toamna, migrația păsărilor

    Cei mai împătimiți birdwatcheri din România s-au strâns în primul weekend din octombrie la Agigea, pentru maratonul ornitologic intitulat ”Euro BirdWatch 2019”. Evenimentul a fost organizat de Societatea Ornitologică din România, iar participanții au avut la dispoziție 24 de ore pentru observa și înregistra cele mai multe specii diferite de păsări sălbatice, de la pelicani la sticleți și de la pițigoi la bufnițe.

    Dobrogea-migratia-pasarilor-toamna-bufnita

    ”În Dobrogea se formează un așa-zis ”gât de pâlnie”, pentru că în această regiune încep să vină tot felul de păsări. Acum, când se intră pe Via Pontica, una dintre cele mai mari căi de migrație din lume, toate păsările vin în Dobrogea, apoi trec ușor spre Bulgaria, se duc în Turcia, Egipt și ajung în Africa, în cartierele de iernare. De aceea, acum este unul dintre cele mai bune momente în care putem să vedem păsări”, a declarat pentru Discover Dobrogea purtătorul de cuvânt al Societății Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă.

    Speciile de păsări rare care pot fi observate acum în Dobrogea

    Berzele albe au plecat deja, însă este posibil ca iubitorii de păsări să vadă berze negre, pentru că ele migreză puțin mai târziu decât cele albe. Este o specie mult mai timidă și mai retrasă, care stă, de regulă, la pădure, iar în România avem 1600-1800 de perechi, am aflat de la Ovidiu Bufnilă. Norocoșii pot vedea chiar și flamingo, deoarece au mai fost observate în anii trecuți aceste păsări la Techirghiol.

    dobrogea-migratia-pasarilor-toamana-acvila-de-stepa

    De asemenea, prin Dobrogea trec păsările de pradă, precum acvilele sau vulturii. ”Această regiune nu este un loc prin care păsările doar trec, ele se și opresc aici. Și aceasta, deoarece într-o călătorie contează foarte mult stația de unde ai plecat și cea în care vrei să ajungi, dar și mai importantă uneori este halta, locul unde vrei să mănânci, să te odihnești, să bei apă și apoi să pleci mai departe. De aceea, Lacul Techirghiol este unul dintre cele mai importante locuri din România pentru păsări, aici fiind foarte multe specii care vin să se odihnească și să-și refacă resursa de energie și abia apoi pleacă mai departe în migrație către Africa”, spune purtătorul de cuvânt al SOR, Ovidiu Bufnilă.

    Sute de specii de păsări tranzitează Dobrogea în această perioadă

    În Dobrogea putem vedea cam 400 de specii de păsări. Dintre acestea, pe Lacul Techirghiol pot fi observate aproximativ 65%. Între ele, sunt cele care se află în tranzit, în migrație, păsările care au cuibărit la noi și vor pleca, cele care vin din alte părți, dar și speciile rezidente, care rămân tot timpul anului, a afirmat Ovidiu Bufnilă.

    Nu toate păsările migrează

    Cei care vor să urmărească păsările și în sezonul rece, sunt încântați că nu toate speciile migrează. Am aflat de la Ovidiu Bufnilă, faptul că pițigoii și vrăbiile rămân la noi, dar și pelicanii creți care au cuibărit în Delta Dunării și acum vor ierna în Dobrogea, pe lacuri sau pe cursul Dunării. De asemenea, sunt și păsări care vin la noi în țară să ierneze. Din cele 8 specii de gâscă sălbatică prezente în România, doar una cuibărește la noi, celelalte vin să ierneze aici.

    dobrogea-migratia-pasarilor-toamna-lebada-mica

    ”Avem lebăda de vară, pe care o putem vedea în porturile de pe litoral, dar acum vin lebedele de iarnă, lebedele mici, gâsca cu gâtul roșu, foarte carismatică și pe care abia așteptăm să o vedem, fiind și cea mai mică specie de gâscă din lume”, a precizat purtătorul de cuvânt al SOR, Ovidiu Bufnilă.

    Ce păsări pot fi văzute toamna în Delta Dunării?

    În Delta Dunării sunt populații de păsări care opresc acum pentru prima oară, deoarece este o întindere mare de apă și pot să doarmă fără să fie deranjate. Au început să plece ușor, ușor, pelicanii, dar în același timp vin gâștele, care au nevoie de lacuri mari, de deltă, de locuri în care să stea ferite de amenințarea vulpilor, a șacalilor și chiar de vânători, chiar dacă nu se vânează în Delta Dunării, spune Ovidiu Bufnilă.

    dobrogea-migratia-pasarilor-toamna-pitigoi-albastru

    La noi în deltă putem vedea clasicul pițigoi, vrabia de câmp sau de casă, dar și rațe sau gâște. Păsările care au cuibărit la noi, încep acum să plece spre Africa. Vorbim de lopătari, egretele mici, anumite specii de rață, de berze. Între timp, sunt păsările care doar trec pe la noi, cum sunt cocorii, de exemplu. Noi nu mai avem cocori care să cuibărească în România, în schimb ne tranzitează țara și pot fi observate în timpul migrației. La ora actuală, din păcate, și-au mutat ruta de migrație pe la vecinii din Ungaria, dar, când ajung pe la noi este foarte frumos să vezi spectacolul cocorilor care vin să se hrănească pe câmpuri.

    Gâsca cu gâtul roșu îi îmbogățește pe agricultori

    Gâsca cu gâtul roșu este cea mai priclitată specie sălbatică din România și din lume, motiv pentru care a fost dispusă o măsură pentru protejarea acestei specii pe cale de dispariție. Astfel, gâsca cu gâtul roșu le aduce agricultorilor milioane de euro an de an.

    dobrogea-migratia-pasarilor-toamna-gasca-cu-gatul-rosu

     Ei nu trebuie decât să acceseze măsura de agromediu și să lase 10% din producția de boabe de porumb pe câmp, ne anunță purtătorul de cuvânt al SOR, Ovidiu Bufnilă. El spune că gâștele merg pe câmp și se hrănesc, iar agricultorii primesc subvenții foarte mari dacă acceptă să le protejeze.

    Lacul Techirghiol, raiul păsărilor

    Pe Lacul Techirghiol putem vedea sute de specii de păsări în această perioadă, dar nu oriunde. Înaripatele ocolesc zona dinspre Eforie, unde apa este mai sărată și nu există prea multe microorganisme cu care să se poată hrăni. Pe măsură ce avansăm spre coada lacului, apa devine salmastră și ajungem până în zona în care ea este aproape dulce, iar acolo vor fi întotdeauna mai multe viețuitoare, pentru că zona le place mai mult, am aflat tot de la Ovidiu Bufnilă. ”Întotdeauna, acolo unde sunt păsări de migrație, specii mai mici, există și păsări de pradă.

    dobrogea-migratia-pasarilor-toamna-cocori

    Și avem ereți, ulii, șoimi sau acvile care trec pe acolo. Din punctul acesta de vedere, Techirghiol rămâne o zonă extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă păsări, în România. Reprezentanții SOR au descoperit specii noi de păsări pe Lacul Techirghiol și pe terenurile din apropiere. Este vorba de pietrarul de deșert și fâsa lui Richard (Anthus richardi), care au fost observate de colegii noștri. Astfel, Techirghiolul rămâne pentru noi o destinație extrem de apreciată, când vine vorba despre păsări”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, purtătorul de cuvânt al SOR, Ovidiu Bufnilă.

    Indiferent unde ne aflăm, în Constanța sau în Tulcea, dacă privim cerul putem observa în această perioadă spectacolul pe care ni-l oferă migrația păsărilor.

    Fotografiile sunt preluate de pe site-ul Societății Ornitologice Române