Sudul litoralului românesc, cu stațiunile lui ce poartă nume de planete ale sistemului solar, a fost creat în anii 70. Neptun, Jupiter, Venus și Saturn, toate ”gravitează” pe țărmul Mării Negre și au atras, de-a lungul anilor, milioane de turiști români și străini. Aceste ”planete”, cărora li se adaugă stațiunile Olimp și Cap Aurora s-au aliniat pe malul mării într-un proiect ambițios, care a pus litoralul românesc pe harta turismului din Europa.
Sudul litoralului a devenit, dintr-o zonă aridă, o oază de verdeață
Grădini enorme cu nenumărate flori multicolore, parcuri atractive, alei cu mulți copaci și zeci de hoteluri cu arhitecturi deosebite, toate au apărut în sudul litoralului românesc, între anii 1968-1972. Dintr-o zonă aridă, litoralul a devenit un paradis al culorilor, cu stațiuni vesele, pline de flori și spații verzi bine întreținute.
”A fost un program complex de construire a stațiunilor pe malul Mării Negre, care a așezat România pe harta turismului european. Între 1968 și 1972 au apărut stațiunile Neptun, Olimp, Jupiter, Saturn și Venus. Dezvoltări similare au fost însă și în Mamaia și în Eforii. Practic, toată infrastructura care este și acum semnificativă în turismul de pe litoral s-a realizat în acea perioadă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A, Dumitru Filip.
Sute de arhitecți au proiectat stațiunile din sudul litoralului
Efortul construirii unor stațiuni de la zero, într-un interval foarte scurt de timp, a fost uriaș în acea perioadă. Un efort de concept, de energie, de resursă umană, de mijloace materiale. Totuși, România a devenit atunci, una din primele țări din Europa care a pus în piață o asemenea structură de turism.
”La acea vreme, dacă statul avea nevoie de o echipă de arhitecți pentru un proiect important, găsea o echipă de 300 de arhitecți la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Atunci când aveau un o temă precum construirea unor stațiuni, toți lucrau la proiectul respectiv. Acesta era sistemul, așa funcționa și beneficia de oameni foarte bine pregătiți, ca urmare a restricțiilor românilor de a pleca din țară.
Astfel, statul avea la dispoziție specialiști în diverse domenii, care erau în țară și și-au adus aportul la aceste proiecte. S-a făcut un plan inteligent, iar România a devenit prima destinație de turism la mare.
Există construcții făcute atunci, care au rămas și acum repere din punct de vedere arhitectural. Desigur, vorbim despre clădiri din 68-72, nu despre ceea ce se construiește acum în Emirate”, spune fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A, Dumitru Filip.
Pe Aeroportul Kogălniceanu aterizau vara, aproximativ 100 de avioane pe săptămână
Paradoxal, deși numărul unităților de cazare a crescut pe în sudul litoralului românesc după anul 1990, cel al turiștilor a scăzut foarte mult.
”Neptun-Olimp avea 18.000 de locuri de cazare în 31 de hoteluri. Noi aveam, în medie, în perioada de sezon, în jur de până la 100 de avioane care aduceau săptămânal turiștii străini pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. În funcție de lună, aterizau zilnic, între 7 și 15 avioane.
Primeam în Neptun-Olimp, în jur de 1 milion 200 de mii de turiști pe sezon. Mai mulți decât acum, pentru că începeam sezonul la 1 Mai. Aveam trenuri speciale de vacanță din țară, trenuri întregi numai cu turiști, care veneau din diverse zone ale României.
Sezonul se termina la sfârșitul lunii septembrie, iar pe 15 septembrie stațiunea era încă plină. În plus, multe hoteluri aveau pentru aproximativ 20% din capacitate camerele încălzite și funcționau inclusiv iarna, când aveau și turiști străini”, am aflat de la Dumitru Filip, investitor în industria ospitalității în stațiunea Olimp.
Litoralul era o adevărată industrie și peste 60% dintre turiști erau străini
În vârful sezonului, litoralul avea prioritate și toate activitățile conexe, inclusiv cele de aprovizionare cu marfă se subordonau activității din stațiunile de la mare.
Am găsit o statistică foarte interesantă din sezonul estival 1975. Potrivit acesteia, pe litoral s-au consumat: aproape 3000 de tone fructe, în special piersici, peste 4000 de tone de legume, 2000 de tone de carne, peste 200 de tone de pește, aproximativ 50.000 de hectolitri de bere și 5 milioane de sticle de Pepsi.
Într-o singură zi din vara anului 1977, pe litoralul românesc s-au consumat 200.000 de sticle de bere și 350 de hectolitri de bere la halbă, 115.000 de sticle cu diferite băuturi răcoritoare, 90.000 de sticle de Pepsi-Cola și 10.000 de kg de înghețată.
Tot pentru litoral, 1000 de brutari pregăteau zilnic aproximativ 320 de tone de pâine, în 120 de sortimente.
”Totul era coordonat de oameni care se pricepeau, știau cum funcționează lucrurile și turismul în stațiunile de la mare a avut succes. Practic, peste 60% dintre turiștii care ajungeau pe tot litoralul, erau străini.
A fost un moment de vârf, pozitiv și semnificativ pentru România. De altfel, turismul a făcut o imagine importantă la vremea respectivă, pentru țara noastră”, afirmă Dumitru Filip, fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A.
Litoralul, o destinație de vacanță cu multiple posibilități de divertisment
Atât în stațiunile din sudul litoralului, cât și în Mamaia, turismul se făcea cu o anumită coerență. Din punct de vedere al serviciilor, lucrurile erau destul de clare și scopul era ca turistul să fie respectat, iar acel lucru se vedea în satisfacția vizitatorilor și în faptul că ei reveneau. O destinație de vacanță înseamnă mai mult decât un hotel frumos, ea presupune existența a numeroase atracții și posibilități de divertisment pentru turiști.
Să ne amintim ce puteau face turiștii într-un sejur la mare, înainte de 1990, pentru a ne da seama de ce mulți au rămas cu nostalgia acelor vacanțe. Pe lângă odihnă, băile de soare și băile în mare, pe litoral erau multiple atracții. Existau celebrele restaurante cu specific tradițional, printre care ”Calul Bălan” și ”Popasul Căprioarelor” din Neptun, ”Nunta Zamfirei” din Eforie Nord, ”Hanul Piraților” din Mamaia sau ”Pelican” din Saturn, dar și cramele Neptun și Murfatlar, care erau foarte apreciate.
În plus, erau multe discoteci, bowling-uri, baze sportive, parcuri de distracții, terenuri de mini-golf, baze nautice și festivaluri de muzică ușoară, astfel că turiștii aveau de unde să aleagă și nu se plictiseau.
Neptun, prima ”planetă” apărută în sudul litoralului
Neptun este prima stațiune construită în sudul litoralului, în apropiere de Mangalia. Lucrările de amenajare au început în anul 1965, când, o parte din pădurea Comorova a fost tăiată, pentru a face loc noii stațiuni. Doi ani mai târziu, au intrat în circuitul turistic primele hoteluri din Neptun, iar ulterior au fost construite alte unități de cazare, dar și spații comerciale, restaurante, parcuri de distracții și baze de agrement.
Înconjurată de verdeață și situată în apropierea pădurii Comorova, Neptun este una dintre cele mai verzi și mai apreciate stațiuni de la Marea Neagră, astfel că toată lumea bună voia să ajungă acolo, în vacanță.
Chiar și familia Ceaușescu a preferat Neptunul pentru a-și construi câteva vile de protocol, în care își petrecea concediul în sezonul estival. Această tradiție a rămas și după 1990, astfel că familiile prezidențiale ajung vara la Neptun pentru câteva zile de vacanță la mare. Câteva dintre vilele de protocol au fost însă privatizate, astfel că, oricine se poate caza acolo, dacă își permite.
Deoarece în apropierea stațiunii Neptun se află Olimp și, practic, se continuă una pe cealaltă, cele două au fost înglobate într-o singură stațiune, denumită Neptun-Olimp.
Jupiter, a doua stațiune construită în sudul litoralului
Situată între Neptun și Cap Aurora, în apropierea pădurii Comorova în în vecinătatea lacurilor Jupiter și Tismana, stațiunea Jupiter este a doua ”planetă” care a ”gravitat” în sudul litoralului românesc. O stațiune mică, dar aerisită și cu multe spații verzi, o adevărată destinație de vacanță.
Jupiter a intrat în circuitul turistic în vara anului 1968 cu primele hoteluri, însă, au fost construite foarte multe unități de cazare, teatru și Satul de Vacanță, până în anul următor. Hotelul Paradis din Jupiter a fost prima unitate de cazare din sudul litoralului, dotată cu piscină.
Venus, stațiunea ale cărei hoteluri poartă nume de fete
Arhitecții și constructorii nu au stat degeaba și au construit o nouă stațiune până în vara anului 1969. Hotelurile acesteia au nume de fete, astfel că nu se știe dacă stațiunea poartă numele zeiței frumuseții sau pe cel al planetei Venus, pentru a veni în continuarea celorlalte două, Neptun și Jupiter.
Până în anul 1972, în stațiune au fost construite noi hoteluri, iar în 1973 au fost inaugurate băile mezotermale, care folosesc calitățile nămolului terapeutic și ale apei sulfuroase din zonă.
Saturn, o stațiune balneoclimaterică estivală
Saturn este o stațiune balneoclimaterică, aflată în apropierea municipiului Mangalia. Ea a fost inaugurată în 1971, însă, la fel ca în cazul altor stațiuni, au fost construite unități de cazare și în anul următor.
Este o stațiune balneoclimaterică, deoarece are izvoare mezotermale sulfuroase, astfel că au fost amenajate două baze de tratament în Saturn, care folosesc atât nămolul cât și apa mării și cea a izvoarelor, pentru tratarea mai multor afecțiuni.
Cap Aurora, cea mai tânără stațiune din sudul litoralului
Situată între Jupiter și Venus, stațiunea Cap Aurora este cea mai mică din sudul litoralului. Și cea mai tânără. Stațiunea a fost construită într-un singur an și a intrat în circuitul turistic în 1973.
Hotelurile din stațiunea Cap Aurora au se desfășoară în trepte și au forma unor piramide. Este foarte interesant faptul că ele poartă nume de pietre prețioase, precum Opal, Rubin, Safir, Topaz sau Diamant și au fost construite în mai puțin de un an.
Cap Aurora se distinge de celelalte stațiuni prin poziția ei deosebită, pe o faleză stâncoasă, între mare și pădurea Comorova. Tot în stațiunea Cap Aurora a fost construit și Complexul Cătunul, cu specific tradițional românesc.
Acum, în sudul litoralului funcționează primul OMD din România
În dezvoltarea pe viitor a stațiunilor turistice, o șansă mare o pot oferi Organizațiile de Management al Destinației Turistice, OMD-uri pe scurt. Aceestea, pot fi un partener real și serios care să reprezinte administrația și mediul de afaceri în turism și care să pună ordine în destinație.
”În sudul litoralului funcționează primul OMD din România, care s-a născut destul de curând și se așează puțin în piață. OMD Mangalia încearcă să reprezinte mediul de afaceri și să își atragă investitorii în industria ospitalității. Are încă nevoie de implicare și de acțiuni, de idei și evenimente, pentru a putea să demonstreze că organizația are sens și își apropie mediul de afaceri.
OMD-ul se asigură că pomii sunt verzi și frumos toaletați, că spațiile verzi au flori, că mobilierul urban este bine întreținut, că serviciile în afara hotelurilor sunt atractive. OMD-ul creează mediul de vacanță, pentru că în concediu trebuie să ai un mediu bun în jurul tău, o adevărată destinație de vacanță, nu doar în hotel.
Sunt convins că sudul litoralului se va reașeza în curând pe piața turismului de pe litoralul românesc, mai ales că avem investiții serioase în zonă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, președintele OMD Mangalia, Dumitru Filip.
Denumite stațiunile din sudul litoralului sau stațiunile de la nord de Mangalia, toate au fost concepute și integrate pe țărmul Mării Negre în doar câțiva ani, cu un efort uriaș din toate punctele de vedere. Tot atunci au fost făcute și primele baze mari de tratament balneo, la Eforie, Neptun și Mangalia și a fost lansat programul de geriatrie Ana Aslan, care a avut o rezonanță serioasă, atât în țară, cât și peste hotare.
