Discover Dobrogea

Tag: Ion Jalea

Albumul de artă „Muzeul de Sculptură Ion Jalea” este lansat la edificiul cultural dedicat exclusiv sculpturii

Muzeul de Artă Constanţa organizează vineri, 23 februarie 2024, lansarea albumului de artă „Muzeul de Sculptură Ion Jalea”, realizat în condiții grafice excepționale cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. Evenimentul va avea loc la Muzeul Ion Jalea, începând cu ora 16.00. Volumul va fi prezentat de Mona Momescu, lect.univ.dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius Constanța, traducătorul volumului, criticul și istoricul de artă Eduard Andrei și directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Pîrvan-Rus.

Apărut la Editura Monitorului Oficial, la sfârșitul anului 2023, albumul „Muzeul de Sculptură Ion Jalea” prezintă, în 252 de pagini, colecția de sculptură din patrimoniul muzeelor constănțene, care s-a format ca urmare a donațiilor făcute de artist și de familia acestuia. ,,Situat la malul mării, în apropierea falezei Cazinoului din Constanţa, Muzeul Ion Jalea este unul dintre puţinele edificii culturale din ţara noastră dedicate exclusiv sculpturii.

Ion Jalea s-a născut la 19 mai 1887 în Casimcea, Tulcea, iar legătura cu ţinuturile dobrogene este demonstrată nu numai prin moştenirea sa culturală, cât şi printr-o serie de portrete sau sculpturi de mici dimensiuni, în care trăsăturile, portul sau ocupaţiile locuitorilor se materializează în adevărate studii antropologice. Realizate în cele mai diverse materiale, gips, bronz, piatră sau marmură, ciclurile sale tematice includ scene alegorice, religioase ori mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, culminând cu lucrările sale monumentale, toate trecute însă printr-un filtru personal ce ocoleşte facilul şi întâmplarea în favoarea unei forme clare, clasicizante. Chiar dacă artistul are lucrări finite în mai toate tehnicile sculpturii, el este un modelator de vocaţie, demn de iluştrii săi profesori.

Sculptura sa îmbină într-un mod fericit picturalitatea suprafeţei modelate (lecţia lui Paciurea şi Rodin) cu o riguroasă alcătuire spaţială, dublată de o atentă aplecare către armonia şi echilibrul formelor, atât de specifice lui Bourdelle. Muzeul Ion Jalea are o calitate specială, anume aceea de a ne purta prin toate fazele creaţiei sculptorului, prin temele favorite, conturând astfel un destin artistic de excepţie.”, a transmis Lelia Rus Pîrvan.

În deschiderea evenimentului, publicul se va bucura de un moment muzical de chitară clasică, în interpretarea lui Marian Curteanu.

Albumul va putea fi achiziționat de la Muzeul Ion Jalea, precum și online, de pe site-ul Monitorului Oficial al României: https://monitoruloficial.ro/produs/muzeul-ion-jalea/.

February 22, 2024
Colegiul Mircea cel Bătrân a adunat în 125 de ani, povești impresionante ale elevilor și profesorilor

Colegiul Mircea cel Bătrân a adunat, în cei 125 de ani de funcționare, nenumărate povești de viață, vesele sau triste, ale elevilor și profesorilor. Unitatea de învățământ, care a rezistat celor două Războaie Mondiale și a fost vizitată de Regele Carol I, a educat mulți elevi care au devenit, de-a lungul vremii, personalități, în țară și în străinătate.

Colegiul Mircea cel Bătrân, prima școală românească înființată după unirea Dobrogei cu România

Educația copiilor a prezentat un interes deosebit după revenirea Dobrogei la țară, astfel că, în 1896 s-a înființat în Constanța prima școală românească. Inițial nu a fost liceu, ci gimnaziu de băieți, pentru a cărui reușită a fost detașat de la București Virgil Andronescu, în calitate de prim director al instituției. Acesta s-a adresat Consiliului Comunal Constanța, cu solicitarea de a primi cetățenia orașului, însă i-a fost refuzată, deși venea să întemeieze o școală românească, pentru că nu era născut în orașul de la malul mării.

”Regele Carol I a vizitat de două ori unitatea de învățământ. El s-a preocupat personal de realizarea unei construcții destinată liceului. În 1911, gimnaziul a fost transformat în liceu și Primăria Constanța a cedat Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice 6000 mp din grădina publică a orașului, pentru construcția liceului. Declanșarea Primului Război Mondial a întrerupt realizarea proiectului.

Clădirea, un reper în centrul Constanței, a fost ridicată între 1923-1928. Apoi, ea a fost extinsă înspre vest, cu încă o clădire simetric amplasată arhitectural, care ar fi trebuit să fie Școala Comercială, dar, criza economică mondială a stopat lucrările atunci.

Interesant este că partea de clădire care găzduiește astăzi Teatrul Oleg Danovski era corpul principal al liceului, unitatea de învățământ fiind prevăzută și cu internat, pentru elevii aduși din Dobrogea.

În perioada aceea, elevii liceului erau numai băieți, însă, ei au început să meargă la cursuri la Liceul Mihai Eminescu, numit în vremea respectivă Ana Ipătescu, care era numai de fete, însă, a devenit mixt, iar băieții de la Mircea cel Bătrân făceau cursurile doar după-amiaza. De altfel, o perioadă îndelungată de timp, clădirea Colegiului Mihai Eminescu a găzduit și elevii Liceului Mircea. De aceea, multe generații își regăsesc locul de tinerețe în acea clădire”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Vasile Nicoară, directorul Colegiului Național Mircea cel Bătrân.

Liceul Mircea cel Bătrân în perioada Primului Război Mondial

În august 1916, ministrul I.G.Duca le-a trimis prefecților o circulară în care le solicita să meargă în școli și să le vorbească elevilor despre ”cauza dreaptă” a participării României la război.

Profesorii liceului recent înființat și elevii din anii superiori au plecat pe front, în cadrul Diviziei a 9-a Infanterie-Constanța. În bătăliile de la Mărășești, Oituz, Nămoloasa și Turtucaia, Liceul Mircea cel Bătrân i-a dat pe primii săi eroi și martiri.

În Primul Război Mondial, clădirea liceului a fost transformată în spital militar român, iar după căderea oraşului, în urma bombardamentelor din 9 octombrie 1916, în spital militar german.

Sub ocupaţie bulgară, şcolile au fost închise, iar cei care au cerut redeschiderea liceului au fost amenințați cu moartea.

După încheierea războiului, în decembrie 1918, cursurile liceului au fost reluate. Elevii studiau în condiții improprii, unii dintre ei fiind nevoiți să stea în picioare în timpul orelor, din cauza distrugerii bazei materiale a unității de învățământ.

Sculptorul Ion Jalea, unul dintre primii absolvenți ai gimnaziului și-a pierdut o mână pe front

Sculptorul Ion Jalea, unul dintre primii absolvenți ai gimnaziului a plecat pe front în Primul Război Mondial. El avea misiunea de a reda scene de luptă, de a crea ulterior opere care să ridice moralul și entuziasmul populației.

”Din păcate, Ion Jalea și-a pierdut o mână pe front. Alături de el era un grup de foști elevi și profesori ai Liceului Mircea, voluntari sau ofițeri, care au luptat și au căzut pe front, mai ales la Mărășești.

Nu trebuie să uităm că primul șef de promoție al Liceului Mircea cel Bătrân, Vasile Turbure, a terminat liceul în 1915, iar în 1916 s-a dus voluntar în război și a murit la Mărășești.

În 1936, la 20 de ani de la tragica pierdere a tinerilor mirciști, Ion Jalea a realizat un basorelief, pe care îl avem în holul liceului și unde este o listă, la baza căreia apare numele Vasile Turbure. În fața ei este placa de marmură, pe care el apare ca primul șef de promoție.

Este expresia mircistă a mitului sacrificiului, a întemeierii care necesită jertfă pentru națiunea noastră”, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Colegiului Național Mircea cel Bătrân, Vasile Nicoară.

Inaugurarea actualei clădiri a Liceului Mircea cel Bătrân a avut loc în 1928

Piatra de temelie a edificiului actual al liceului, acum declarat monument istoric, a fost pusă pe 13 octombrie 1923. Construcția a fost realizată cu fonduri provenind din donațiile locuitorilor orașului Constanța, dar și cu bani proveniți de la primărie și Ministerul Instrucției Publice.

5 ani mai târziu, în octombrie 1928 a fost inaugurat noul sediu al Liceului Mircea cel Bătrân. Și în acele vremuri, așa cum se întâmplă și acum, numeroși absolvenți urmau studii superioare la diferite facultăți din țară sau din străinătate, iar unii dintre ei au ajuns să își susțină doctoratul la importante instituții de învățământ superior de peste hotare.

Al Doilea Război Mondial a adus schimbări majore pentru elevii Liceului Mircea

Criza economică și ulterior cel de-al Doilea Război Mondial au afectat bunul mers al Liceului Mircea cel Bătrân. Unii elevi și profesori au fost arestați și chiar condamnați, fiind acuzați că au simpatizat cu mișcarea legionară, iar alții și-au pierdut viața pe front.

”Este un exemplu extraordinar situația din vara anului 1944, când și orașul Constanța era suspus frecvent bombardamentelor trupelor aliate, pentru a determina scoaterea României din războiul contra-aliaților.

Și organizarea bacalaureatului era foarte problematică, era periculoasă în Constanța și, atunci, absolvenții au susținut la Medgidia examenul maturității, în timpul bombardamentelor.

După al Doilea Război Mondial, clădirea Liceului Mircea cel Bătrân a fost ocupată, timp de 13 ani, de armata sovietică. Între 1945-1958 cursurile s-au desfășurat după-amiaza, în clădirea Liceului ”Ana Ipătescu”, astăzi Mihai Eminescu. Clasele au fost exclusiv de fete și de băieți, până la reforma din 1948, când au devenit mixte”, am aflat de la directorul Colegiului Național Mircea cel Bătrân, Vasile Nicoară.

Celebrul chirurg Alexandru Pesamosca a afirmat că datorează întreaga carieră, Liceului Mircea cel Bătrân

”Trebuie să ne mândrim cu toții că, dacă ceva a fost trainic de-a lungul acestor 125 de ani, a fost școala de elită. Aceasta zic eu că a ridicat națiunea. Iar din Liceul Mircea cel Bătrân au fost sute de persoane care au reușit deplin în cariere științifice, medicale, inginerești, tehnice, alții au devenit profesori, oameni de artă și de cultură.

Mi-e foarte greu să fac o listă, dar m-aș opri pentru valoarea dată vieții și școlii, la Alexandru Pesasmosca, celebrul chirurg de origine constănțeană, absolvent al liceului.

El a afirmat, în 1996, la aniversarea a 100 de ani: ”Datorez Liceului Mircea cel Bătrân întreaga mea carieră, iar lansarea mea profesională ca medic important, a fost datorată în primul rând muzicii din liceu.

La o primă ieșire internațională, când eram foarte tânăr, am participat la Milano, alături de vreo 200 de medici din toată lumea. Dintre toți, doar doi dintre noi, eu și un francez, cunoșteam libretul operei la care am fost invitați.

Și, dintr-o dată, din anonimatul celor 200 ne-am desprins și am legat prietenii, am fost evidențiați și admirați și s-a consemnat că am o cultură solidă, iar aceasta o aveam din liceu”, a afirmat cu mândrie profesorul Vasile Nicoară.

Promoția din 1944 de la Liceul Mircea s-a întâlnit timp de 40 de ani, însă pandemia a întrerupt tradiția

George Cușa a început studiile la Colegiul Mircea cel Bătrîn în 1940, fiind strămutat din Cadrilater. El ne-a povestit că a venit de la un liceu mic din Bazargic și a continuat studiile la Liceul Mircea din Constanța, apoi a fost deținut politic.

”În 1940, acum 81 de ani, am intrat în clasa a V-a la Liceul Mircea. În timpul acela, era un singur liceu teoretic de băieți în județul Constanța și unul singur de fete, două licee industriale, unul de fete și unul de băieți și un liceu comercial.

Liceul Mircea era și este așezat la intersecția celor două străzi cu nume de legendă a doi voievozi, Ștefan cel Mare și Mircea cel Bătrân. A fost un liceu în care ne-am adaptat foarte greu, pentru că era de altă factură. Noi venisem din Bulgaria, unde am avut convulsii foarte mari cu bulgarii și am găsit în Constanța o liniște deplină și un liceu în care se făceau în special matematică, fizică și științe naturale.

Era un liceu ca o cetate medievală. Pe mine m-a impresionat extraordinar culoarea aceea cenușie și faptul că imobilul se desfășura pe cele două străzi. Era o clădire impunătoare, cu un nivel, în timp ce la Bazargic aveam un liceu cu doar 5-6 clase. Liceul Mircea avea o anumită ținută, avea director, profesori, pedagogi.

La 35 de ani de la terminarea liceului ne-am întâlnit, în 1979, cu profesorul de științe naturale. El ne-a transmis ca, de atunci, promoția noastră să se întâlnească în fiecare an în luna mai, iar cei care sunt de la țară, o dată la 5 ani.

Îndemnul a fost să ne întâlnim până când vom rămâne doar doi, unul să citească catalogul și celălalt să spună prezent. Eu am respectat acest lucru și din 1979 până în 2019 am fost prezent la Liceul Mircea cel Bătrân. Eram singurul absolvent din clasa noastră, însă, norocul meu a fost că mai era un fost elev din cadrul promoției noastre și astfel am rămas doi.

Noi am lansat această întâlnire anuală, care cred că a rămas unică, ne-am reunit în fiecare an, din 1979 până în 2019. Ne-am fi întâlnit și în 2020, dar domnul director a spus că este imposibil, pentru că avem pandemie. Și pandemie a rămas.

Ce o să fie de acum înainte, nu știu, dar, pentru mine rămâne amintirea frumoasă, că am avut o prietenie cu fostul meu coleg Eugen Ștefănescu, timp de 69 de ani, dintre care 8 ani în România și restul de la distanță. El a plecat în străinătate, eu am făcut pușcărie și ne-am întâlnit după 1989”, a povestit pentru Discover Dobrogea, dl. George Cușa.

Anul acesta, Colegiul Național Mircea cel Bătrân împlinește 125 de ani, însă, din păcate, din cauza pandemiei de Covid 19 nu poate fi organizat un eveniment fastuos. Instituția de învățământ marchează, însă, cei 125 de ani, prin realizarea mai multor publicații, a unui album monografic pentru întreaga existență a liceului, dar vor avea loc în mediul virtual și expoziții, diverse manifestări și conferințe.

Cover foto: Viorel Cruceru

April 5, 2021
Ion Jalea, muzeul dedicat artistului care a sculptat cu o singură mână

În zona veche a Constanței, într-un superb imobil de patrimoniu cu coloane în stil brâncovenesc și o terasă fantastică, de pe care se vede marea până la Pavilionul Regal se află Muzeul Ion Jalea, locul în care găsim multe dintre lucrările artistului Ion Jalea. Un sculptor reprezentativ pentru Dobrogea, Ion Jalea, deși și-a pierdut brațul stâng în Primul Război Mondial, chiar la începutul carierei, a făcut abstracție de handicapul său și a realizat opere impresionante. Din păcate, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, care își are sediul în fosta Casă Pariano de pe Bulevardul Elisabeta din Constanța este un obiectiv turistic puțin mediatizat, despre care nici măcar constănțenii nu știu prea multe.

Ion Jalea, dobrogeanul care a studiat la Paris

Ion Jalea s-a născut în Tulcea, la Casimcea, din părinți mocani veniți în Dobrogea prin transhumanță cu oile, cu o generație în urmă. El și-a făcut școala la Constanța și aici, la Liceul Mircea cel Bătrân l-a întâlnit pe dascălul care avea să-i schimbe viața.

Este vorba despre Dimitrie Hârlescu, numit ”bavarezul” în epocă, la începutul secolului trecut. Bavarezul a fost primul pictor profesionist cu școală, care a venit la Constanța. Dimitrie Hârlescu a descoperit talentul tânărului Ion Jalea și a decis pe loc pentru el, că trebuie să urmeze o carieră artistică, lucru la care Ion Jalea nu prea visa, pentru că nu a avut condițiile necesare pentru a-și valorifica aceste aptitudini.

În urma recomandării lui Hârlescu și cu o bursă dată de municipalitate, Jalea a plecat la Școala de Arte și Meserii la București, după care a făcut studii universitare în Capitala țării. Ajunge și la Paris înainte de Primul Război Mondial, iar la întoarcere s-a înrolat în armată și a luptat în război, unde și-a pierdut brațul stâng. Era să își piardă și piciorul, a fost grav mutilat, dar și-a găsit resursele necesare pentru a supraviețui artistic. Ion Jalea a avut o voință extraordinară, a putut să lucreze și cu acest mare handicap fizic, a realizat o operă care a stat sub semnul unei seninătăți clasice, a declarat pentru Discover Dobrogea criticul de artă Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța.

A sculptat cu o singură mână, dar a avut succes

Este foarte interesant că deși a avut acest handicap îngrozitor, Jalea nu s-a lăsat în voia depresiei. El nu a fost un suflet bântuit de spaime și de fel de fel de neliniști, a făcut parte din categoria spiritelor care tind către seninătate și armonie și acest lucru a fost hotărâtor, spune criticul de artă Doina Păuleanu.

Jalea a căutat armonia, echilibrul static, acea expresie extraordinară a figurilor care țin de frumusețe, de armonie, care tind către acea zonă a unei înțelegeri extraordinare între om și Univers, pe care artistul a știut să o ilustreze atât de bine. Deși a avut un start nefericit cu care a pornit în viața artistică, acest lucru nu s-a văzut în lucrările sale.

Ion Jalea și-a realizat întreaga operă sub semnul seninătății și echilibrului, sub semnul cărora a realizat întreaga operă. O operă îndelungată, deoarece Jalea a murit la peste 90 de ani și a avut șansa să lucreze mult și să fie recunoscut, atât în tinerețe, cât și în perioada următoare. Nu era ușor să fii recunoscut și să ai continuitate în recunoaștere în perioada comunistă, pentru că atunci s-a produs o ierarhie a valorilor, care uneori nu avea legătură cu artele vizuale, ci cu comandamente politice, spune Doina Păuleanu.

Jalea a rezistat și a reușit să aibă comenzi remarcabile. El este unul dintre marii autori de monumente din țara noastră. Una dintre ele, grupul statuar Regina Elisabeta poate fi văzută în timpul plimbării pe faleza Cazinoului. Cea de-a doua se intitulează ”Arcașul” și se află în fața Muzeului Ion Jalea, de pe Bulevardul Elisabeta.

Tematica abordată de sculptorul dobrogean Ion Jalea

De-a lungul întregii sale vieți, Jalea a avut mai multe cicluri tematice, dar cel care a durat în toată cariera sa artistică, a fost inspirat din viața țăranilor. Au fost imagini care i s-au impregnat pe retină încă din copilărie și are câteva dintre cele mai frumoase statui de mici dimensiuni, ne-a precizat directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

Statuia mică nu este ușor de realizat, cu atât mai mult cu cât el avea și vocația operelor monumentale. Câteva țărănci la muncă sau care cărau saci, femei prășind, un țăran cu calul, mici capodopere în care se recunoaște atât viziunea, cât și stilul și capacitatea artistului de a înțelege subiectul și de a-i adecva mijloacele de reprezentare.

Un al doilea ciclu, extrem de important pentru creația lui Ion Jalea este cel religios. Ion Jalea a fost un mare credincios și are opere închinate acestei deschideri către credință. Are o serie întreagă de lucrări inspirate de religie, dar și două dintre cele mai mari sculpturi ale sale de interior, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, modelată exemplar, care se află în Muzeul Ion Jalea, situat în imediata vecinătate a Catedralei Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Oamenii care vin de la catedrală și intră în Muzeul Ion Jalea se bucură să vadă aceste întrupări perene ale celor doi sfinți.

Cele mai cunoscute lucrări ale sculptorului Ion Jalea

Câteva dintre cele mai cunoscute lucrări ale artistului Ion Jalea fac parte din ciclurile religios și cele inspirate din viața țăranilor și din arta antică. L-au preocupat foarte mult aceste subiecte, a făcut și sculpturi care reprezentau victoriile antice, acele femei care simbolizau victoria, realizate cu un veșmânt ușor deasupra, în tehnica draperiilor umede.

Alte opere reprezentative sunt cele din domeniul rural, lucrările cu femeile de la țară, din ciclul religios, reliefuri și cei doi Sfinți Petru și Pavel.

Are o reprezentare foarte frumoasă a Sfântului Gheorghe, capul Sf. Pantelimon, iar statuia întreagă se află la Mănăstirea din Techirghiol, a precizat Doina Păuleanu. Cea de-a treia direcție care îi străbate întreaga creație este inspirată de arta antică. Hercule doborând centaurul, o lucrare de mari dimensiuni, transpusă în piatră se află în Parcul Herăstrău. O lucrare de mici dimensiuni, grupul statuar închinat eroilor francezi căzuți în România în Primul Război Mondial, se află tot la București, într-unul dintre parcurile centrale.

În Muzeul Ion Jalea sunt expuse autoportretul, portretul mamei, al tatălui și al fiicelor sale, femeia cu dovleci sau arcașul în viziune de interior. Arcașul a fost una dintre formele spațiale care l-au preocupat pe Jalea decenii de-a rândul. Prima formulă în care a întrupat arcașul ca un soi de simbol al rezistenței poporului român, a fost realizată când avea în jur de 26 de ani și la ultimele a lucrat până târziu. Toate aceste lucrări pot fi văzute în Muzeul Ion Jalea, în care sunt expuse operele sale, care au fost donate.

Artistul a dorit să doneze operele sale Constanței, implicit Muzeului de Artă din Constanța, pentru că de aici a pornit destinul său artistic și acestui mediu a dorit să îi închine întreaga operă. El a oferit orașului nostru o serie întreagă de lucrări în anul 1968, când s-a și înființat muzeul, iar apoi, în anul 1994 familia a dăruit alte lucrări Muzeului de Artă din Constanța, după moartea artistului. Acum, instituția de cultură are o colecție completă și reprezentativă a operei acestui sculptor.

Ion Jalea, muzeul cu peste 200 de lucrări, dedicat unui singur artist

Este inedit faptul că Muzeul Ion Jalea îi este dedicat doar celui care îi poartă numele, un lucru mai puțin obișnuit la noi. În general, sunt puține muzee dedicate unui singur artist, pentru că trebuie să ai un repertoriu impresionant de forme pentru a putea deschide un astfel de muzeu. În Muzeul Ion Jalea există un număr impresionant de lucrări, peste 200, din care cea mai mare parte este expusă, dar există și lucrări expuse la Muzeul din Constanța și în depozite, am mai aflat de la criticul de artă Doina Păuleanu.

Ion Jalea a fost un artist reprezentativ pentru Dobrogea și pentru creația sa. Sunt doar două muzee de sculptură în România, Muzeul Ion Jalea, care este cel mai important, dar și Muzeul Ion Irimescu de la Fălticeni, realizat ulterior, care prezintă opera marelui sculptor ce a murit la 102 ani, în secolul XXI.

Sculptura, unul dintre miracolele artei moderne

Este important de spus și faptul că unul dintre miracolele artei noastre moderne este tocmai apariția sculpturii, în cea de-a doua generație din care face parte și Ion Jalea. Ea îi include pe Brâncuși și pe Paciurea, doi dintre cei mai mari artiști pe care i-a avut neamul românesc, ne-a declarat criticul de artă Doina Păuleanu.

Ea apreciază că această maturizare rapidă, care a ars etapele în opera națională, este foarte importantă, deoarece în etapele precedente, cele religioase ale artei noastre bizantine și postbizantine, noi am avut puțină sculptură. Și aceasta, deoarece sculptura nu putea face chip cioplit în biserici, pe de o parte, și de cealaltă parte era folosită doar la ancadramentele ferestrelor de la bisericile sau de la palatele construite de-a lungul anilor în România, în zone importante și reprezentative.

Muzeul Ion Jalea, în zona Peninsulară a Constanței

Cu toții știm unde este Cazinoul din Constanța, dar prea puțini au auzit de Muzeul Ion Jalea. Edificiul este ridicat în cel mai înalt punct al falezei și poate fi admirat de pe Bulevardul Elisabeta. El are proporții echilibrate foarte frumos și un foișor deschis, cu coloane în stil brâncovenesc.

De pe terasa muzeului poate fi văzută marea, până la Pavilionul Regal. El se află în fosta Casă Pariano, care i-a aparținut lui Constantin Pariano, prefect al Constanței din perioada 1900-1912 și a fost construită după Primul Război Mondial. Data viitoare când vă plimbați pe faleza Cazinoului, puteți face o vizită la Muzeul Ion Jalea, ale cărui exponate este imposibil să nu vă placă.

January 14, 2020