Tag: INP

  • Institutul Național al Patrimoniului lansează volumul „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, la Constanța

    Institutul Național al Patrimoniului lansează volumul „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, la Constanța

    Volumul „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, va fi lansat mar’i, 16 decembrie 2025, de la ora 12.00, de către Institutul Național al Patrimoniului (INP), Direcția Programe, la Muzeul de Artă Populară Constanța. Cartea face parte din proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

    Volumul aduce în atenție un relevant exemplu de patrimoniu cultural imaterial din România, gastronomia tradițională a Dobrogei, expresie a unei conviețuiri interetnice îndelungate și a unei diversități culturale remarcabile. Acesta cuprinde rețete tradiționale prezentate de șapte comunități etnice din Dobrogea – aromâni, greci, meglenoromâni, ruși lipoveni, tătari, turci și ucraineni, precum și experiențe și practici culturale, fiind rezultatul colaborării dintre cercetători, comunități și instituții preocupate de documentarea și transmiterea valorilor patrimoniale.

    Volumul este bilingv și se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg.

    Activitățile derulate în cadrul proiectului, precum și volumul „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, vor fi prezentate de: Oana Zaharia – managerul interimar al INP, dr. Daniela Mihai – managerul proiectului, Director Programe în cadrul INP, dr. Corina Mihăescu, dr. Simona Deleanu și dr. AnaMaria Stănescu.

  • Finanțare nerambursabilă din partea Institutului Național al Patrimoniului pentru Edificiul Roman cu Mozaic

    Finanțare nerambursabilă din partea Institutului Național al Patrimoniului pentru Edificiul Roman cu Mozaic

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în calitate de beneficiar, și Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de instituție finanțatoare, au semnat la jumătatea lunii septembrie 2025, contractul de finanțare nerambursabilă Nr. 10/12.09.2025 pentru implementarea proiectului „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis –

    Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, depus în Sesiunea de finanțare I/2025, în cadrul programului Timbrul monumentelor istorice.

    Proiectul vizează punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic printr-o abordare integrată, care combină cercetarea științifică și interpretarea istorică cu mijloace moderne de promovare, precum experiențe VR și materiale ilustrate, accesibile publicului larg. Prin aceste instrumente, monumentalul complex antic va fi prezentat vizitatorilor nu doar ca vestigiu arheologic, ci ca parte interactivă a patrimoniului cultural național.

    Descoperit în 1959, cu ocazia unor lucrări edilitare, și cercetat în cadrul mai multor campanii sistematice până în 1965, monumentul a fost integrat într-o clădire de protecție și valorificare, proiectată de Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu specialiștii muzeului de la vremea respectivă. Punctul muzeal astfel creat a devenit un reper în circuitul turistic și cultural al Constanței și al Dobrogei în general, atrăgând anual mii de vizitatori, atât români, cât și străini.

    În perioada octombrie 2022 – septembrie 2025, acest monument a beneficiat de derularea unui proiect cu fonduri europene implementat de către Consiliul Județean Constanța, care a vizat atât unele lucrări de conservare – refacere, cât mai ales realizarea unor dotări moderne menite să asigure, pe termen lung, prezervarea monumentului în condiții optime.

    Pentru a pune în valoare și a promova cât mai eficient acest monument- simbol al arheologiei dobrogene și naționale, specialiștii MINAC au conceput un proiect care a obținut finanțarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 12 luni (septembrie 2025 – septembrie 2026) și include mai multe activități cu caracter științific și muzeal (workshop-uri, expoziții, volume științifice și broșuri de prezentare, conferințe etc).

    Astfel, dăm astăzi startul acestui interesant proiect susținut financiar de Institutul Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”, urmând ca activitățile ulterioare să fie aduse în atenția publicului larg, conform calendarului asumat de instituție.

  • Clădirea de patrimoniu din Constanța care găzduiește una dintre cele mai importante colecții de artă modernă din țară este pusă în valoare cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului

    Clădirea de patrimoniu din Constanța care găzduiește una dintre cele mai importante colecții de artă modernă din țară este pusă în valoare cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului

    Muzeul de Artă Constanţa, în parteneriat cu Colegiul Naţional De Arte „Regina Maria” din Constanța, Fundația Fildas Art din București și Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța va implementa, în perioada septembrie 2025 – august 2026, proiectul Muzeul ca școală a viitorului.

    Susținerea performanței în educație și cultură (MSVSPEC), finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul «Punere în Valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională» și susținut la finanțare de Consiliul Județean Constanța. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 192.642 RON.

    Proiectul Muzeul ca școală a viitorului. Susținerea performanței în educație și cultură (MSVSPEC) are ca obiectiv fundamental valorificarea și revitalizarea uneia dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu din Constanța, primul edificiu școlar, care a purtat denumirea „Principele Ferdinand și Principesa Maria” – monument istoric clasat în categoria A, printr-un demers cultural și educațional complex, cu activități care vor contribui la creșterea gradului de conștientizare a valorii patrimoniului cultural local și național. Activitățile principale vor include: ateliere de grafică, de crochiuri și desene și de creație vestimentară, realizate în colaborare cu elevi și profesori de la Colegiul Național de Artă „Regina Maria” din Constanța. Vor participa la ateliere 20 de elevi de la specializarea Arhitectură, alături de profesorul coordonator Andrei Beșcucă, care vor realiza lucrări de grafică inspirate de monumentul istoric (prima școală din Constanța); 10 elevi de la specializarea Modă, coordonați de doamna profesor Liana Opriș-Dumitru, care vor concepe și realiza piese de vestimentație specifice lumii regalității, ce vor fi integrate într-un spectacol coregrafic și o paradă și 10 elevi de la specializarea Grafică, însoțiți de profesorul de specialitate, doamna Ana-Maria Ungureanu, care vor surprinde prin crochiuri și desene momente din timpul pregătirii paradei, precum și din timpul desfășurării acesteia.

    Lucrul în atelierele de creație vestimentară va fi încununat de o Paradă Regală – organizată de Muzeul de Artă din Constanța pentru publicul larg, care va pune în valoare aspecte ale vestimentației și ale manierelor regale. Atelierele de grafică se vor finaliza cu deschiderea unei Expoziții de Grafică și Desen, în care participanții la ateliere vor expune lucrările realizate. Expoziția va fi deschisă publicului larg și va fi organizată la Muzeul de Artă Constanța.

    „Proiectul este structurat clar, logic și coerent, fiecare activitate fiind susținută de resurse adecvate și integrate într-un plan general de interpretare a monumentului istoric. În centrul acestui demers se află recontextualizarea artistică și educațională a unei clădiri de patrimoniu cu valoare simbolică – prima școală din Constanța care a purtat numele Principelui Ferdinand și al Principesei Maria. Proiectul propune o paradigmă narativă, dinamică și participativă, în care memoria spațiului este activată prin intervenții artistice contemporane, prin implicarea tinerilor și a publicului larg în procese de co-creație și explorare identitară, iar structura acestuia reflectă o abordare transdisciplinară riguroasă, în care granițele dintre educația formală, arta contemporană, cercetarea istorică și acțiunea civică sunt traversate și reconfigurate. Prin acest proiect Muzeul de Artă Constanța își propune să transforme clădirea într-un reper cultural și educațional modern, integrând-o activ în viața comunității locale și în circuitul turistic și cultural național”, declară managerul de proiect, critic de artă Cristina Gelan, educator muzeal la Muzeul de Artă din Constanța.

  • „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” – un omagiu adus patrimoniului culinar multietnic al regiunii

    „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” – un omagiu adus patrimoniului culinar multietnic al regiunii

    Institutul Național al Patrimoniului anunță desfășurarea atelierelor gastronomice din județele Constanța și Tulcea, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

    Proiectul aduce în prim-plan diversitatea culturală și culinară a regiunii Dobrogea, un spațiu emblematic pentru conviețuirea etnică din România.

    Prin atelierele organizate în lunile iunie 2025, inițiativa urmărește documentarea, conservarea și promovarea patrimoniului imaterial al comunităților locale, punând accent pe preparatele culinare tradiționale. Rezultatele cercetării vor fi reunite într-un rețetar bilingv ilustrat – „Gustul Dobrogei / The Taste of Dobrogea”, ce va fi lansat oficial în cadrul expoziției finale găzduite de Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

    Atelierele gastronomice din județul Constanța (17–18 iunie 2025)

    Atelierul gastronomic armân – Ferma Ilie Zelca

    Desfășurat într-un cadru autentic, în inima Dobrogei, atelierul dedicat comunității armâne a avut loc la Ferma Ilie Zelca. Tinerii participanți au învățat alături de membrii comunității să pregătească o plăcintă tradițională cu brânză, spanac și praz – o rețetă transmisă din generație în generație.

    Evenimentul a reprezentat un veritabil omagiu adus patrimoniului imaterial armân, fiind sprijinit de personalități ale comunității precum domnul Petruț Gheorghiță, susținător al culturii armâne, și domnul Ilie Zelca, gazdă și partener activ al atelierului. Atmosfera a fost animată de prezența Ansamblului de dansuri armănești „Iholu”, iar sprijinul logistic al Fundației Gheorghe Halit a contribuit la buna desfășurare a activității.

    Atelierul gastronomic tătăresc – Bistro Musafir Efendi, Constanța

    Într-o atmosferă familială și caldă, în centrul istoric al municipiului Constanța, comunitatea tătară a fost reprezentată de copii, părinți și mentori care au participat la pregătirea șuberek-ului – un preparat emblematic pentru cultura tătară.

    Copii minoritate tătară păstrare gastronomie

    Atelierul a evidențiat nu doar tehnicile culinare, ci și dimensiunea educativă a patrimoniului imaterial, încurajând transmiterea tradițiilor către generațiile tinere, într-un gest de consolidare a identității culturale și de promovare a valorilor precum solidaritatea și respectul pentru diversitate.

    Atelierul gastronomic turcesc – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Filiala Cobadin

    Recreând atmosfera festivă a unei nunți tradiționale turcești, atelierul a fost o veritabilă incursiune în universul culinar al comunității turce din Dobrogea. Participanții, membri ai comunității și tineri din ansamblul folcloric Genç Umutlar, au pregătit și servit preparate autentice precum Düğün Çorbası (ciorbă de nuntă), Saraylı (desert cu origini otomane), Dolma, Mantı și Kürdan Kebabı. Evenimentul a fost o demonstrație vie a păstrării și valorificării patrimoniului culinar, transmis cu grijă din familie în familie.

    Atelierele gastronomice din județul Tulcea

    Comuna Izvoarele – comunitatea greacă

    Seria atelierelor tulcene a început în comuna Izvoarele, în gospodăria familiei Ciobanu. Într-un decor cald și autentic, tinerele din comunitate au avut oportunitatea să învețe rețeta plăcintei tradiționale pxirez pitis (plăcintă uscată), sub îndrumarea doamnelor Sinica și Mirela Ciobanu.

    Atelierul a reprezentat un moment de reconectare cu rădăcinile grecești și o ocazie valoroasă de conservare a unei rețete cu tradiție.

    Cerna – comunitatea meglenoromână

    Al doilea atelier din județul Tulcea s-a desfășurat în localitatea Cerna, fiind organizat în parteneriat cu Asociația Culturală Altona. Sub îndrumarea doamnei Aneta Gugiescu, participanții – în special tinere din comunitate – au gătit cu migală măngică, plăcinte cu brânză de oaie și brânzeturi maturate, halva și sârlie cu nucă și miere. Atmosfera a fost întreținută de ospitalitatea Andreiei Tanur, gazda evenimentului, iar atelierul a devenit o veritabilă sărbătoare a gustului și tradiției meglenoromâne.

    Tulcea – comunitatea ucraineană

    Organizat la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, atelierul ucrainean a inclus o demonstrație de modelare a aluaturilor de nuntă (șeșke), o expoziție gastronomică bogată și o micro-expoziție etnografică cu obiecte tradiționale.

    Atelier gastronomie tradițională ucraineană Tulcea

    Participantele – Mirela Munteanu, Maria Efimov, Florica Sidorencu, Stefana Calenic și Creita Pinzaru – au pregătit preparate precum pește marinat (reba marinovana), știucă umplută (șciuka naceneana), malasolcă, scordolea, plăcintă cu mere și nucă și plăcintă cu varză murată și nucă. Evenimentul a fost completat de un moment artistic specific: cântece pentru oaspeți, cântec de nuntă și cântec căzăcesc.

    Tulcea – comunitatea rușilor lipoveni

    Cel de-al patrulea atelier gastronomic tulcean a avut loc la Centrul Cultural „Vicol Ivanov” și a adus în atenție bogata moștenire culinară a rușilor lipoveni. Sub coordonarea doamnei Claudia Chirilă Ciotic și cu participarea activă a membrilor Ansamblului Lodka, tinerii au învățat să pregătească pirajki de post (cu varză murată, morcovi, năut, orez, rahat și stafide), iar comunitatea a prezentat o serie de preparate tradiționale precum borș de pește, plăcinte cu mere și gutui, plachie, scrumbie marinată și afumată, batog, zacuscă cu pește și icre de crap.

    sarbatoarea-borsului-de-peste-delta-dunarii-crisan-preparate-traditionale-din-peste

    Atelierul a fost un adevărat tur de forță culinar, ilustrând bogăția gastronomiei lipovenești și pasiunea cu care aceasta este transmisă din generație în generație.

    O viziune strategică asupra patrimoniului imaterial dobrogean

    Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” reflectă angajamentul Institutului Național al Patrimoniului față de conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al României. Dobrogea rămâne o regiune-model pentru conviețuirea interetnică, iar diversitatea sa culinară este una dintre cele mai expresive forme de manifestare a acestei coexistențe.

    Prin implicarea activă a comunităților locale și a tinerelor generații, proiectul contribuie la consolidarea identității culturale locale și naționale, și la păstrarea unor tradiții culinare vii, relevante și valoroase.

    Pentru mai multe informații despre proiect, activitățile viitoare și lansarea rețetarului ilustrat „Gustul Dobrogei / The Taste of Dobrogea”, vă invităm să urmăriți pagina oficială a Institutului Național al Patrimoniului.

  • Ucrainenii din Tulcea și-au prezentat gastronomia tradițională, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” derulat de INP

    Ucrainenii din Tulcea și-au prezentat gastronomia tradițională, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” derulat de INP

    Un atelier gastronomic cu specific ucrainean a fost organizat miercuri, 25 iunie 2025, în Sala Multimedia a Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, derulat de Institutul Național al Patrimoniului și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Comunitatea ucraineană a fost reprezentată de Grupul vocal fondator „Zadunaiska Sici” din cadrul Filialei Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din România.

    Gastronomia tradițională ucraineană în Dobrogea

    „Manifestarea culturală a cuprins mai multe componente: un atelier demonstrativ de transmitere către tineri a tehnicii modelării aluaturilor de nuntă (șeșke), o expoziție gastronomică cu preparate reprezentative pentru comunitatea ucraineană, o micro-expoziție etnografică cu obiecte moștenite de membrii grupului vocal și un moment artistic adaptat contextului (cântec pentru oaspeți, cântec de nuntă, cântec căzăcesc).

    Atelier gastronomie tradițională ucraineană Tulcea

    Doamnele Mirela Munteanu, Maria Efimov, Florica Sidorencu, Ștefana Calenic și Creița Pînzaru, alături de 9 tineri din cadrul comunității de ucraineni din Tulcea, s-au implicat activ în acest atelier demonstrativ și interactiv, dar și în pregătirea preparatelor culinare (pește marinat/ reba marinovana, știucă umplută/ șciuka naceneana, malasolcă/ malasolka, scordolea, plăcintă cu mere și nucă/ placenta iz yabloke i hurihe, plăcintă cu varză murată și nucă/ placenta iz kapustuiu kvasenuiu i hurihe).”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

    Gastronomia ucraineană Tulcea

    Cu această ocazie, a fost dezvăluită și rețeta preparatului tradițional – știucă umplută, gătită la eveniment de Florica Sidorencu.

    „Se alege o știucă de aproximativ 1,5 kg. Se curăță de solzi, se scot intestinele pe la cap și se se decapitează. După spălare, cu ajutorul unui cuțit ascuțit se jupoaie de piele, fără să o tăiem sau rupem. Scoatem carnea rămasă de pe piele și coloană și o dăm de două ori prin mașina de tocat. Condimentăm cu sare, piper și mărar verde și adăugăm  o ceapă mare, tocată și călită; o lingură de pastă de ardei; 3-4 căței de usturoi zdrobiți; 1-2 ouă; 1-2 felii de franzelă muiate în lapte și stoarse bine. Totul se frământă cu cca. 100 ml ulei. Facem o probă de gust, prăjind o chifteluță.

    Știucă umplută gastronomie ucraineană Dobrogea

    Umplem știuca, o coasem  și o așezăm într-o tavă unsă cu ulei, atașându-i și capul. Înțepăm cu scobitoarea peștele să nu pocnească la gătit și dăm la cuptor la foc moderat. Din când în când, turnăm puțină apă în tavă, iar cu 15 minute înainte de a o scoate, ungem știuca cu o pensulă cu pastă de ardei, pentru aspect. Se servește rece și se ornează după inspirația fiecăruia.”, am aflat de la doamna Florica Sidorencu.

    Fotografiile ne-au fost oferite de Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

  • Bucătăria tătărească a deschis seria atelierelor din cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, realizat de INP

    Bucătăria tătărească a deschis seria atelierelor din cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, realizat de INP

    Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, inițiat de Direcția Programe din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, cofinanțat de AFCN, a fost lansat astăzi, la Constanța. Activitatea de la Constanța a constat într-un atelier gastronomic, în cadrul căruia, copiii din etnia tătară au gătit șuberek, pentru a demonstra faptul că rețetele de la mamele și bunicile lor nu vor fi uitate.

    Baclavale - produse tradiționale tătărești

    Atelierul s-a desfășurat în cadrul bistro-ului Musafir Efendi, situat în Centrul Vechi al Constanței, acolo unde localnicii și turiștii se pot bucura de gustul produselor tătărești și turcești, precum șuberek, kobete, sari burma, baclavale sau kataif.

    Copii minoritate tătară păstrare gastronomie

    Scopul proiectului inițiat de INP, este de a promova patrimoniul imaterial și gastronomia tradițională a comunităților etnice dobrogene.

    „Copiii din comunitatea tătară au gătit astăzi, la atelierul gastronomic organizat în cadrul proiectului realizat de Institutul Național al Patrimoniului cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Obiectivul acestui proiect este cunoașterea de către tineri și publicul larg, a rețetelor tradiționale multietnice din Dobrogea și promovarea unui model sustenabil de dezvoltare durabilă, prin intermediul promovării gastronomiei tradiționale.

    Șuberek- gastronomie tradițională tătărească

    Atelierul de la Constanța, a fost dedicat tradițiilor etniei tătare și în cadrul acestuia, tineri din comunitatea tătară au încercat, ajutați și de adulți, să prepare câteva produse tradiționale ale bucătăriei tătare.”, a declarat Florentina Udrea, șef Serviciu Programe, Proiecte culturale, Fond documentar și Redactie, din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

    Tot astăzi, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, a avut loc un alt atelier de gătit, organizat de etnicii aromâni, în satul Culmea, care aparține de orașul Ovidiu.

    produse-traditionale-gastronomie-armani-dobrogea

    „Activitățile vor contribui la dezvoltarea unei abordări interdisciplinare prin crearea unei cercetări etnografice și realizarea unei arhive documentare, audio-vizuale, multimedia, organizarea a 7 ateliere gastronomice, publicarea unui rețetar cu mâncăruri tradiționale multietnice, cu implicarea comunităților și transmiterea către tineri a celor mai reprezentative elemente de gastronomie tradițională din Dobrogea, dar și ca un model de conviețuire și de multiculturalitate dobrogeană.

    Proiectul va avea ca rezultat redactarea unei cărți rețetar bilingv cu numele Gustul Dobrogei! The Taste of Dobrogea! Vor fi selectate, documentate și alese până la 20 de rețete specifice fiecărei etnii, care vor fi ilustrate și documentate și traduse în engleză.

    De asemenea, proiectul va avea ca rezultat și realizarea unei expoziții care va reflecta contribuția importantă a comunităților etnice din Tulcea și Constanța, lansată cu ocazia Conferinței finale ce va avea loc la Muzeul de Etnografie și Artă din Tulcea, secție a ICEM Tulcea.”, a precizat Daniela Mihai, director Direcția Programe, Metodologii, Patrimoniu Imaterial și Fond documentar, din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

    Atelierele vor continua, mâine, în comuna Cobadin din județul Constanța, unde reprezentanții minorității turce, copii și adulți, vor prepara produsele specifice ale etniei lor. Săptămâna viitoare, echipa INP va documenta, în județul Tulcea, rețete tradiționale ale grecilor, meglenoromânilor, ucrainenilor și lipovenilor din Dobrogea.

  • Școala de Vară “RO-B@LNEO HERITAGE” s-a încheiat

    Școala de Vară “RO-B@LNEO HERITAGE” s-a încheiat

    În cele 3 zile ale Școlii de Vară RO-B@lneo Heritage Eforie Sud, proiect organizat de INP cu co-finanțare AFCN, participanții au avut ocazia să exploreze, la pas, patrimoniul balnear din Eforie Sud și Eforie Nord și să observe toate aspectele interesante prezentate de specialiștii Direcției Programe, Proiecte și Metodologii din cadrul INP.

    Participanții au primit informații prețioase de la dr. Florentina Udrea, “Vile rezidențiale pe litoralul Mării Negre”. Adriana Speteanu-Vasiliu, și Andreea Dumitru au prezentat tema “Patrimoniul balnear și de loisir de pe litoralul Mării Negre. Trasee culturale”.

    De asemenea, participanții la Școala de Vară au făcut, alături de specialiști, vizite ghidate, pentru a afla ce clădiri formează patrimoniul balnear și de loisir din Eforie Sud.

    În ultima zi a Școlii de Vară, cursanții au explorat patrimoniul cultural și istoric din zonă, începând cu o vizită la vilele emblematice din Eforie Nord precum Hotel Belona, Vila Aviana (azi Vila Blank), Vila Marelui Voievod Mihai/Club Acapulco.

    Fiecare clădire a avut o poveste unică de spus, iar ghizii au oferit detalii captivante despre arhitectura și istoria acestor locuri.

    Traseul a continuat în Techirghiol, unde primarul Iulian Constantin Soceanu, le-a oferit participanților accesul în Primărie, un loc încărcat de istorie și tradiție.

    Vila Artiștilor, Sanatoriul Speranța, Vila Simion Constantin, Vila Mica Belona, Vila Vidrighin și Biblioteca orașului Techirghiol au fost alte clădiri din patrimoniul cultural incluse în tur.

    La final, cursanții au participat la un concurs interactiv despre patrimoniul balnear din Eforie Sud, unde și-au testat cunoștințele acumulate de-a lungul celor trei zile.

  • Încep înscrierile pentru Școala de Vară de la Hârșova, ediția a treia

    Încep înscrierile pentru Școala de Vară de la Hârșova, ediția a treia

    Școala de Vară de la Hârșova se adresează elevilor, studenţilor şi tinerilor cu activitate în domenii precum istorie, arheologie, patrimoniu cultural, antropologie, natură, dar şi pasionaţilor de cultură şi iubitorilor de patrimoniu cultural și natural.

    Obiectivul general al Școlii de vară este cunoașterea monumentelor istorice și naturale ale Hârșovei, prezentarea tehnicilor de restaurare a artefactelor de piatră aflate in lapidariumul Muzeului din Hârșova, precum și înlesnirea unui cadru informal de dialog  între autorități publice, comunitate, viitori cercetători și tineri, pe care dorim să-i atragem în acest efort comun de cunoaștere și protejare a monumentelor istorice și a patrimoniului natural.

    Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Orașului Hârșova, Institutul de Studii Avansate pentru Istoria și Civilizația Levantului, Universitatea din București – Facultatea de Istorie și Centrul Cultural turc Yunus Emre, Uniunea Democrată Turcă din România, organizează a treia ediție a Școlii de Vară de la Cetatea Carsium – Hârșova, ce va avea loc în perioada 11-14 septembrie 2024.

    Școala de vară se va desfășura atât pe teren, prin vizitarea obiectivelor patrimoniului cultural și natural, la sediul Muzeului Carsium din localitate, unde se vor desfășura ateliere de lucru și vizite pe teren ce vor contribui la cunoașterea patrimoniului cultural și natural al Dobrogei. Prelegerile vor fi susținute de lectori cu experiență în domeniu.

    De asemenea, va fi organizată o vizită pe teren la cele mai reprezentative monumente istorice din Constanța. Tot la Constanta se va organiza un atelier de gastronomie turcească, precum și un atelier de ateliere pictură în apă Ebru, cu ajutorul Centrului cultural turc Yunus Emre.

    Taxe și condiții de participare:

    Nu există taxă de participare la Şcoala de Vară. Numărul de participanți va fi de maxim 12 persoane, restul celor care doresc să participe își vor suporta toate cheltuielile de cazare, transport și masă. Cheltuielile legate de cazare și masă, echipamentele de studiu, de lucru și de protecție vor fi asigurate de organizator.

    Costurile deplasării la Hârșova și retur vor fi suportate de către participanți (toți cursanții).

    Selecția participanților se va face pe baza transmiterii unui CV și a unei scrisori de intenție la e-mail: dana.mihai66@gmail.com, roxana.zidaru@patrimoniu.ro.

    Data limită pentru trimiterea CV-ului, însoțit de scrisoarea de intenție este 06.09.2024.

  • INP a deschis, oficial, RO-B@lneo Heritage, Școala de Vară de la Eforie Sud

    INP a deschis, oficial, RO-B@lneo Heritage, Școala de Vară de la Eforie Sud

    Școala de Vară RO-B@lneo Heritage, de la Eforie Sud, desfășurată la Grădina Cinemascop, a început astăzi. Până pe 30 august, organizatorii vor promova patrimoniul balnear de pe litoral.

    Deschiderea oficială a Școlii de Vară de la Eforie Sud, a fost susținută de către directorul Daniela Mihai, de la Direcția Programe, Proiecte și Metodologii. Aceasta i-a introdus pe participanți în fascinantul patrimoniu de la Marea Neagră. De asemenea, Emil Cristian Ghiță, președintele Forumului Artelor Vizuale, a prezentat proiecte precum Eforie Colorat, prin care se pune în valoare patrimoniul din Eforie Sud.

    S-au alăturat evenimentului și reprezentanți ai Euforia Retreat & Spa, un exemplu de bune practici în conservarea și promovarea vilelor din Eforie Sud.

    Participanții au asistat și la două prezentări concise și utile: una susținută de dr. Delia Cornea, despre reședințele regale de pe litoralul Mării Negre, și cealaltă de dr. Daniela Mihai, despre cazinourile de pe litoralul Mării Negre.

    În cadrul școlii de vară RO-B@lneo Heritage a fost organizată și o vânătoare de comori arhitecturale la Eforie Sud, alături de Institutul Național al Patrimoniului.

    Organizatorii au evidențiat faptul că, pentru a ne respecta clădirile, orașele pe care le explorăm și în care ne petrecem vacanțele, trebuie să le înțelegem istoria, să le aflăm poveștile, să le iertăm greșelile.

    “Arhitectura de vilegiatură din stațiunile de pe litoral a fost cândva spectaculoasă. Fosta stațiune Techirghiol Movilă, cea mai veche de la Marea Neagră (redenumită Carmen Sylva, apoi Vasile Roaită și apoi Eforie Sud în 1962) are câteva comori care ne indică mici secrete ale vieții balneare burgheze. Studenții participanți la școala de vară au explorat stațiunea în căutarea comorilor: ferestre tip oculus, obloane de lemn, olane, coloane, ani de construcție, statui, basoreliefuri și traforuri din beton mozaicat.”, a afirmat dr. Daniela Mihai, în prezentarea susținută.

    “Chiar dacă fenomenul balnear autohton reprezintă un ecou al modei europene, arhitectura balneară este influențată și de spiritul românesc. Însușirile specifice locului în care valurile Mării Negre, lacul Techirghiol și aerul marin au catalizat apariția vilegiaturii sunt reflectate în identitatea construcțiilor.

    Așa că elementele arhitecturale tipice pentru stilul balnear sunt decorațiunile din lemn traforat, consolele din lemn ale streșinilor, pridvorurile de lemn, acoperișurile cu olane, obloanele din lemn mai mult sau mai puțin colorate.

    Clădirile istorice din Eforie erau cândva spectaculoase, dar ajung să semene cu niște vile obișnuite dacă nu le este păstrată arhitectura. Din păcate în ziua de azi se renunță la decorațiuni și la elementele care făceau aceste imobile remarcabile. Vă invit să ni le imaginăm cât mai aproape de forma lor autentică, să le apreciem, să le salvăm, să le iubim.”, au declarat reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului.