Discover Dobrogea

Tag: inaugurare

Primul spital public realizat la Constanța în ultimii 40 de ani, Spitalul Modular, este inaugurat astăzi

Spitalul Modular este inaugurat astăzi și a fost gândit ca un nucleu al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța și asigură completarea serviciilor medicale pentru această unitate.

Ministerul Sănătății a aprobat noua structură a SCBI, personalul a trecut printr-un program de pregătire și a fost instruit să utilizeze noile instalații de ventilație.

Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța: „Asistăm la un mare moment pentru Constanța. De 40 de ani nu s-a mai construit un spital în oraș, de aceea deschiderea Spitalului Modular este un motiv atât de mare de mândrie. S-au depus eforturi enorme, asta pentru că așteptările noastre au fost mari și am făcut tot posibilul să îndeplinim fiecare obiectiv pe care ni l-am propus, întotdeauna cu gândul la cât de mult o să vină în sprijinul cetățenilor.”

Spitalul Modular, o structură medicală modernă

Corpul modular are 52 de paturi, dintre care 10 sunt la Anestezie Terapie Intensivă (ATI) și este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cu farmacie și laborator.

Spitalul modular dispune, de asemenea, de un aparat de rezonanță magnetică (RMN) și un computer tomograf, serviciile de imagistică fiind o premieră pentru Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.

Valoarea totală a proiectului este de 10 milioane de euro.

Referitor la obiectivul „Spital modular pentru tratarea bolilor infecțioase Constanța”.

1.Proiectarea și execuția componentelor de ventilație HVAC sunt făcute după cele mai noi standarde și în conformitate cu NP 015 /2022 și, de-asemenea, ținând cont de toate normativele constructive și tehnice valabile la acest moment ERP 2018 și normativele de standarde la foc P118.

2.Spitalul este dotat, în integralitatea lui, cu centrale de tratare a aerului în standard igienic și dotate cu schimbătoare de căldură cu „circuit cu fluid intermediar” capabile să producă răcire / încălzire, controlul umidității și să genereze filtrare în grad avansat. Aerul curat tratat este propulsat în compartimentele spitalului prin tubulatură de înaltă etanșeitate certificată prin proceduri ale standardelor europene în domeniu. Pentru eficiență energetică și menținerea parametrilor, tubulatura de ventilație este izolată cu materiale izolatoare certificate termic și ca rezistență la foc. Suplimentar, aceasta este protejată de carcase de protecție care nu permit distrugerea mecanică și prin radiațiile ultraviolete. În spațiile de terapie intensivă aerul trece suplimentar prin filtre HEPA care purifică suplimentar aerul folosit în spațiu.

3.Este de menționat faptul că în spațiile destinate tratării bolilor infecțioase și ținând cont de standarde, aceste spații sunt menținute în presiune negativă care este indicată de presostate diferențiale electronice montate în incintă.

4.Sistemul de producție apă răcită este realizat cu chillere care respectă noile standarde de eficiență energetică. Metodologia de montaj a sistemului răcire -încălzire este realizată cu sistem de conducte și îmbinare în metoda Victaulic. De asemenea, și aceste rețele sunt izolate cu izolații profesionale și protejate cu jacketing. Sursa de agent termic este asigurată de compania municipală, iar conectarea este făcută prin schimbătoare de căldură în punctul de distribuție construit pentru spital.

5.Suplimentar, spitalul modular a fost echipat în spațiile comune din interior și cu panouri radiante igenice, alimentate electric, iar în saloane cu echipamente de climatizare în pompa de căldură.

6.Beneficiul maxim al acestui tip de construcție este viteza de execuție, mobilitatea și versatilitatea. De exemplu, poate fi ușor transformat în spital de campanie și îndeplinește toate cerințele pentru gestionarea și tratarea unor boli infecțioase cu risc mare de răspândire.

Investițiile în creșterea calităţii serviciilor de sănătate oferite constănțenilor nu se opresc aici.

Anul acesta, vor fi demarate lucrările de de modernizare, reabilitare energetică, consolidare și extindere ale clădirii vechi a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase. Este vorba despre o investiție de aproape 28 de milioane de lei, dintre care aproape 12 milioane de lei sunt alocate consolidării.

Mai mult, s-au făcut deja primii pași pentru realizarea unui pavilion administrativ în curtea spitalului, având în vedere faptul că infrastructura spitalului necesită o extindere. Documentele necesare au fost obținute, astfel încât, până la sfârșitul anului, lucrările ar putea să fie finalizate.

De asemenea, în luna decembrie a anului trecut s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru realizarea, în curtea spitalului, a unei noi clădiri care să cuprindă un Compartiment de Primire Urgențe, Imagistică, Secția de Terapie Intensivă, Secția de pacienți imunodeprimați, precum și un Ambulatoriu de Specialitate.

Ambulatoriul de Specialitate ar putea să asigure toate acele consulturi interdisciplinare de care este absolut nevoie într-un spital de monospecialitate așa cum este Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.

February 19, 2024
Spectacol de poveste la inaugurarea noului Port Turistic Jurilovca, cel mai modern din Dobrogea

Un spectacol inedit va fi organizat sâmbătă, 17 iunie, la inaugurarea noului Port Turistic Jurilovca. Deoarece este cea mai mare investiție făcută până acum în localitate, evenimentul de lansare o să fie unul de excepție și va reuni tehnologia modernă, povestea impresionantă a comunității din Jurilovca, tradițiile și gastronomia locală. Sunt așteptați la inaugurare, toți cei care s-au bucurat, de-a lungul timpului, de momente frumoase la Jurilovca.

Noul Port Turistic Jurilovca este adaptat cerințelor și tehnologiei din secolul XXI

Noul Port Turistic Jurilovca înseamnă tot ceea ce este modern, la momentul de față, pentru o marină. Fiecare ponton este prevăzut cu prize, pentru ca ambarcațiunile să aibă curentul asigurat, iar posesorii de bărci electrice să poată încărca bateriile ambarcațiunilor. De asemenea, de pe ponton, bărcile pot fi aprovizionate cu apă potabilă.

În port sunt și 50 de locuri de parcare pentru autovehicule și există două prize de încărcare pentru mașinile electrice.

Noul port va fi mai mult decât o simplă marină în care vor acosta ambarcațiunile, pentru că este prevăzut și cu zone de promenadă, de relaxare și de pescuit.

„Acest al doilea port de la Jurilovca era necesar, deoarece, în momentul de față avem 140 de solicitări pentru locuri de acostare. În prima fază, noua marină va oferi 125 de locuri de acostare, însă, din anul 2024, vom putea suplimenta capacitatea cu încă 180 de locuri. Acest lucru înseamnă că, în final, noul Port Turistic Jurilovca va avea aproximativ 300 de locuri, față de cel vechi, care are în jur de 70 de locuri de acostare și care va rămâne operațional.

Nu în ultimul rând, am prevăzut în proiect, pentru anii viitori, 4 zone pe care vor fi amplasate terase, deoarece turiștii care ajung aici doresc să mănânce produse tradiționale din pește”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

Sâmbătă, 17 iunie, inaugurare cu un spectacol unic: o poveste despre Jurilovca

Sâmbătă, 17 iunie, turiștii și localnicii sunt invitați la spectacolul care va fi organizat în noul Port Turistic Jurilovca. Pe scenă vor concerta, începând cu ora 16.00, Nicu Alifantis & ZAN, Radu Captari, Millenium și ansamblurile comunităților din Jurilovca.

”Îi așteptăm pe 17 iunie, la inaugurarea noului Port Turistic, pe toți cei care iubesc Jurilovca și doresc să participe la un spectacol deosebit, deoarece vor avea posibilitatea să vadă, live, ce n-au văzut și nu vor vedea în curând. Și nu ne jucăm cu vorbele. Sâmbătă, pe lângă spectacol și artiști, vom prezenta o zi din viața localnicilor. Acest lucru va face să fie unic evenimentul pe care îl organizăm.

Vom avea o coloană sonoră personalizată, inspirată de cântecele locale tradiționale, iar ambarcațiunile cu pescari vor veni la mal și le vor prezenta vizitatorilor o poveste reală din localitatea Jurilovca.

Între orele 16.00 și 22.00, vizitatorii vor putea cumpăra mâncare tradițională localnicii le vor oferi vizitatorilor mâncare tradițională, începând de la borș de pește, storceag, produse derivate din pește și chiar dulciuri tradiționale. De asemenea, amenajăm și un spațiu destinat copiilor, pentru ca cei mici să nu se plictisească în tot acest timp.

De la ora 22.00, în noul Port Turistic Jurilovca va avea loc cel mai spectaculos show de drone din Dobrogea. Peste 200 de drone vor spune, timp de 7 minute, povestea pescarilor lipoveni, a riscurilor pe care și le asumă aceștia atunci când pleacă în larg, la pescuit, dar și a emoțiilor soțiilor lor, care îi așteaptă să se întoarcă teferi acasă, mai ales în zilele în care marea sau lacul Razelm sunt lovite de furtună” a precizat pentru Discover Dobrogea, primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

Nicu Alifantis, unul dintre cei mai iubiți muzicieni români, a compus special pentru acest spectacol, muzica ce va însoți show-ul de drone.

„Întoarcerea în port”, capodopera de 7 minute pe care se va desfășura show-ul de drone, a fost inspirată și de cântecele locale, Nicu Alifantis venind la Jurilovca pentru a înregistra părți ale compoziției alături de corul Juraveli”.

Ediția din acest an a Festivalului Borșului va fi organizată în noul port de la Jurilovca

Vara aceasta, Jurilovca le va oferi și alte surprize turiștilor care ajung în localitate. Una dintre ele este că Festivalul Borșului de Pește va fi organizat, la începutul lunii septembrie, în noul Port Turistic Jurilovca, un loc care oferă un spațiu mai generos și o priveliște superbă.

„Festivalul Borșului de Pește a fost o idee a mea și a unui prieten al meu, încă din 2009, când nu aveam treabă cu primăria. L-am făcut și l-am sponsorizat eu, în primul an, la un nivel mic, foarte mic, chiar, nu cred că au fost mai mult de 200 de persoane, majoritatea localnici.

După care, din 2012, pentru că, între 2009 și 2012, fosta administrație nu m-a mai lăsat să îl fac, am simțit că singura modalitate prin care putem să dezvoltăm comuna este să îi aducem pe turiști în zonă. Și cum poți să îi aduci altfel, decât prezentându-le ce ai tu mai bun și mai frumos în comunitatea ta.

Acesta este motivul pentru care am ajuns la a XIII-a ediție cu Festivalul Borșului de Pește. Anul trecut, în două zile, în jur de 100.000 de persoane au participat la acest eveniment organizat în Jurilovca. Majoritatea au fost din județele Constanța, Tulcea, din Brăila, Galați, București. Deja, cei care vin de câțiva ani, ne scriu pe paginile rețelelor de socializare și ne spun că au participat în fiecare an și abia așteaptă să revină”, afirmă primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

Noul port de la Jurilovca este o investiție care va susține dezvoltarea economică a comunității

Pentru construirea noului port a fost accesată o finanțare europeană, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, valoarea proiectului fiind de 18.434.666,08 de lei.

Încă din faza de construcție, numărul de cereri pentru locuri de acostare a fost atât de mare, încât s-a accesat o finanțare suplimentară, prin FLAG Delta Dunării, în valoare de 994.364 de lei, pentru achiziționarea unor pontoane mobile care vor spori capacitatea portului.

”Fiecare proiect pe care l-am făcut îmi este drag, dar realizarea noului Port Turistic Jurilovca este un vis care a devenit realitate.

Pot spune că este cea mai mare investiție din fonduri europene din Jurilovca și sunt mândru de acest proiect. Dar, pe lângă faptul că vorbim de cea mai mare valoare accesată, eu cred că această investiție are o importanță majoră în dezvoltarea comunității noastre, pentru că, dacă ne gândim, pe orizontală se vor deschide noi oportunități de dezvoltare.

Spuneam că vor putea acosta, de anul viitor, 300 de ambarcațiuni în noul port, iar 150 dintre ele poate vor avea nevoie de conducători de bărci. Și, nu în ultimul rând, cei care vor ajunge cu bărcile aici, vor veni să mănânce, deci se vor dezvolta în continuare și unitățile de alimentație publică.

Din 2012, de când sunt primar și până în momentul de față, am reușit să accesăm peste 35 de milioane de euro, din care, aproape 13 milioane de euro fonduri europene, restul, până la 35 de milioane, fiind din fonduri naționale. Dar, vreau să fac o precizare aici, de ce doar 13 milioane de euro fonduri europene, pentru că, fiind o comună, avem niște limite, niște plafoane, în momentul în care depunem proiectele.

Toate fondurile europene pe care le-am putut obține, din 2012 până în prezent, le-am accesat, dar s-a dovedit că nu este suficient pentru nevoile și viziunea pe care o avem noi, ca administrație publică locală, în dezvoltarea comunității”, a mai spus pentru Discover Dobrogea, edilul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

În ultimii ani, Jurilovca a început să atragă un număr tot mai mare de turiști

Până în urmă cu 10-12 ani, puțini români știau de Jurilovca, astfel că localitatea nu reprezenta o destinație turistică. În ultimii ani, însă, poate și datorită Festivalului Borșului de Pește, Jurilovca a devenit o zonă atractivă, motiv pentru care a crescut și numărul locurilor de cazare.

”Cu siguranță a crescut numărul locurilor de cazare, pentru că, dacă ne raportăm la anul 2012, atunci erau 4 unități de cazare, cu aproximativ 200 de locuri, în timp ce acum avem 26 de unități de cazare, cu peste 600 de locuri. Un lucru deloc de neglijat este faptul că Jurilovca oferă ceea ce nu au foarte multe zone, adică un turism diversificat, pornind de la agroturism, până la resort-uri de 4-5 stele.

La Jurilovca, turiștii nu vin doar să mănânce produse din pește. Ei au posibilitatea să își ia ambarcațiuni din port, să se plimbe, să ajungă în Delta Dunării sau la Gura Portiței, să facă plimbări cu caiacul, să viziteze cetățile din Zonă, Cetatea Orgame-Argamum, de la Capul Doloșman sau Cetatea Enisala/Heracleea, care, la fel, se află în proximitatea comunei noastre și, nu în ultimul rând, cei care stau mai mult de 2-3 zile, au posibilitatea să viziteze ”Triunghiul Mănăstirilor”, pentru că avem un județ foarte frumos și are ce să ofere.

În plus, câteva pensiuni din Jurilovca au intrat, din acest an, pe un alt sistem, acela de brunch-uri organizate în week-end-uri. Au avut o idee excelentă și înțeleg că funcționează destul de bine și există cereri din partea turiștilor”, povestește primarul Eugen Ion.

Noul port turistic din Jurilovca se va deschide pentru public, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 12.00. În port vor fi standuri de la care gurmanzii pot degusta produse din gastronomia locală, dar și standuri ale meșteșugarilor și producătorilor locali.

Show-ul de drone va începe la ora 22.00, iar seara se va încheia cu focuri de artificii.

June 12, 2023
Dintr-o plajă cu dune, Mamaia a devenit stațiune, în urmă cu peste un secol

Mamaia era o zonă pustie la începutul secolului XX, cu dune despre care se spune că atingeau uneori înălțimea de 5 până la 7 metri. La capătul ei se afla satul de pescari care purta același nume, sat în care exista și o moară de apă.

Mamaia, stațiunea care a avut succes chiar din anul deschiderii

Încă din anul 1906, când a fost deschisă, stațiunea Mamaia a devenit o importantă destinație turistică. Fosta plajă cu dune înalte, pe care toată lumea o ocolea, a devenit o stațiune renumită în România și peste hotare. În luna iunie se împlinesc 116 ani de la înființarea stațiunii Mamaia. Ea s-a modernizat an de an și a ajuns să fie o destinație tradițională și foarte atractivă pentru turiști, în sezonul estival.

Fostul primar al Constanței, Ion Bănescu, a hotărât în anul 1905 să înființeze stațiunea Mamaia. Bănescu a dispus construirea unor pavilioane la Mamaia, care au fost finalizate pe 1 iunie 1906. Pentru a facilita accesul la noua plajă a fost construită o linie ferată pe ruta Constanța-Mamaia, iar barăcile de la ”Vii”, fosta plajă modernă a orașului au fost demolate în acel an.

”Ca la orice început, lucrurile s-au urnit mai greu. Erau frecvente disensiunile dintre conducătorii de la primărie şi antreprenorii localurilor şi stabilimentelor de băi şi ajungeau uneori chiar în faţa instanţelor de judecată.

Criticile la adresa primarului Bănescu şi a ideilor sale nu au întârziat, după cum vedem din presa vremii: “Chiar atunci când erau băile de mare de la Vii, adică la 3 km de oraş, era nesuferită pentru locuitorii şi vizitatorii Constanţei, obligaţiunea pe căldurile tropicale de a se îndesa în vagoane şi de a face o călătorie pentru a lua o baie, plictiseala şi înăduşala au sporit acum când băile sunt la aproape 9 km depărtare, iar durata minimală a drumului este de trei sferturi de oră, atât la dus cât şi la întors. Dar nu e numai atât, localitatea de la Mamaia este sălbatică, fără un arbore, fără un adăpost, expusă la toate vânturile (…), plaja, vestita plajă, are o pantă aşa de slabă încât nici la 100 metri de mal apa nu ajunge până la brâu…”, aflăm de la fostul șef al Arhivelor Constanța, Constantin Cheramidoglu.

Mamaia, vizitată de 45.000 de turiști în primul sezon

Stațiunea Mamaia a avut mare succes chiar din primul an. În sezonul estival 1906, 45.000 de persoane au vizitat noua plajă, în perioada 20 iunie – 1 septembrie. În același interval, stabilimentele de băi din orașul Constanța au înregistrat 24.500 de vizitatori.

Stațiunii i s-a făcut publicitate prin lansarea lucrării ”Băile de la Mamaia”. Primarul Ion Bănescu nu s-a mulțumit doar cu înființarea noii stațiuni, a vrut să o dezvolte și chiar i-a făcut publicitate. El l-a contactat pe dr. Mendonini, care a scris lucrarea ”Băile de la Mamaia”, publicată în anul 1907.

Bănescu avea planuri mari pentru Mamaia, astfel că i-a solicitat arhitectului francez Edouard Redont întocmirea unui plan de sistematizare a stațiunii. Desenele lui Redont, publicate într-un ziar central important, prezentau hoteluri impresionante, ca niște palate și grădini luxuriante, toate realizate la propunerea lui Bănescu. Din păcate însă, proiectul a rămas doar pe hârtie, deoarece Ion Bănescu a fost primar doar până în anul 1907.

Femeile și bărbații aveau pavilioane separate în Mamaia

Deși acum ni se pare o curiozitate și un lucru inacceptabil, în Mamaia secolului trecut, femeile și bărbații făceau plajă separat. Două pavilioane lungi din lemn, lucrate delicat, în stilul epocii erau noile amenajări balneare din Mamaia. Ele se terminau cu un foișor elegant și aveau între ele un edificiu înalt, realizat tot din lemn. Fiecare pavilion, unul pentru femei și altul pentru bărbați, adăpostea câte 56 de cabine.

Chiar dacă nu se compară cu ceea ce le oferă în prezent stațiunea turiștilor, pentru acea epocă, proiectul din Mamaia reprezenta o realizare deosebită. În gazeta ”La Roumanie” scria: ”Constanța dispune azi de o plajă care o va pune în rândul marilor stațiuni balneare din Orient”.

Stațiunea Mamaia a fost administrată prima dată de o femeie

Băile de la Mamaia erau arendate prin licitație, la fel cum se întâmpla și cu plajele din oraș. Primul antreprenor care a închiriat plaja a fost o femeie. Ecaterina Nicolaescu a luat stațiunea în primire pe 15 iunie 1906. Asistența pentru curele balneare ale turiștilor era asigurată de doctorul grec Hector Sarafidi, unul dintre primii medici ai Dobrogei.

Accesul la noile băi din Mamaia a început pe 20 iunie 1906, însă inaugurarea oficială a fost făcută pe 22 august. Petrecerea a fost organizată în acea zi, de la ora 19.00. Două trenuri, unul cu oficialitățile și altul cu turiști și localnici au străbătut drumul până la Mamaia, într-o oră și jumătate, motiv pentru care reprezentanții partidelor de opoziție au luat în derâdere proiectul primarului Ion Bănescu.

Mamaia, un nume născut dintr-o tulburătoare poveste de dragoste

Despre proveniența numelui stațiunii Mamaia s-au scris mai multe legende. Potrivit uneia dintre ele, denumirea stațiunii provine dintr-o poveste de dragoste cu un final dramatic. Potrivit acesteia, pașa din Babadag, de câte ori era în drum spre Kiustenge trecea pe lângă stâna unui mocan, aflată între Lacul Siutghiol și mare.

Într-o zi, pașa l-a luat și pe fiul său, Enver, în călătoria sa spre Kiustenge. Când au trecut prin dreptul stânei, cei doi i-au făcut o vizită mocanului Costea Alisandru, căruia demnitarul îi spunea Cogea Ali. Tânărul Enver a observat că ciobanul are o fată deosebit de frumoasă, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. El și-a convins tatăl să își continue singur drumul, invocând un pretext pentru a rămâne la stână. Enver și-a propus să fure fata și să fugă cu ea, astfel că, atunci când a avut ocazia, el a luat-o pe tânără și a urcat-o în barcă. Speriată, fata se zbătea și striga: ”mama Lia! mama Lia!”.

Ea a reușit într-un final să scape din mâinile celui care a răpit-o, dar a căzut în apă. Fiul pașei s-a aruncat după ea în mare, a scos-o din apă, dar a observat că aleasa inimii lui nu mai respira. Disperat, Enver a început să țipe: ”Mamaia! Mamaia!”, în loc de ”mama Lia” cum spunea fata. Cu tânăra în brațe, fiul pașei de la Babadag, strigând în permanență ”Mamaia! Mamaia!” a fost cuprins de apele mării și s-a înecat. De atunci, Mamaia i-a rămas numele zonei situate între Marea Neagră și Lacul Siutghiol.

De la un sat de păstori și pescari, la o stațiune cu vilă regală și cazinou

După inaugurare, Mamaia a început să se dezvolte foarte repede. În stațiune au fost construite vile mici și cochete și numeroși oameni de afaceri au cumpărat teren în zonă. Din anul 1919 însă, pavilioanele nu au mai fost la fel de frumoase ca la inaugurarea stațiunii. În acel an ele au ars în urma unui incendiu provocat de la o mașină de făcut cafea. Ulterior au fost făcute diferite improvizații, însă pavilioanele nu și-au mai recâștigat farmecul inițial.

Prin anii 20 primăria constănțeană a dăruit Curții Regale un loc pentru construirea unui palat regal în Mamaia, la proiectul căruia, Regina Maria s-a implicat îndeaproape. Apoi, în 1935 a fost inaugurat Cazinoul din Mamaia în prezența Regelui Carol al II-lea, elegantele pavilioane pentru băi și celebrele tobogane.

Stațiunea din sudul litoralului românesc a devenit renumită pe plan internațional

În anul 1980, petrecerea unei vacanțe pe litoralul românesc în lunile de vară devenise o tradiție. Specialiștii spun că aproximativ 35.000 de oameni veneau și plecau zilnic din gara Constanța. Turiștii aveau la dispoziție 39 de trenuri. În plus, trei trenuri internaționale legau direct litoralul românesc cu Viena, Varșovia, Praga, Budapesta și Berlin.

Turiștii ajungeau pe litoralul românesc, inclusiv pe calea aerului. 15 curse aeriene legau litoralul cu aeroporturile țării, iar 11 companii aeriene din diferite țări aduceau pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu turiștii străini.

Acum, la 116 ani de la înființarea stațiunii Mamaia, imaginea ei este schimbată radical. Spațiile verzi dispar pe zi ce trece, de pe faleză se vede marea doar pe alocuri, iar blocurile și unitățile de cazare au apărut ca ciupercile după ploaie. Mamaia și-a pierdut farmecul de odinioară și chiar turiștii străini care veneau an de an. Nici Gara din Constanța nu mai este aglomerată vara ca pe vremuri, iar de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu avioanele zboară mai rar și către mult mai puține destinații.

June 7, 2022