Tag: imparatul Traian

  • Cetatea Tropaeum Traiani, un municipiu important al Dobrogei romane

    Cetatea Tropaeum Traiani, un municipiu important al Dobrogei romane

    Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța. Orașul roman fortificat a fost unul dintre cele mai importante centre economice, politice și religioase din Dobrogea romană, în cadrul provinciilor Moesia Inferior și Scythia Minor.

    Sunt multe informații despre cetatea întemeiată de împăratul Traian, dar se știu prea puține lucruri despre oamenii care au trăit în acele vremuri la Tropaeum Traiani,  despre ocupațiile lor sau divinitățile pe care le-au venerat. Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța și Gabriel Talmațchi, cercetător în cadrul MINAC, au oferit pentru Discover Dobrogea, multe informații din perioadele de glorie și decadență ale orașului tropaensilor, pe care, cu siguranță le veți citi cu plăcere.

    Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea 

    Mulți turiști care ajung în județul Constanța vizitează Monumentul Triumfal de la Adamclisi, însă nu toți merg și la Cetatea Tropaeum Traiani.

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi-vedere-drona-fotografie-aeriana

    „Cetatea de la Adamclisi se află în partea de sud-vest a satului, la aproape 600 m de acesta şi la 1500 m de monumentul triumfal, pe valea Urluia, o colină mai joasă, înconjurată de dealuri înalte, care o apărau de dușmani. Localitatea a fost construită la ordinele împăratului Traian, pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice şi este considerată a fi cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei.

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    Înainte de ridicarea orașului roman, pe locul respectiv, conform descoperirilor arheologice, ar fi fost o aşezare getică. În urma cercetărilor s-a stabilit că orașul antic a fost construit ridicat la porunca împăratului Marcus Ulpius Traianus, învingătorul bătăliilor de la sud de Dunăre de la Nikopolis ad Istrum și Tropaeum Traiani, în iarna 101-102 p.Chr. Victoria, cu mari pierderi umane însemnate, a revenit romanilor, care au construit în anul 109, Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani, pe dealul din apropiere.”, a declarat penru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

    Cetatea Tropaeum Traiani, citadela cu rang de municipiu

    Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de „Traianenses Tropaenses”. Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

    muzeu-tropaeum-traiai-adamclisi

    „Citadela a obținut în a doua jumătate a secolului II p.Chr. (181 p.Chr.) rangul de municipium Ulpium Traianum Tropaeum, iar locuitorii săi erau numiți la momentul anului 116 ca Traianenses Tropaeenses. Întemeierea orașului a beneficiat de lăsarea la vatră a numeroși veterani din armata regulată romană participantă la conflictul din Dobrogea, respectiv din cel general daco-roman. Aceștia, fie și-au adus familiile din Imperiu, fie și-au întemeiat unele noi, însurându-se cu localnice getice”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

    Zidul de incintă era prevăzut cu 22 de turnuri 

    Cetatea era prevăzută cu patru porți, două dintre ele, cele din est și vest fiind principale. Ele erau flancate de turnuri masive, cu latura frontală semicirculară, lățimea fiind de peste 4 metri.

    zid-incinta-cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    „Construit în tehnica opus quadratum, zidul de incintă este placat pe ambele fețe cu blocuri de parament bosate. Incinta este prevăzută cu 22 de turnuri în formă de U.

    zid-incinta-cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    Un singur turn pe latura vestică este dreptunghiular, lung de 25 metri și dă impresia unei citadele. Zidul se păstrează aici pe o înălțime de 5-6 metri, iar suprafața turnului depășește 70 de metri pătrați.

    zid-incinta-cetatea-troapeum-traiani-adamclisi

    După tăieturile în zidurile laterale, erau porți cu cataractă și aveau în spate un sistem de blocare, dovadă fiind găurile adânci păstrate în zidul turnurilor”, spune Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

    Via principalis, ”bulevardul” din Tropaeum Traiani, pe care erau villae rusticae

    Drumul dintre cele două porți de la est și vest forma „via principalis”, strada principală. La inaugurarea cetății, „via principalis” avea o lățime de 14 metri. Partea carosabilă, lată de 7 metri, era flancată pe ambele părți de portice. Dimensiunile străzii erau apreciabile, dacă ne gândim că cea mai lată stradă din Pompei nu depășea 7 metri, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

    via-principalis-ceteatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    „Pe centrul via principalis se află canalul de scurgere a apelor pluvio-menajere. Pe o distanță de aproximativ 200 de metri, canalul este prevăzut la bază cu un apeduct lipit pe peretele sudic al acestuia și placat cu cărămidă pătrată. Apeductul ducea apă la o cisternă care se afla în apropierea porții de vest.

    via-principalis-cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    Pe teritoriul municipiului Tropaeum Traiani au apărut „villae rusticae”, printre care și cea a senatorului roman L. Aelius Marcianus de la Urluia. Urme de „villae” apar și la Zorile, Pietreni, Deleni sau Pădureni.

    via-principalis-cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    Poarta din sud nu era flancată cu turnuri, iar pavajul în trepte al porții și panta de acces în cetate, arată că era o poartă pentru pietoni. Cea de-a patra poartă, descoperită pe latura de nord, era tot una pietonală, iar la un anumit moment a fost astupată.

    cetatea-tropaeum-traiani-vedre-aeriana-adamclisi

    Orașul a fost condus de un senat ”ordo decurionum” și de o seamă de magistrați. Pe inscripțiile descoprite, sunt menționați duumviri, quinquennales, quaestores, aediles, dar și un corp de preoți ai cultului oficial”, ne-a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

    Veteranii din armată au participat la crearea localității Tropaeum Traiani

    Informațiile pe care le avem despre cetățenii și locuitorii din municipiul Tropaeum Traiani provin din descifrarea inscripțiilor, a stelelor funerare și a altor obiecte, care au fost descoperite prin săpături arheologice, începând cu sfârșitul secolului XIX.

    ceramica-descoperita-monumentul-tropaeum-traiani-adamclisi

    „Astăzi există un bagaj relativ bogat, care ne poate sugera dinamica și dramatismul vieții acelor oameni, martori la numeroase evenimente istorice. Cele mai multe, au teme administrative locale, religioase, militare și familiale.

    monumentul-tropaeum-traiani-adamclisi

    La cetate, în zona porții de vest, au fost descoperite două fragmente din bronz al unor diplome militare, care se înmânau veteranilor la momentul ieșirii din armată, alături de toate drepturile și privilegiile pe care le primeau cu acest prilej.

    Din păcate nu se mai păstrează numele soldaților romani, dar ele certifică, în jurul anilor 111-112 p.Chr., participarea veteranilor din armată la crearea noii localități.

    monumentul-triumfal-adamclisi-tropaeum-traianiDe asemenea, se cunoaște faptul că au fost detașate la Tropaeum Traiani unități militare din legiunile a V-a Macedonica și I Italica pe perioada atacului costoboc din 170 p.Chr.

    Legat de același eveniment militar din 170, sunt de reținut inscripțiile care vorbesc despre moartea duumvirului municipiului Lucius Fufidius Lucianus și a peregrinului Daizus Comozoi”, a precizat Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

    Împăratul Traian, celebrat adesea în oraș, prin cultul imperial

    Pentru aproximativ un deceniu, locul bătăliei, în mod sigur a fost evocat deseori de împăratul Traian, fiind o amintire grea și dramatică, dar plăcută în ultimă instanță, spune Gabriel Talmațchi.

    trofeul-monument-tropaeum-traiani-muzeu-adamclisi

    „Probabil, de nenumărate ori, în contexte favorabile, se aduceau, în discuția imperială, conflictele daco-romane și bătălia de la Adamclisi.

    Să ne aducem aminte de dorința de a întemeia Alexandria, de către Alexandru Macedon, după victorii militare spectaculoase și să corelăm acest fapt cu aceeași tendință și interes manifestate din partea autorității imperiale romane.

    monumentul-tropaeum-traiani-adamclisi-trofeul

    În mod cert, împăratul Traian a fost celebrat deseori prin cultul imperial, în oraș. În timp, același lucru s-a întâmplat și cu alți conducători ai Imperiului Roman. Astfel erau evocați Antoninus Pius și cezarul Aurelius, apoi pe un fronton al unui templu refolosit în secolul VI p.Chr. apar cezarii Diocletianus Augustus și Maximianus Augustus cu Constantius/Maxinianus, împărații Constantin cel Mare și Licinius etc”, spune Gabriel Talamațchi.

    Personalitățile din Consiliul Municipiului Tropaeum

    Pe o inscripție descoperită în cetate, scrie despre Consiliul Municipiului Tropaeum. Astfel, ne sunt oferite câteva nume și titluri în exercițiu cu putere de execuție, pentru duumvirii Tiberius Claudius Germanus și Marcus Aurelius Flavius, primarii Valerius Valerianus și Iulius Quirillus, cvestorii Ulpius Herculanus și Iulius Herculanus și secretarul Cocceius.

    monumentul-tropaeum-traiani-adamclisi

    „Printre alte personalități locale din acele vremuri, menționăm personajul de rang senatorial L. Aelius Marcianus, probabil un latifundiar în zonă, prefectul pretoriului Petronius Annianus, tot de rang senatorial, dar și pe pe duumvirii qvinqvenales, magistrați însărcinați să exercite o anumită funcție, P. Aelius Florus și Marcus Ulpius, pe duumvirul A. Aelius Antoninus Firmus, pe un magistrat ales de două dintr-un vicus Dias, pe preotul Antoninus Marinus al zeului Jupiter Dolichenus, pe preotul Flavius Petronius, pe decurionii orașului Flavius Germanus și Lucius Memmius Valens,  membrii ai consiliului de conducere al orașului”, a precizat cercetătorul Gabriel Talmațchi, pentru Discover Dobrogea.

    În municipul Tropaeum Traiani, populația avea origini diferite

    Conform inscripțiilor existente, o parte importantă a populației din Cetatea Tropaeum Traiani era, din punct de vedere etnic, compusă din geto-daci, supuși puternic procesului de romanizare, urmați de romani -latini de pe cuprinsul întregului imperiu- și într-un mic procent, de populație greacă, afirmă cercetătorul Gabriel Talmațchi.

    Circulația oamenilor era un lucru banal în Imperiu, fapt care se poate datora unei multitudini de cauze, fie economice și comerciale, fie familiale sau militare.

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    „După cum se poate observa, vorbim despre o populație mozaicată ca origini, atât etnice, cât și geografice, în orașul care străjuia drumul central imperial din provincia cunoscută în timp ca Moesia Inferior și Scythia. Ceea ce îi unea pe toți, erau, printre altele, limba latină, autoritatea imperială, binefacerile variate ale lumii romane și interesele socio-profesionale. Astăzi și în trecutul apropiat se constată în Dobrogea aceeași situație”, a declarat pentru Discover Dobrogea Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

    Atacul costobocilor a distrus pentru prima dată orașul Tropaeum Traiani

    Orașul Tropaeum Traiani a fost distrus în timpul atacului costobocilor și tot atunci a fost ucisă o parte importantă a populației acestuia. Acesta nu a fost un eveniment militar local, ci unul general, pentru întreaga Peninsulă Balcanică. Tribul puternic al costobocilor a ajuns până în zona Greciei, fiind cu greu oprit și apoi risipit. A fost cel mai grav atac care a afectat Imperiul în zona dunăreană, după o perioadă de liniște și pace de 60-70 de ani.

    cetata-tropaeum-traiani-adamclisi

    „Municipiul a avut de suferit în urma atacului din anul 170 al costobocilor, o seminție de daci liberi din nord, care au pătruns în Peninsula Balcanică. O inscripție funerară descoperită la Tropaeum Traiani notează cu această ocazie moartea lui Daizus, fiul lui Comozous, „omorât de costoboci”. În același atac al costobocilor a fost ucis un decurion al cetății și duumvir, Lucius Fufidius Lucianus.

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    Cetatea și-a revenit după atacul costobocilor și a dezvoltat viață economică, lucru probat de o serie de inscripții descoperite de cercetători. Către jumătatea celui de-al treilea veac, în 240 d.Hr. a avut loc atacul unei coaliții carpo-gotice care a produs mari distrugeri cetății.

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    Spre sfârșitul secolului al III-lea s-a încercat reconstrucția cetății pe actuala suprafață, dar lucrarea a fost abandonată la nivelul fundației. Dovadă sunt cele patru temelii de turnuri cercetate în partea de sud-vest a incintei, părăsite la nivelul patului de așteptare”, a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

    Cetatea Tropaeum Traiani a fost reconstruită la începutul sec. al IV-lea

    Cetatea tropeenilor a fost reconstruită din temelii, la începutul sec. al IV-lea, mai precis în anul 316 d.Hr., după cum menționează inscripția descoperită la poarta de est, alături de un trofeu înalt de 2,65 metri, așezat deasupra porții.

    Conținutul inscripției: „Fiind apărători ai securității și libertății romane, împărații noștri Flavius Valerius Constantinus și Licinus Licinianus, pioși, fericiți și veșnic auguști, prin a căror virtute și înțelepciune au fost supuse pretutindeni popoarele de seminție străină, în scopul asigurării durabile a granițe, a fost zidită cu succes, din temelii și cetatea tropeenilor, pe vremea când prefecți ai pretoriului erau Petronius Annianus, bărbat de rang senatorial și Iulius Iulianus, bărbat de rang ecvestru, prea credincioși voinței divine a acestora (a împăraților).

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi-vedere-aeriana-drona

    „Cetatea a fost refăcută în timpul împăraților Constantin cel Mare și Licinius și a ajuns la o suprafață de 10 hectare. Citadela era înconjurată cu un zid de apărare prevăzut cu 4 porți, dintre care, cele de est și de vest sunt monumentale. Lungimea zidului este de 1200 de metri, iar grosimea variază între 2,60 m și 3,70 m. Tot în secolul al IV-lea, în partea de sud-est a zidului de incintă a fost alipită o anexă fortificată”, am aflat de la directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

    Cetatea Tropaeum Traiani a fost părăsită în urma atacurilor repetate 

    Viața acestui oraș important din punct de vedere politic, economic, militar și religios al lumii romano-bizantine din Peninsula Balcanică a regresat între secolele VI și VII p.Chr, din cauza atacurilor repetate ale avarilor și slavilor. Astfel, s-a închis o pagină glorioasă de istorie, care a traversat secolele, de la împărații Traian la Heraclius și de la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

    cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi-vedere-aeriana-drona

    „Viața cetății cunoaște perioade de înflorire dar și de regres, ultimele datorate în special unor atacuri ale popoarelor nomade. În sec. V are loc invazia hunică, iar către aul 586 d.Hr. s-a produs atacul avaro-slav, în urma căruia cetatea nu și-a mai revenit. Părăsirea treptată a cetății s-a petrecut în prima jumătate a sec. al VII-lea”, am mai aflat de la Gabriel Talmațchi.

    În Cetatea Tropaeum Traiani au existat 4 bazilici

    În incinta cetății au fost descoperite patru bazilici. Două dintre ele, au fost în apropierea porților de est, amplasate una în fața celeilalte. Cea situată la sud de via principalis, era cunoscută și sub numele de „Bazilica transept”. Spre poarta de vest se afla bazilica episcopală, iar cea de-a patra, care mărginește via principalis lângă poarta de vest, este cunoscută sub numele de „Bazilica cisternă”, deoarece vechea cisternă a fost dezafectată și pe locul ei s-a ridicat noua bazilică.

    basilica-cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    În zona centrală a cetății, la intersecția celor două străzi principale se afla „Bazilica forensis”, o biserică civilă. În exteriorul cetății antice Tropaeum Traiani au fost descoperite alte două bazilici paleocreștine, a precizat Gabriel Talmațchi.

    basilica-cetatea-tropaeum-traiani-adamclisi

    „Viața religioasă îmbracă la un moment dat și elemente creștine așa cum ne comunică o inscripție scurtă, dar cu o profundă valoare simbolică: ”crucea și moartea înseamnă învierea”. Nu în ultimul rând menționăm un sarcofag găsit în atriumul basilicii de marmură, pe care a fost realizată o inscripție din care se mai păstrează doar numele Maria”, povestește cercetătorul Gabriel Talmațchi, din  cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Divinitățile venerate de Traianenses Tropaenses

    Una dintre cele mai răspândite divinități despre care s-a relatat era Cavalerul Trac – specifică populației geto-trace-, alături de cele cunoscute ca fiind specifice lumii romane.

    „O divinitate greco-romană, venerată în mod special la Adamclisi este Zeus Ombrinos, așa cum aflăm dintr-o inscripție provenind inițial din teritoriul agricol, dedicația către zeu venind dinspre un magister vicii sau primar de sat, care pare să aibă o origine tracă.

    monumentul-tropaeum-traiani-adamclisi

    De asemenea, mai reținem dedicații pentru mai multe zeități, printre care Apollo, Neptun, Domus Divina/Domus Augusti (ale casei imperiale), Sol Invictus (Mithras), Liber Pater sau Dionysos și Hera”, a precizat Gabriel Talmațchi.

    Cercetările în cetate au început din anul 1892 și au fost conduse de Grigore Tocilescu până în anul 1909, anul morții premature a marelui savant. Săpăturile în șantierul arheologic au fost continuate ulterior de mulți alți cercetători și continuă și astăzi.

    În anul 1977 au fost realizate lucrări de restaurare la cetatea Tropaeum Traiani, care au vizat în special zidul de incintă, cele două porți principale, de est și de vest, precum și poarta din sud și „via principalis”, drumul principal al cetății.

  • Cetatea Capidava, fortăreața cu o istorie fabuloasă, va reintra în circuitul turistic

    Cetatea Capidava, fortăreața cu o istorie fabuloasă, va reintra în circuitul turistic

    Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și va intra în circuitul turistic, din data de 15 iunie 2021. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

    Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

    Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

    cetata-capidava-ridicata-in-perioada-imparatului-traian-secolul-IILocul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

    Cetatea Capidava va reintra în circuitul turistic

    Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare de la Cetatea Capidava s-au încheiat, iar de la jumătatea lunii iunie turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

    cetatea-capidava”Începând cu 15 iunie Consiliul Județean Constanța va redeschide Cetatea Capidava pentru vizitare. Momentan, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța se ocupă cu amenajarea sitului și vor fi amplasate indicatoare de ghidare cu informații pentru turiști.

    cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-DunariiÎn momentul în care vom avea toate dotările va avea loc și o inaugurare oficială a sitului Capidava. Sper ca în această vară, totul să fie gata”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Consilului Județean Constanța, Petre Enciu.

    Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

    Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

    cetatea-capidava-construita-in-perioada-imparatului-traianCetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

    cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-Dunarii”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”,  însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

    Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

    tiberiu-potarniche-muzeograf-arheolog-la-cetatea-capidavaÎn general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă ”satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

    Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

    cetatea-capidava-construita-in-perioada-imparatului-traian”Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

    cetatea-capidavaFaptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

    În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de ”artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită ”poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

    turn-de-artilerie-cetatea-capidava”Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

    Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

    În apropierea turnului numărul 1, pe latura de nord a castrului era o zonă de locuire, în capătul căreia se află singura bazilică descoperită până acum în Cetatea Capidava.

    bazilica-din-cetatea-capidavaO parte a podelei a fost refăcută, așa cum a fost descoperită în timpul cercetărilor din anii 70-80, iar dalele existente acum imită pavajul din cărămidă pe care l-a avut basilica. Lăcașul de cult era de dimensiuni mici, dar avea o criptă (loculus), în care era suficient spațiu pentru două cutii în care se puteau depune moaște.

    coloane-cetatea-capidavaÎn Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

    cetatea-capidavaEle au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

    bordeie-cetatea-capidavaImperiul avea nevoie de prezență și control la Dunăre. Strategia s-a schimbat, rolul infanteriei fiind diminuat în favoarea efectivelor de cavalerie, pentru a contracara raidurile migratoare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

    Cercetările continuă la Cetatea Capidava

    În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

    amfore-in-situ-la-cetatea-capidavaÎn timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

    piesa-de-joc-descoperita-la-cetatea-capidavaAm găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie  numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

    vas-de-provizii-descoperit-in-cetatea-capidavaAm descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

    cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-DunariiArcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

    chiup-descoperita-la-capidavaDe asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact.

    muzeu-centru-informare-cetatea-capidavaAcesta ar putea fi expusă în muzeul sitului arheologic, în cadrul Centrului de informare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

    Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

    Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

    via-principalis-cetatea-capidava”În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

    turn-cetatea-capidavaEl este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

    turn-cetatea-capidavaLa poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

    cetatea-capidavaCea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

    Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

    Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, care a fost construit în perioada romană timpurie.

    portul-roman-de-la-capidavaPortul Capidava a fost ridicat, cel mai probabil la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

    Termele de la Cetatea Capidava au fost construite în secolul al II-lea

    În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

    termele-de-la-cetatea-capidava”Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

    termele-de-la-cetatea-capidavaCu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

    termele-de-la-cetatea-capidavaTot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

    Cetatea Capidava ar putea fi inclusă în Patrimoniul UNESCO

    Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.

    cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-Dunarii”Lăsând deoparte controversele care au planat asupra reabilitării Cetății Capidava, punerea ei în valoare un exemplu de bune practici. Principiile UNESCO, cele de unicitate și de accesibilitate sunt îndeplinite. În plus, toate aceste monumente istorice trebuie să fie și obiective turistice, pentru că ne face plăcere să le vizităm, să respirăm istorie din ele.

    senatorul-usr-constanta-remus-negoi-la-cetatea-capidavaNe dorim ca și celelalte cetăți din lanțul de apărare roman de-a lungul Dunării să intre în circuitul turistic, măcar din punct de vedere al marcajelor și al minimei întrețineri. Este important ca ele să fie puse în valoare și promovate, deoarece fac parte din istorie.

    2021 este an aniversar, pentru că se împlinesc 65 de ani de la înființarea UNESCO, iar Comisia reunită UNESCO din Parlamentul României organizează mai multe evenimente și dezbateri zilele acestea.

    O parte a comisiei s-a reunit la Crișan, iar o parte din dezbatere este despre Delta Dunării, primul sit natural din România înscris, din anul 1991, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO și singurul din Dobrogea.

    Se va mai discuta și despre alte cetăți de pe linia Limes, dar și despre arheologia subacvatică, pentru că este un subiect destul de sensibil în această perioadă, pentru că trebuie reglementată situația.

    Arheologie subacvatica in ConstantaÎn prezent este blocată activitatea arheologilor subacvatici și a cercetătorilor științifici subacvatici și trebuie să găsim o modalitate prin care să deblocăm situația. S-a tot discutat în Comisia de Apărare, în Guvern despre soluțiile care trebuie găsite și sper să se ajungă în cel mai scurt timp la o rezolvare convenabilă pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.