Discover Dobrogea

Tag: ICEM Tulcea

  • Dobrogea pe hărțile lumii și concert Trei Parale, la Casa Avramide

    Dobrogea pe hărțile lumii și concert Trei Parale, la Casa Avramide

    Vineri, 20 martie 2026, ora 17:30, la demisolul Casei Avramide din Tulcea, va avea loc deschiderea expoziției Dobrogea pe hărțile lumii, eveniment organizat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Asociația Culturală Dobrogenius.

    „Cele 86 de hărți istorice vechi majoritatea gravuri în oțel sau cupru din colecția cartografică deținută de Ion Luchian, președintele Asociației Dobrogenius, sunt realizate între 1541 și 1938 sub semnătura celor mai importanți cartografi ai lumii: Johann Baptist Homann, Gerardus Mercator, Rigobert Bonne, Jean-Baptiste Bourguignon d’Anville, Vincenzo Coronelli, Abraham Ortelius, Nicolaus Vischer, Matthaus Seuter, Johannes Sambucus, Sebastian Munster, Johann Joseph Von Reilly etc.

    „Pasiunea pentru hărți e mai veche dar ideea colecției a apărut din dorința de a crea, în casa de patrimoniu de pe strada Bunavestire nr. 11 – cunoscută drept Casa Antippas, o cameră a hărților relevante pentru istoria Dobrogei. Pentru că numărul hărților a crescut semnificativ în ultimele luni, ne-am gândit la o modalitate de a le expune pe toate, iar parteneriatul cu ICEM Tulcea, care ne onorează în mod deosebit, a fost soluția optimă pentru acest lucru”, spune Ion Luchian.

    „Dobrogea, numitorul comun al colecției, explicitează statutul de Limes Orientalis al Dunării pentru întreaga lume creștină și rolul geopolitic major al acestui ținut, integrat în Imperiul Otoman odată cu întreaga Peninsulă Balcanică iar ulterior «piatra de hotar» într-o Europa a tensiunilor și contrastelor din care a luat naștere, printr-un efort deopotrivă politic și spiritual, Europa Unită contemporană,”

    În cadrul acestui eveniment singular, Dobrogea va fi prezentă atât pe cele mai importate hărți ale lumii cât și în repertoriul formației de muzică veche Trei Parale, binecunoscută pentru abordarea folclorului arhaic cu influențe balcanice și orientale specifice spațiului cultural dobrogean.

    Expoziția va face parte din circuitul de vizitare al Casei Avramide și va putea fi vizitată până la 20 aprilie 2026, de marți până duminică, între orele 9:00 și 17:00 (ultima intrare la 16:30).”, informează reprezentanții Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

  • Pe urmele „Gânditorului” culturii Hamangia

    Pe urmele „Gânditorului” culturii Hamangia

    Cultura Hamangia, „o nouă cultură arheologică între Dunăre și litoralul Mării Negre” , a fost identificată în urmă cu 73 de ani, de arheologul Dumitru Berciu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.

    La începutul anilor 1950, atunci când au început primele săpături arheologice la Ceamurlia de Jos, urmate de cele de la Baia, el era încă departe de a bănui că va revoluționa percepția noastră asupra societăților agro-pastorale din Neolitic. Arheolog neobosit, Dumitru Berciu va consacra întreaga sa energie prezentării caracteristicilor acestor comunități de agricultori și crescători de animale, cunoscute în prezent mai ales prin realizările lor remarcabile în domeniul ceramicii și plasticii antropomorfe. Aproximativ în aceeași perioadă, împreună cu echipa sa, va descoperi pe șantierul de la Cernavodă două piese de excepție ale neoliticului european, ce vor deveni din acel moment un veritabil simbol al culturii Hamangia – „Gânditorul” și statueta reprezentând un personaj feminin în poziție șezând.

    Începând cu anul 2023, o echipă franco-română și-a propus să desfășoare un nou proiect de cercetări în zona Baia-Hamangia (com. Baia, jud. Tulcea). Obiectivul acestui demers este de a realiza o nouă analiză a fundamentelor culturii Hamangia. În perioada 2024-2025 au fost puse bazele unui veritabil șantier arheologic pe malul lacului Golovița. Pentru o cât mai bună cunoaștere a sitului eponim al culturii Hamangia, a fost pus în operă un întreg arsenal de metode de cercetare, ce vor permite identificarea caracteristicilor unei vaste zone de locuire a cărei suprafață depășește 6 ha. Cu ajutorul tehnologiei LiDAR și al prospecțiunilor geofizice se conturează treptat planul unei mari așezări din prima jumătate a mil. V a.Chr. Pe teren, prin săpăturile realizate până în prezent au fost aduse la lumină numeroase urme ale populațiilor neolitice de acum 6800 de ani. Aceste comunități de agricultori au amenajat în sol numeroase „depozite” pentru păstrarea cerealelor. În apropierea lor au fost descoperite mari zone de acumulare a resturilor diferitelor activități umane, în care se regăsesc o cantitate impresionantă de fragmente ceramice, unelte din piatră și os. Alături de acestea trebuie amintită o statuetă antropomorfă din lut din celebra serie a culturii Hamangia! Miile de fragmente de oase de mamifere (multe dintre ele cu evidente urme de dezarticulare, descărnare, arsură) și pești descoperite constituie dovada creșterii animalelor (în special vite, oi și capre), a vânătorii (bour, cerb, căprior și, rar, cal sălbatic) și pescuitului.

    Un fapt interesant, comunitatea Hamangia de la Baia a pescuit și în lagunele aflate în apropierea așezării. Prin intermediul carotajelor realizate în preajma actualului lac Golovița s-a putut stabili că locuirea preistorică s-a constituit în apropierea unei văi la al cărei capăt se regăsea o lagună cu apă salmastră, mediu care a permis exploatarea unor ecosisteme complementare.

    Noi întrebări se conturează pe măsură ce proiectul de cercetare avansează: unde se aflau locuințele? Cum erau acestea construite? Care era forma lor? Așezarea era organizată în celule familiale sau în unități mai mari?

    Activitatea arheologilor este doar la început iar cercetările de teren și analizele arheometrice trebuie continuate pentru a cunoaște această pasionantă și enigmatică cultură neolitică ce se individualizează prin incredibila creativitate și eleganță artistică a reprezentanților săi.

    Programul de cercetări de la Baia-Hamangia face parte din în misiunea «Archéologie Delta du Danube»/«Arheologia Deltei Dunării» și este finanțat de Ministerul Culturii din România și Ministerul Europei și Afacerilor Externe din Franța. În prezent, reunește peste 40 de specialiști din diferite instituții de cercetare: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea, Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» București, Universitatea «1 Decembrie 1918» Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României București, Muzeul Regional Dobrich (Bulgaria).

    O atenție deosebită este acordată pregătirii unei noi generații de arheologi în România. În baza parteneriatului încheiat cu Universitatea din București, studenții Facultății de Istorie din această instituție își desfășoară anual pe sit practica arheologică.

  • Expoziția de Artă Plastică „Topocentru” a artistei Ioana Lavinia Streinu, la Muzeul de Artă Tulcea

    Expoziția de Artă Plastică „Topocentru” a artistei Ioana Lavinia Streinu, la Muzeul de Artă Tulcea

    Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, prin Muzeul de Artă Tulcea, vă invită să vizitați, în perioada 2 – 31 august 2024, expoziția temporară de artă plastică „Topocentru”, a Ioanei Lavinia Streinu, artist plastic.

    Ioana Lavinia Streinu este în prezent profesor de arte plastice – pictură de șevalet la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” București. Și-a obținut doctoratul în arte vizuale în anul 2008, la Universitatea de Vest Timișoara. Parcursul academic al artistei cuprinde și studii la Academia de Artă „Luceafărul” și Universitatea Națională de Arte Bucureşti (studii de licență la Secţia – Arte Plastice – Pictură de şevalet, promoția 1999, profesor Petru Lucaci), ne informează Florența Gavrilă, muzeograf la ICEM Tulcea.

    „Am pornit cu alegerea temei și titlului expoziției chiar de la definiția acestui cuvânt care se referă la un loc de observație care este considerat punct de origine. Motiv pentru care, dintr-un anumit punct amplasat în spațiul compozițional, urmăresc întreaga construcție a lucrării. Am privit cu mare interes toate caracteristicile elementelor de limbaj plastic și ale mijloacelor de expresie grupate în interpretări și reinterpretări, compuneri și recompuneri – cu origine comună, care se răspândesc treptat în universul meu pictural.” (Ioana Lavinia Streinu)

    La vernisajul din 2 august 2024, ora 15:00 vor fi prezenți artistul vizual Eusebio Spînu, care este și curator al expoziției, precum și criticul de artă dr. Eduard Andrei.

    Expoziția poate fi vizitată la parterul Muzeului de Artă Tulcea din str. Grigore Antipa nr. 2, de marți până duminică, între orele 09:00-17:00 (ultima intrare la 16:30).

    Taxe de vizitare pentru Muzeul de Artă

    Adult: 10 lei

    Preșcolar, elev, student, pensionar: 5 lei

    Taxă unică de vizitare (Muzeul de Artă și Casa Avramide)

    Adult: 15 lei

    Preșcolar, elev, student, pensionar: 7 lei

  • Ipostaze artistice și punți foto-documentare din Sulina, în expoziție la Casa Avramide

    Ipostaze artistice și punți foto-documentare din Sulina, în expoziție la Casa Avramide

    Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, prin intermediul Muzeului de Artă și al Casei Avramide, anunță deschiderea expoziției de fotografie „Accesul interzis în zona liberă fără permis”, semnată de Liviu Simioncencu, luni, 13 mai, de la ora 15:00, la demisolul Casei Avramide.

    „Accesul interzis în zona liberă fără permis” – expoziția de fotografie pe care Liviu Simioncencu o aduce la Tulcea ne dezvăluie ipostaze din Sulina, surprinse din anii ‘70 și până în prezent.

    Vizitatorii Casei Avramide vor vedea Sulina din perspectiva turistică, dar pe măsură ce vor înainta, vor pătrunde într-o lume ascunsă, izolată, mai puțin accesibilă celor ce o descoperă în sezonul estival. Încercăm astfel să inaugurăm o punte între Tulcea și Sulina, dar și între diferitele perspective pe care le avem asupra acestei zone. Vă așteptăm la deschiderea expoziției și a dialogului luni, 13 mai, de la ora 15:00, la demisolul Casei Avramide.

    Liviu Simioncencu s-a născut în Sulina, în 1959, iar primele fotografii le-a făcut în 1974. Libertatea de exprimare prin fotografie a căpătat-o cu primul aparat foto pe care l-a primit de la tatăl său, la vârsta de 16 ani. Astăzi este cunoscut drept singurul fotograf profesionist al Sulinei, iar studioul său foto deschis din 1982 pe faleza orașului este mai mult decât un simplu spațiu destinat turiștilor – aici, artistul a imortalizat viața ultimilor aproape 50 de ani în Sulina.

    În cele peste 50 de fotografii pe care le expune, Liviu Simioncencu evocă locuri din copilărie, pierdute azi, oameni ai Sulinei, vase și turiști – toate însoțite și de comentarii personale ale artistului. Acesta se descrie pe sine și demersul său ca pe „un fel de colecționar compulsiv de imagini, un fel de încercare de a opri timpul în loc și de a-mi păstra amintirile”, aflăm dintr-un comunicat de presă de la ICEM Tulcea.

  • 35 de obiecte de tezaur din Dobrogea sunt expuse la Muzeul de Arheologie din Madrid

    35 de obiecte de tezaur din Dobrogea sunt expuse la Muzeul de Arheologie din Madrid

    35 de obiecte de tezaur din Dobrogea sunt expuse în cadrul expoziției ”Tezaure Arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, care va fi inaugurată mâine, 30 septembrie, în Madrid, la Muzeul Național de Arheologie al Spaniei. Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea participă la expoziția din Spania cu  piese importante descoperite în Dobrogea.

    Obiecte de tezaur din Dobrogea, la Expoziția ”Tezaure Arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”

    Muzeul Național de Istorie a României participă la expoziția din Spania cu 85 de piese de la 40 de muzee din toată țara.

    obiecte-de-tezaur-din-dobrogea-la-Expozitie-madrid-obiecte-antice-dobrogeaExpoziția din Spania evidențiază evoluția istorică a teritoriului României actuale pe o perioadă de peste 1000 de ani (sec. VIII î.Hr. – sec. VII d.Hr.), o mărturie a numeroaselor contacte și schimburi culturale care au avut loc în regiune, rezultat al abundenție de resurse și al locației privilegiate între Europa și Asia.

    Peste 800 de obiecte arheologice reunite în expoziția intitulată ”Tezaure Arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” vor putea fi admirate gratuit, în perioada 01.10.2021-27.02.2022, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid.

    Expoziția-eveniment face parte din Programul de diplomație publică și culturală dedicat aniversării, în anul 2021, a 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei. Evenimentul-fanion al anului aniversar al relațiilor diplomatice România-Spania marchează apogeul schimburilor culturale.

    Insitutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea participă la expozița din Spania cu 16 piese

    La cea mai amplă și importantă expoziție arheologică organizată vreodată peste hotare, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea participă cu 16 piese din tezaurul Muzeului de Istorie.

    Obiect-de-tezaur-din-dobrogea-obiect-patrimoniu-icem-tulcea-fibula-noviodunum-isaccea-epoca-romana-sec-II-III-p.chrEste vorba, printre altele, de o fibulă descoperită în cadrul săpăturilor efectuate la Cetatea Noviodunum din localitatea Isaccea. Obiectul este datat în Epoca Romană, sec. II-III p.Chr. și se află în patrimoniul ICEM Tulcea.

    Situla-din-epoca-romana-ICEM-Tulcea-obiect-patrimoniu-comuna-NiculitelUn alt obiect trimis la expoziția de la Madrid este o situlă din Epoca Romană descoperită în comuna Niculițel, județul Tulcea.

    Muzeul de Istorie Constanța a trimis 19 obiecte de patrimoniu pentru expoziția din Madrid

    Pentru prima dată de când a fost descoperit, șarpele Glykon, care a fost descoperit în orașul Constanța, a părăsit țara. El este expus la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, de la 1 octombrie 2021 până pe 27 februarie 2022.

    sarpele-glykon-tezaur-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta”Muzeul Național de Istorie a României ne-a solicitat în mod oficial să participăm cu 19 piese care vor fi prezentate la expoziția din Spania.

    Între aceste piese a plecat și faimosul șarpe Glykon, un unicat cu care ne mândrim.

    În contractul încheiat între noi și Muzeul de Istorie Națională este stipulat faptul că pentru toate piesele participante va fi asigurată pază militarizată. Noi avem două persoane desemnate care participă la pregătirea expoziției.

    Consider că această expoziție de talie internațională reprezintă o promovare pentru muzeul nostru și o putem îmbina ulterior cu elemente de marketing, pentru ca instituția de cultură să aibă în viitor mai mulți vizitatori.

    Sunt piese care fac parte din structura de rezistență a expoziției Muzeului de Istorie Constanța. Valoarea de inventar a pieselor care au părăsit muzeul este de câteva zeci de milioane de lei, iar evaluarea a fost realizată de experți.

    Muzeul Național de Istorie a României este cel care suportă toate cheltuielile, de la deplasarea în străinătate a specialiștilor noștri pentru pregătirea expoziției, până la asigurarea pieselor și a echipamentelor necesare transportării lor.

    Transportul s-a făcut cu o aeronavă militară. Totul este foarte bine controlat, pentru că nu ne jucăm cu așa ceva”, a declarat directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

    Organizatorii expoziției din Madrid sunt Ministerele Culturii din România și Spania, Ministerul Afacerilor Externe prin Ambasada României în Regatul Spaniei și Ministerul Apărării Naționale a României. Evenimentul este patronat de Casa Regală Spaniolă și de Președinția României.