Discover Dobrogea

Tag: Histria

De Ziua Națională, MINAC ne invită să ne conectăm cu istoria și cu trecutul Dobrogei

Pe 1 Decembrie, constănțenii sunt invitați să viziteze, în mod gratuit, muzeele din județ, pentru a-și cunoaște mai bine istoria. Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Răzvan Pantelimon, afirmă că intrarea va fi liberă, duminică, între orele 09.00 – 17.00, la muzeele de la Adamclisi, Histria, Cernavodă și Capidava.

De Ziua României, intrarea este gratuită la muzeele de istorie din județul Constanța

„Ziua Națională a României este un prilej minunat de a ne reaminti trecutul, de a ne reaminti de cei care au contribuit la formarea și dezvoltarea țării! Și unde poți să regăsești mai bine acest trecut, decât la Muzeu! De aceea, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită pe 1 decembrie să vizitați gratuit muzeele de la Adamclisi, Histria, Cernavodă sau Capidava, pentru a vă conecta o clipă cu istoria și trecutul Dobrogei și al României! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia!”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan Pantelimon, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Muzeul de la Adamclisi

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

Toți cei interesați de istoria Dobrogei pot vizita aici: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul de Arheologie din localitatea Adamclisi.

Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

Clădirea adăpostește piesele originale de la monumentul triumfal, precum și părți din inscripțiile de la altarul militar și piese descoperite în cetatea tropeenilor în urma cercetărilor arheologice, începute la Adamclisi din anul 1892 și care continuă și astăzi.

Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere. Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.

Muzeul de la Histria

Cetatea Histria este cel mai vizitat sit arheologic din România, iar Muzeul „Histria” expune obiectele descoperite în cetate.

Muzeul Histria a fost deschis în anul 1983. Este un muzeu de sit, în care sunt păstrate și expuse o parte dintre obiectele descoperite din 1914 până în prezent. Expoziția cuprinde foarte multe piese, inclusiv din ceramică și diferite inscripții.

Inscripțiile descoperite în cetate reprezintă informații scrise, care fac referiri sau aluzii la anumite evenimente importante petrecute de-a lungul vremii, mai exact, în cei aproape 1300 de ani de ființare neîntreruptă a Histriei greco-romane.

Muzeul de la Cernavodă

În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă putem vedea celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa, care au fost descoperite la Cernavodă, în timpul cercetărilor din 1956. Din păcate, în muzeu sunt expuses replicile celor două statuete, deoarece originalele se află la București.

În Muzeul de la Cernavodă există și o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Aceasta este datată în sec. VI a.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor.

Muzeul de la Capidava

Cetatea Capidava este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos, iar în muzeul sitului arheologic de la Capidava sunt expuse câteva dintre obiectele descoperite în cetate.

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

La mulți ani, România! La mulți ani, români!

November 30, 2024
MINAC la Noaptea Muzeelor la Sate – două muzee din județul Constanța pot fi vizitate gratuit

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) participă pe data de 31 august la cea de a doua ediție a programului național Noaptea Muzeelor la Sate, amplă campanie de promovare a obiectivelor culturale de patrimoniu din mediul rural.

Cu această ocazie, iubitorii de istorie din întreaga țară vor putea vizita gratuit două dintre cele mai importante puncte de pe harta arheologică a județului Constanța. Astfel, în comuna Adamclisi, vor fi deschise publicului, în intervalul orar 18.00 – 22.00, două dintre componentele Complexului Muzeal Tropaeum Traiani și anume Monumentul Triumfal și muzeul din localitate.

Cel de al doilea obiectiv MINAC, situat în mediul rural și inclus în programul Noaptea Muzeelor la Sate, este Muzeul Histria, vizitarea sa gratuită putând fi efectuată în același interval orar 18.00 – 22.00.

Cele două obiective mai sus-menționate sunt de o importanță extraordinară în ceea ce privește istoria Dobrogei și a României. Monumentul de la Adamclisi, Trofeul lui Traian a fost ridicat între anii 106-109 d.H., după războaiele daco-romane, iar piesele sale originale pot fi astăzi admirate în modernul muzeu din comună. De cealaltă parte, Muzeul Histria adăpostește vestigiile descoperite pe situl arheologic cu același nume, piese ce spun povestea celui mai vechi oraș întemeiat, pe teritoriul actual al României, de către grecii din Milet, în urmă cu peste 2500 de ani.

Mai multe informații pot fi găsite pe adresa https://noapteamuzeelor-la-sate.ro/muzee/constanta/

August 29, 2024
Mita electorală era folosită de romani încă din antichitate, iar metodele au rămas neschimbate și azi

Mita electorală are origini mai vechi decât ne-am fi gândit mulți dintre noi. În urmă cu peste 20 de secole, romanii foloseau cu succes mita electorală în cetățile din Dobrogea și nu doar aici, pentru a primi voturile electoratului. De peste 2000 de ani, chiar și metodele la care recurg politicienii au rămas neschimbate, astfel că pâinea și circul sunt, în continuare, o rețetă sigură pentru influențarea votului populației.

Mita electorală, un obicei de peste 20 de secole

Încă din anul 100 a.Chr. există informații potrivit cărora, alegătorii depindeau din punct de vedere economic de clasele bogate, care, în campaniile electorale profitau de acest lucru, pentru a obține mai multe voturi.

La acea vreme, romanii, care primeau donații de cereale și diferite mărfuri au introdus un sistem colectiv de mită și au început să distribuie gratis hrana către populație. Uneori, se făceau distribuții speciale de vin și ulei, din proprietatea privată sau din impozitele adunate din provincii.

”În antichitate, politicienii puteau deveni binefăcători, prin susținerea financiară a anumitor activități. Dacă un magistrat își dorea cu ardoare să acceadă la o magistratură superioară sau să intre pentru prima oară în politică și era bogat, putea să subvenționeze activitatea administrativă a băilor publice, pe termen limitat. Astfel, el oferea intrarea gratuită la therme, până la o anumită dată. Astfel, el câștiga capital politic și intra în rândul binefăcătorilor. În urma donației făcute de acesta, locuitorii puteau intra să facă baie gratis. Era un fel de mită electorală.

Și împărații romani, cu ocazia celebrării unor victorii anunțau că pe o perioadă de câteva luni, intrarea este gratuită pentru toată lumea, la edificiile de pe întregul teritoriul imperiului”, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

Festivalurile, o modalitate de succes pentru influențarea electoratului

Dacă am citi cum se făcea politica în antichitate și cum recurgeau oamenii politici ai acelor vremuri la mita electorală, nu ne-am mai mira de ceea ce se întâmplă acum, atât în campaniile electorale, cât și în pre-campanii.

”Principala modalitate prin care familiile conducătoare influențau electoratul era asigurarea distracțiilor pe placul acestuia, printr-o succesiune constantă de spectacole publice.

Inițial, festivalurile durau câte o zi, după care a crescut numărul sărbătorilor, dar și numărul zilelor în care acestea erau organizate, astfel că s-a ajuns la 5, 7 sau chiar la 14 zile, iar Senatul vota sporirea fondurilor destinate acestora.

Pe lângă sumele oferite din fondurile publice se făceau și donații din buzunarele private, de către magistrații individuali care prezidau aceste festivaluri.

La Roma, jocurile oficiale, în care circul și teatrul erau principalul punct de atracție, au fost suplimentate treptat prin întreceri cu gladiatori sau confruntări cu fiare sălbatice, pe care nobilii le prezentau drept întreceri periculoase”, scria Robert Etienne, în volumul ”Viața cotidiană la Pompei”.

Majorarea nejustificată a taxelor se făcea și în anul 100 a.Chr.

De multe ori, oamenii de afaceri erau în legătură sau făceau înțelegeri cu comandanții militari și cu guvernatorii. Ei puteau concesiona inclusiv strângerea taxelor și impozitelor, a căror valoare o puteau majora chiar și de două sau trei ori. O parte o vărsau în vistieria imperiului, iar celelalte două sau 3 părți strânse în mod forțat de la populație erau împărțite între ei și guvernatorim iar în campanii banii erau folosiți pentru mita electorală.

Histria a fost primul oraș cu regim democratic din Dobrogea antică, iar histrienii au luptat pentru drepturile lor de-a lungul timpului. Ei au militat chiar și pentru privilegiul de a pescui în Delta Dunării, pentru a nu fi obligați să plătească taxe în acest sens.

”Aceste privilegii privind permisiunea de a pescui în Delta Dunării, apar într-o inscripție denumită în limba greacă ”horotesia”, adică hotărnicia. Când Histria și orașele grecești din Scythia Minor au intrat sub autoritate romană, au existat mai mulți guvernatori.

Atunci, histrienii au trimis mai multe solii cu numeroase plângeri împotriva unui grec care concesionase vama pe Brațul Sfântu Gheorghe, acolo unde ei pescuiau, dar ulterior li s-au cerut bani.

Histrienii spuneau că se bucură de acele privilegii, care le-au fost recunoscute chiar și de barbarul Zalmodegicos și nu acceptau să îi plătească taxă unui grec.

Scrisorile au fost arhivate, iar în anul 100 p.Chr., pe 25 octombrie, Manius Valerius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior a dat o lege, un decret, în care a propus să se hotărască ce măsură să ia în legătură cu plângerile histrienilor.

Acesta, care era în campania în războiul împotriva dacilor, în războiul daco-roman din anii 101-102 p.Chr. și era un prieten apropiat de Traian, a dat câștig de cauză poporului histrian și a respins contra-oferta făcută de grecul lor, care își dorea să câștige cât mai mulți bani.

Datorită corupției din administrația romană, ei știau în ce regiuni trebuia să ajungă armatele romane și comisiile senatoriale puteau să îi pună la curent pe localnici despre acele teritorii și bogățiile lor, care urmau să fie exploatate.

Manius Valerius Maximus le-a recunoscut histrienilor aceste privilegii și s-au trasat granițele teritoriului histrian, pentru că orice oraș grecesc avea două teritorii, unul agricol orășenesc (chora) și o zonă de influență, controlat de magistrații cetății, necesar pentru a exploata resursele materiale din zonă.

Vital pentru dezvoltarea cetății, în cazul Histriei, teritoriul a fost constituit dintr-un segment din brațul Sfântu Gheorghe, pe care pescuiau localnicii.

Pescuitul în Delta Dunării reprezenta, practic, una dintre ocupațiile de bază ale histrienilor și o sursă de venit în cei 1300 de ani cât a funcționat cetatea. Acest privilegiu a fost reconfirmat, fără plata vreunei taxe sau a unui impozit”, a precizat George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

Histrienii cu simț civic erau menționați în decrete așezate în agora cetății

Sunt foarte multe povești pe care cercetătorii le-au descoperit despre locuitorii Cetății Histria. Pe lângă cele care vizează cultul imperial, divinitățile protectoare ale cetății, despre mita electorală sau despre instituția medicinei publice la acea vreme ori aspectele din viața religioasă a locuitorilor, sunt și multe povestiri despre eroismul histrienilor, în lupta lor pentru câștigarea anumitor drepturi.

”Pe mine m-a frapat o întâmplare adevărată, care s-a petrecut la începutul secolului III î.Hr. Aceasta, face referire la o ambasadă a 3 cetățeni histrieni, care au mers la Zalmodegicos, o puternică autoritate locală, pentru a răscumpăra peste 60 de ostatici și pentru a putea negocia respectarea vechilor privilegii ale cetății, din partea acestuia.

După lungi parlamentări și în schimbul unor daruri, Zalmodegicos a fost de acord să îi elibereze pe acei ostatici și, totodată, a acceptat ca acele privilegii de care dispuneau histrienii să le poată fi redate.

Ei au militat atunci și pentru dreptul la exploatarea pinilor pentru făclii pe insula Peuce, Insula Pinilor, care nu se știe unde era. Acestei ambasade i s-a recunoscut meritul la întoarcere, iar numele celor 3 cetățeni au fost gravate într-un decret onorific, păstrat lângă altarul templului lui Zeus Polius, un loc de mare cinste și onoare, decret care a fost găsit.

Există în Muzeul Histria și un document epigrafic, care menționează o altă ambasadă, a cetățeanului Dioscurides, tot din sec. III î.Hr. El a fost onorat în urma acestei ambasade pe care a dus-o la bun sfârșit.

În decret se precizează că a întâmpinat nenumărate pericole. Cel mai mare dintre ele, consta în pierderea libertății. Și aceasta, deoarece, în momentul în care ieșeai de pe poarta cetății puteai fi prins și vândut ca sclav. Acești oameni nu țineau cont de pericole și mergeau în slujba cetății, acolo unde era nevoie.

Este important de știut că aceste decrete onorifice erau așezate în agora, în piața publică. La Histria, agora avea un portic. Aceste decrete reprezentau și un factor motivațional pentru ceilalți locuitori, să aducă servicii și mai mari cetății, precum acest cetățean”, aflăm de la George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

September 4, 2022
Histria, orașul cu primul regim democratic din Dobrogea antică

Histria, cel mai vechi oraș din România actuală, este și locul în care s-a instaurat primul regim politic democratic din Dobrogea antică. Este foarte interesant faptul că se vorbea despre democrație în urmă cu peste 2500 de ani, că atunci oamenii își cereau și își apărau drepturile, poate chiar mai mult decât acum.

Histria, orașul în care s-a instaurat primul regim politic democratic din Dobrogea antică

Unul dintre evenimentele remarcabile petrecute la Histria a fost Revoluția democratică histriană.

”În cadrul unei revolte populare împotriva aristocraților și fondatorilor, aceștia au fost înlăturați și s-a instituit regimul politic democratic. A fost un eveniment important, la care a face referire și Aristotel, în opera sa monumentală ”Politica”, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

Aristotel scria despre regimul democratic din orașul Histria

În volumul său ”Politica”, Aristotel ne oferă informații importante, vizavi de modul în care se făcea organizarea instituțională. De la el aflăm că Histria a fost primul oraș cu un regim democratic.

”Schimbările de regim au loc în oligarhii mai ales în două chipuri foarte evidente: unul, când se fac nedreptăți mulțimii, altul când răscoala se face chiar de către cei bogați care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte puțini sunt cei care ocupă demnități.

Așa s-au petrecut lucrurile la Massalia, Histria, Heracleea și în alte cetăți. Într-adevăr, cei care nu participaseră la magistraturi au provocat tulburări, până când au fost admiși la ele, la început frații cei mari mari și, apoi, cei care erau mai tineri.

În unele locuri, tătăl și fiul nu exercită puterea în același timp, iar în altele fratele mai mare cu cel mai mic. Acolo, oligarhia s-a apropiat mai mult de un regim constituțional, la Histria sfârșind prin a deveni o democrație”, scria Aristotel în ”Politica”.

Histrienii au militat pentru dreptul de a pescui în Delta Dunării

Histria a fost primul oraș cu regim democratic, iar histrienii au luptat pentru drepturile lor de-a lungul timpului. Ei au militat chiar și pentru privilegiul de a pescui în Delta Dunării, pentru a nu fi obligați să plătească taxe în acest sens.

”Aceste privilegii privind permisiunea de a pescui în Delta Dunării, apar într-o inscripție denumită în limba greacă ”horotesia”, adică hotărnicia. Când Histria și orașele grecești din Scythia Minor au intrat sub autoritate romană, au existat mai mulți guvernatori.

Și atunci, histrienii au trimis mai multe solii cu numeroase plângeri împotriva unui grec care concesionase vama pe Brațul Sfântu Gheorghe, acolo unde ei pescuiau, dar ulterior li s-au cerut bani.

Histrienii spuneau că se bucură de acele privilegii, care le-au fost recunoscute chiar și de barbarul Zalmodegicos și nu acceptau să îi plătească taxă unui grec.

Aceste scrisori au fost arhivate, iar în anul 100, pe 25 octombrie, Manius Valerius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior dă o lege, un decret, în care a propus să se hotărască ce măsură să ia în legătură cu plângerile histrienilor.

Atunci, le-a recunoscut aceste privilegii și s-au trasat granițele teritoriului histrian, pentru că orice oraș grecesc avea două teritorii, unul agricol și un domeniu orășenesc și de influență, controlat de magistrații cetății, necesar pentru a exploata resursele materilae din zonă.

Vital pentru dezvoltarea cetății, în cazul Histriei, teritoriul a fost constituit dintr-un segment din brațul Sfântu Gheorghe, pe care pescuiau localnicii.

Pescuitul în Delta Dunării reprezenta, practic, una dintre ocupațiile de bază ale histrienilor și o sursă de venit în cei 1300 de ani cât a funcționat cetatea. Acest privilegiu a fost reconfirmat, fără plata vreunei taxe sau a unui impozit”, a precizat George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

Histrienii cu simț civic erau menționați în decrete așezate în agora cetății

Sunt foarte multe povești pe care cercetătorii le-au descoperit despre locuitorii Cetății Histria. Pe lângă cele care vizează cultul imperial, divinitățile protectoare ale cetății, instituția medicinei publice la acea vreme sau aspectele din viața religioasă a locuitorilor sunt și multe povestiri despre eroismul histrienilor, în lupta lor pentru câștigarea anumitor drepturi.

”Pe mine m-a frapat o întâmplare adevărată, care s-a petrecut la începutul secolului III î.Hr. Aceasta, face referire la o ambasadă a 3 cetățeni histrieni, care au mers la Zalmodegicos, o puternică autoritate locală, pentru a răscumpăra peste 60 de ostatici și pentru a putea negocia respectarea vechilor privilegii ale cetății, din partea acestuia.

După lungi parlamentări și în schimbul unor daruri, Zalmodegicos a fost de acord să îi elibereze pe acei ostatici și, totodată, a acceptat ca acele privilegii de care dispuneau histrienii să le poată fi redate.

Ei au militat atunci și pentru dreptul la exploatarea pinilor pentru făclii pe insula Peuce, Insula Pinilor, care nu se știe unde era. Acestei ambasade i s-a recunoscut meritul la întoarcere, iar numele celor 3 cetățeni au fost gravate într-un decret onorific, păstrat lângă altarul templului lui Zeus Polius, un loc de mare cinste și onoare, decret care a fost găsit.

Există în Muzeul Histria și un document epigrafic, care menționează o altă ambasadă, a cetățeanului Dioscurides, tot din sec. III î.Hr. El a fost onorat în urma acestei ambasade pe care a dus-o la bun sfârșit.

În decret se precizează că a întâmpinat nenumărate pericole. Cel mai mare dintre ele, consta în pierderea libertății. Și aceasta, deoarece, în momentul în care ieșeai de pe poarta cetății puteai fi prins și vândut ca sclav. Acești oameni nu țineau cont de pericole și mergeau în slujba cetății, acolo unde era nevoie.

Este important de știut că aceste decrete onorifice erau așezate în agora, în piața publică. La Histria, agora avea un portic. Aceste decrete reprezentau și un factor motivațional pentru ceilalți locuitori, să aducă servicii și mai mari cetății, precum acest cetățean”, aflăm de la George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

Histria, un oraș important, cu o populație numeroasă

Histria greco-romană, cel mai vechi oraș din România de astăzi și cetatea cu primul regim democratic, a funcționat neîntrerupt aproape 1300 de ani. Istoricul și arheologul Vasile Pârvan, spunea că Histria depășește importanța regională și zonală, este de importanță universală.

”Până când s-au configurat și construit Tomisul, Callatisul și Adamclisi, Histria deja avea o vechime apreciabilă.

La Histria, pe 60-67 de hectare cât a avut inițial acest oraș, se preconizează că au trăit, în primele secole de la fondarea cetății, aproximativ 25.000-30.000 de locuitori. Era un oraș excepțional, de cultură și civilizație grecească, inclusiv în perioada romană timpurie.

Ea și-a pierdut puțin din această identitate, doar în perioada romană târzie sau romană bizantină, în sec. IV-VII d.Hr. Atunci s-au declanșat migrațiile și a fost o perioadă tulbure pentru toată această zonă din Nordul Balcanilor.

În decursul secolului V î.Hr., orașul Histria a devenit un centru comercial important, s-au intensificat relațiile comerciale, s-a transformat într-un centru de producție, iar comerțul s-a dezvoltat foarte mult.

Dezvoltarea economică a cetății Histria a fost materializată prin apariția primelor emisiuni monetare locale. Histria a emis didrahme de argint, după etalonul antic.

Pentru a ușura relațiile comerciale, Histria a bătut monedă de argint, între 480-475 î.Hr. Este foarte important faptul că a fost extinsă circulația monetară în zonă. S-au găsit monede histriene inclusiv în Elveția”, povestește George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

Cetatea Histria, 1300 de ani de istorie

Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii. Se spune că în perioada în care a fost întemeiată colonia milesiană la Histria, cursul Dunării era diferit.

Unul din brațele sale, care astăzi este colmatat, trecea pe lângă Histria. Chiar și Herodot a localizat gura de vărsare a Dunării în apropiere de locul în care coloniștii din Milet fondaseră cetatea. Inițial, orașul Histria, ca și orașul Tomis, dacă nu și Orgame (Argamum) în perioada romană, au fost fondate de 6 triburi milesiene. Ulterior, în perioada de ocupație romană se constituie cel de-al șaptelea trib, cel al romanilor.

”Histria a fost distrusă total, la jumătatea sec. III d.Hr, datorită invaziei carpo-gotice. Se declanșează pe la 239 d.Hr. primul val al migrațiilor, goții fiind cei dintâi care au ajuns în zonă. Ei au fost urmați de huni, avari, slavi și bulgari.

Cauza principală de abandonare a cetății au constituit-o raidurile populațiilor migratoare. Oamenii s-au săturat să își tot reconstruiască în grabă cetatea și s-au retras, dar nu departe. Ei s-au așezat în satele daco-romane din teritoriul rural, din Regio-Histriae”, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.

February 18, 2021