Discover Dobrogea

Tag: Harsova

Se oprește apa în localitățile Hârșova și Ciobanu !

În vederea executării lucrărilor de înlocuire a unui tronson pe conducta de aducțiune care asigură alimentarea cu apă a localităților Hârșova și Ciobanu din județul Constanța, se impune sistarea furnizării apei potabile, timp de 19 ore. Având în vedere gradul mare de uzură al segmentului care este înlocuit, există riscul major ca în timpul sezonului estival, când cresc consumurile de apă și debitele pompate, această conductă să cedeze, iar consumatorii deserviți să rămână fără apă potabilă pe o perioadă nedeterminată.

„Astfel, din noaptea de miercuri spre joi, 23 spre 24 aprilie 2025, ora 01.00, până joi, 24 aprilie 2025, ora 20.00, vor fi afectați de lipsa apei consumatorii din localitățile Hârșova și Ciobanu.

Recomandăm utilizatorilor să își asigure o rezervă minimă de apă pentru consum și uz casnic.

La reluarea furnizării, pot apărea modificări temporare de aspect ale apei (turbiditate, culoare), cauzate de golirea și reumplerea conductelor. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și asigurăm abonații că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor în timp operativ”, informează Biroul de comunicare din cadrul RAJA S.A.

April 21, 2025
Băile sulfuroase „Puturoasa” de la Hârșova, o bază terapeutică neamenajată, situată pe malul Dunării

Zeci de corturi și rulote sunt amplasate în pădure, pe malul Dunării, într-o zonă turistică neamenajată, cunoscută sub numele Băile sulfuroase „Puturoasa” de la Hârșova. Adulți și copii ajung anual la băile sulfuroase, situate la marginea orașului Hârșova, pe drumul care merge spre stânga, paralel cu Dunărea. Acolo este o pădure frumoasă, unde există o adevărată comunitate formată din turiști din țară, dar și din localnici, oameni care își petrec timpul în natură, din primăvară până-n toamnă, pentru a-și trata afecțiunile.

Băile sulfuroase de la Hârșova sunt apreciate și de bolnavii din alte zone ale țării

Băile termale sulfuroase de la Hârșova au apă semitermală, cu proprietăți curative. Apa vine la suprafață prin niște țevi și ajunge din straturile inferioare ale Dunării, în două bazine. În mod normal, ar trebui ca acele bazine, care au foarte mare succes și de zeci de ani sunt vizitate de românii din toată țara, să fie mai bine amenajate.

Proprietățile curative ale acelei ape semitermale sunt confirmate de pacienții care ajung în fiecare an pentru a-și trata afecțiunile. Aici nu a fost niciodată o stațiune propriu-zisă. Pur și simplu sunt niște bazine în aer liber, cu margini din ciment, amenajate într-un mod rudimentar.

”Pentru că nu există locuri de cazare, noi venim dimineața și plecăm seara. Sunt băi sulfuroase și vin aici pentru tratament, de pe timpul lui Ceaușescu. Ar fi nemaipomenit dacă s-ar face și o pensiune în care să ne putem caza, pentru a sta mai mult aici. Noi venim de la Vălenii de Munte doar pentru o zi, facem băile și plecăm”, a declarat un domn de vârsta a treia, pentru Discover Dobrogea.

”Vin de doi ani aici, pentru dureri de oase și toate cele. Sunt din Ploiești și am venit la băile de la Hârșova doar pentru o zi, apoi plec acasă. Nu rămânem mai mult, pentru că nu avem condiții. Mi-aș dori să fie mai curat, să existe toalete și ar fi bine să fie amenajat un loc de cazare. Apa este foarte bună în bazine, însă lumea nu păstrează curățenia”, a spus o pensionară.

”Întâmplător am aflat de acest loc anul trecut și venim aici de două ori pe an, pentru a petrece în natură sfârșitul de săptămână. Din păcate nu sunt toalete publice și nu toți cei care vin respectă natura și aruncă totul de jur împrejur. Dacă am fi puțin mai civilizați, cred că ar fi un pic mai bine. Noi am venit cu cortul. Ar fi un lucru bun dacă ar exista niște toalete ecologice și dușuri amenajate. Aici facem baie în aceste ape termale sau în Dunăre, pescuim și ne relaxăm. Mulți dintre oamenii care vin aici, ajung pentru tratament. Apa se schimbă în mod natural, este o țeavă care împrospătează în permanență apa. Sunt două bazine, unul cu apă puțin mai rece și altul cu apă ceva mai fierbinte. Aici este o comunitate. Sunt oameni care stau câte două, trei luni și își petrec vacanța de vară aici, pe malul Dunării”, a declarat pentru Discover Dobrogea un domn sosit din București, împreună cu soția și copiii.

Zăcământul de ape mezotermale sulfuroase se află pe malul Dunării, la 2 km de orașul Hârșova și se spune că este cunoscut încă din sec. al XIX-lea, când a fost consemnat cu numele de „Puturosul”, cel mai probabil din cauza mirosului provenit de la apa termală care are un conținut bogat în sulf.

Zăcământul a fost prospectat încă din anul 1960, când au fost realizate foraje la adâncimi diferite. Potrivit probelor de laborator, concentrația minerală a apelor minerale de la Hârșova are o calitate deosebită, astfel că se apreciază că acestea reprezintă un remediu potrivit pentru tratarea bolnavilor cu afecțiuni, în special, locomotorii. Apa are o temperatură plăcută și localnicii intră în bazine chiar și în timpul iernii.

August 15, 2024
Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat de trei ori de regii și reginele României

Muzeul Carsium din Hârșova, unul dintre cele mai vechi muzee din Dobrogea, a avut o istorie zbuciumată. Inaugurată în perioade diferite, de trei dintre cei patru regi ai României, Carol I, Ferdinand și Mihai, instituția de cultură și-a schimbat de mai multe ori sediul, deoarece nu s-a dorit desființarea ei. În 2022, muzeul va fi redeschis în fosta școală din Hârșova, acolo unde a funcționat și la înființare.

Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat de Regele Carol I și Regina Elisabeta

Muzeul Carsium din Hârșova a fost fondat la începutul secolului XX, de învățătorul Vasile Cotovu, într-o sală din noua școală înființată de tatăl său.

Piesele au fost strânse de-a lungul anilor, atât de dascălul Cotovu, cât și de copiii și locuitorii orașului. Toți localnicii au contribuit la constituirea colecției, astfel că, de câte ori găseau fragmente de inscripții, vase întregi sau fragmentare ori monede vechi, ei le duceau la școală.

La 1 mai 1904, familia regală, care se afla într-un voiaj pe Dunăre, a vizitat noua școală realizată sub supravegherea inginerului Anghel Saligny. Cu această ocazie a avut loc inaugurarea muzeului, dar și a unității de învățământ. În Cartea de Aur care există în cadrul muzeului, pot fi văzute semnăturile pe care Regele Carol I și Regina Elisabeta le-au lăsat cu acea ocazie.

Distrus de bulgari, Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat, din nou, de Regele Ferdinand și Regina Maria

În 1916, bulgarii au distrus muzeul și școala din Hârșova. 5 ani mai târziu, în ianuarie 1921, ”Muzeul Regional Hârșova”, cum era denumit în documentele vremii, a fost redeschis în locuința fondatorului său, învățătorul Vasile Cotovu.

Reinaugurarea muzeului s-a făcut pe 29 mai 1926, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care și-au lăsat semnăturile în Cartea de Aur. Cu această ocazie a fost realizată și o placă din marmură, pe care sunt gravate numele reprezentanților Casei Regale.

Și Domnița Ileana și-a lăsat semnătura în Cartea de Aur a Muzeului de la Hârșova, pe 8 iunie 1928. Alteța Sa Regală a ajuns la Hârșova, călătorind de la Oltenița pe cursul Dunării, cu vasul Marinei Militare ”Comandor Păun”. Principesa Ileana a fost însoțită de către doamna de onoare Lucasievici, de colonelul aghiotant Manolescu și de amiralul Scodrea, se precizează sub semnăturile lăsate de fiecare vizitator.

Regimul comunist a desființat Muzeul din Hârșova, iar în 2006 acesta a fost inaugurat pentru a treia oară

În 1948, muzeul, care a funcționat inițial în școala din oraș și ulterior în locuința învățătorului care a organizat instituția de cultură, a fost desființat de comuniști.

Abia 58 de ani mai târziu, Muzeul Carsium de la Hârșova a fost redeschis într-o clădire închiriată. La cea de-a treia inaugurare, pe 23 aprilie 2006, au participat Regele Mihai și Regina Ana, ale căror semnături pot fi văzute în Cartea de Aur a muzeului.

La începutul anului viitor, sediul muzeului va fi mutat din nou, în clădirea în care a funcționat inițial, respectiv în fosta școală din Hârșova, acum monument istoric. Imobilul se află în proces de reabilitare, însă, la finalizarea lucrărilor, muzeul va avea, într-un final, un sediu generos, în care turiștii și localnicii vor putea vedea expozițiile.

Muzeul Carsium din Hârșova deține și piese vechi de peste 6000 de ani, din Cultura Gumelnița

În prezent, Muzeul Carsium, o secție a Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța nu este vizitabil, pentru că toate piesele sunt strânse pentru a fi mutate în noul sediu. Cei care ajung totuși în Hârșova pot vedea însă Lapidarium-ul, unde sunt prezentate câteva elemente de arhitectură din epoca romană.

”Piesele care vor fi expuse în muzeu au fost descoperite la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX și datează din epocă romană. Cea mai mare parte a cetății se află sub casele oamenilor, iar ce putem vedea noi la Cetatea Carsium este o parte din fortificația antică și cea medievală.

În Lapidarium este și o inscripție armenească de la 1570-80, pentru că a existat și o comunitate armeană. Ea a fost descoperită în anii ’50 în curtea liceului.

Avem în colecție și două piese cu o vechime de peste 6000 de ani, din Cultura Gumelnița.

Este vorba despre un colier de astragale, gioale cum le spunem noi, din oase de oaie. Colierul, care este unicat, a fost descoperit la Hârșova, este din Cultura Gumelnița și are 6000 de ani.

Oasele prezintă semne pe suprafața lor și nu seamănă unul cu altul, probabil că a avut o semnificație în momentul în care a fost făcut colierul. În momentul descoperirii s-au văzut urme de oxid de fier pe suprafața câtorva piese. Astragal este denumirea științifică a acestui os de oaie.

Când se fac expoziții în Europa cu piese din perioada preistorică, în afară de Cucuteni, toată lumea vrea colierul de astragale de la Hârșova.

Un alt obiect vechi de 6000 de ani pe care îl avem în patrimoniu, este un suport de vas cu reprezentarea unei broaște țestoase.

În așezarea neolitică sunt multe carapace de broască țestoasă. În principiu, vasele din neolitic stau pe suporți, fie că sunt mari sau mici și au fundul conic.

Aceasta este particularitatea epocii, iar pentru a putea sta vasul fără să se răstoarne, i se făcea un suport.

Este o istorie a suporților, ei pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de dimensiunea vasului, dar pot fi și suporți rituali. Acesta, probabil, este un suport ritual, dar nu știm pentru ce se folosea.

Avem aici câteva zeci de piese transformate în bijuterii și podoabe. Din oase mici de pasăre tăiate au făcut un colier din oase de pasăre, din oase de oaie, din astragal de bovină. În general, cam totul se folosea, nu se arunca nimic, iar ce nu avea nici o utilizare era folosit ca material combustibil.

La noul muzeu vom avea și o expoziție paleontologică, cu piese de acum 300 de milioane de ani, pe care o avem de la un donator din București, dar și cu obiecte legate de istoria acestui loc”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Carsium din Hârșova, dr. Constantin Nicolae.

December 27, 2021
Cetatea Carsium, înscrisă pe lista indicativă UNESCO, ar putea intra în Patrimoniul Mondial

Cetatea Carsium, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, aparţine ansamblului de fortificaţii construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul Limes-ului dunărean. Din păcate, ea nu este nici acum reabilitată, deși au fost obținute fonduri europene din anul 2019 pentru restaurarea sitului arheologic, însă proiectul este blocat la Ministerul Culturii și lucrările nu au început. Aflat pe lista indicativă UNESCO, situl arheologic ar avea șansa să intre în Patrimoniul Mondial, dacă ar fi pus în valoare.

Arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium din Hârșova

Foarte mulți ani cetatea antică a fost confundată cu cea medievală, deoarece nu a existat o cercetare sistematică, pentru a fi observată stratigrafia. Abia în anul 2009, când a fost descoperită Poarta de Nord lucrurile s-au mai limpezit, iar în urma săpăturilor făcute de arheologi au fost găsite locuințe foarte vechi, monede și numeroase obiecte. Oraşul fortificat Carsium, a jucat un rol important în istoria romană din Dobrogea.

Prin actualul proiect de restaurare, conservare și valorificare cultural-turistică se urmărește introducerea sitului în circuitul turistic.

”Noi am propus restaurarea turnului ”Comandant”, pe baza unor imagini din 1829. El are acum 9 metri și ar trebui să aibă 14-15 metri. Comisia Limes nu a fost de acord, deoarece dorește ca toate vestigiile istorice să rămână așa cum au fost descoperite, iar intervențiile să fie minime și reversibile.

Așa o să îl lăsăm, îl curățăm, plombăm găurile și rămâne cum este acum. Turnul a avut o scară exterioară și poate vom reface câteva trepte. Cea mai amplă lucrare este jos, la Dunăre.

În discuțiile de la Ministerul Culturii s-au formulat obiecțiuni și recomandări care nu se pot lua în calcul în actualul proiect.

Una dintre problemele ridicate de comisie a fost dacă se confundă aleile de acces cu zidurile. Nu este niciun zid pe suprafața cetății, iar aleile vor fi din piatră înierbată și nu au cum să fie confundate cu cetatea, care nu a fost săpată încă.

Alte observații sunt legate de scara de acces spre Dunăre, amenajarea peisagistică, modul în care s-a gândit împrejmuirea sitului. De aici pot apărea discuții și soluții interminabile care vor amâna aprobarea proiectului și implicit trecerea la execuție.

Zidurile au fost distruse după 1828, când s-a clădit orașul modern. Atunci s-a scos piatra din ziduri și s-a dus în oraș, astfel că din cetate nu a rămas mai nimic. Probabil, la 4-5 metri adâncime în pământ putem găsi urme de locuințe romane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Remus Negoi: Reabilitarea Cetății Carsium este blocată și fondurile ar putea fi pierdute

Senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO a mers la Cetatea Carsium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce întârzie începerea lucrărilor de reabilitare, cu atât mai mult, cu cât situl arheologic se află pe lista indicativă UNESCO.

”Lucrul bun este că există un proiect aprobat, care trebuie implementat, însă, din păcate sunt câteva probleme care trebuie rezolvate. Comisia tehnică de arheologie trebuie să dea avizul pentru începerea lucrărilor la Cetatea Carsium. A dat revenire pentru luna aceasta, pentru a rezolva niște probleme minore, deși specialiștii din zonă nu le văd ca fiind probleme.

Important este să fie demarate lucrările de punere în valoare, în caz contrar, sunt șanse mari să fie pierdută finanțarea pentru reabilitarea cetății Carsium, pentru punerea în valoare, pentru acele alei înierbate care ar trebui realizate, alei pe care ar trebui să pășească vizitatorii și care sunt non-invazive, nu vor distruge situl arheologic.

În plus, Cetatea Carsium trebuie îngrădită și apoi specialiștii pot să aibă lucrări de întreținere, reabilitare, descoperiri și așa mai departe.

Aștept să dea aviz comisia tehnică și să se deblocheze proiectul, pentru a putea începe lucrările. Va trebui să facem o dezbatere pe linia Limes pentru toate cetățile.

Prin Comisia UNESCO vom atrage atenția vizavi de faptul că proiectul acesta a rămas blocat și că nu e normal ca după aproape 2 ani de la aprobare să nu fie începute lucrările și chiar să existe riscul să pierdem fondurile.

S-au pierdut multe fonduri de-a lungul timpului, astfel că vom face o inițiativă pentru ca proiectele cu fonduri europene să fie prioritare. Acum, situația este complicată, e multă birocrație și trebuie să ne gândim ce putem face, pentru ca Legea achizițiilor publice să permită flexibilizarea achizițiilor, pentru a putea fi accesate mai ușor fondurile și să fie permisă finanțarea și demararea lucrărilor”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe

Pe strada Unirii din Hârșova a fost descoperită Poarta de Nord a Cetății Carsium, poarta de intrare în fortificația de secol IV-V. Intrarea este apărată de două turnuri în forma literei ”U”, unul dintre ele fiind, în cea mai mare parte, sub stradă, iar al doilea este pe o suprafață rezervată, care face parte din Cetatea Carsium Hârșova.

”Sunt 4 fortificații de epocă antică, din punctul nostru de vedere, dintre care doar a treia perioadă din istoria fortificației este documentată prin Poarta de Nord.

Pentru linia Dunării, perioadele acestea sunt clasice. Este o perioadă până la Traian, când au venit romanii în Dobrogea și au întărit Limes-ul, cel mai probabil în timpul lui Vespasian și s-au construit fortificațiile, așa cum s-au făcut în toată Europa, pentru care s-a folosit lemn, piatră și pământ sau numai lemn și pământ.

În timpul împăratului Traian, între cele două războaie s-a fortificat limes-ul și a început construirea cetăților cu ziduri din piatră.

În sec. III fortificațiile au fost atacate și distruse de goții care au venit din stânga Dunării și urmează epoca de refacere a lor, de la sfârșitul sec. IV, în timpul lui Dioclețian și Constantin cel Mare.

Este clasică această perioadă pentru toate fortificațiile, ele aproape că sunt trase la indigo, pentru că distrugerile au fost atât de mari, încât refacerea a trebuit să se facă în aceeași perioadă de timp.

În sec. V și sfârșitul sec. al IV-lea au venit hunii, care au distrus din nou toate fortificațiile. Ele au fost refăcute în timpul împăratului Justinian, fiind a patra perioadă clasică de refacere. Fortificația Carsium începe din oraș, unde poate fi văzută Poarta de Nord și panoul de reprezentare și se termină pe malul Dunării. Tot cartierul de locuințe este pe cetate”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Cetatea Carsium se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova

Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din Cetatea Carsium, locul pe care este amplasat fostul oraș fortificat este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.

„Canaralele din Portul Hârșova, în vecinătatea cărora se află Cetatea Carsium au fost declarate rezervație naturală și peisagistică în anul 1943, printr-un jurnal al consiliului de miniștri, semnat de Antonescu.

În 1943, Grigore Florescu a făcut o săpătură la Hârșova și a constatat că pe latura de vest se exploatează piatră. El a crezut că situația este similară celei de la Capidava, unde, doi frați din Brăila au avut o carieră, au exploatat piatra, au ajuns până sub zidurile cetății și colțul de sud-vest al sitului arheologic nu mai există, pentru că a fost distrus de carieră.

Astfel, el a trimis o scrisoare la Consiliul de Miniștri, care a fost luată în serios și, printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri din 1943, zona a fost declarată Rezervația peisagistică canaralele din Portul Hârșova”.

Canaralele sunt un atol de origine jurasică, ce are aproape formă rotunjită. Stâncile acestea au fost supuse unor fenomene de eroziune și din cauza mișcărilor tectonice au crăpat.

Spre abruptul dinspre Dunăre sunt mai multe praguri de zidărie, pentru a fi împiedicat accesul de jos în sus, dar și o instalație portuară a cetății. Aici mai poate fi văzut pe o stâncă, un ciot de zid roman cu fragmente de cărămidă, din secolui IV, V, poate chiar și VI d.Chr.

Zidul mare de sus, după părerea unora, a fost realizat în sec al XIII-lea de către genovezi și a fost folosit de turci, până în 1826.

Zidul acesta are o problemă tehnică din construcție, el este ridicat pe o umplutură mare de pământ care a căzut din cetate și, practic, nu are fundație. Fundația lui de piatră a fost scoasă, probabil când a fost construit orașul modern și era nevoie de piatră, astfel că a rămas suspendat în aer. În plus, se scurg apele de pe versant, intră prin spatele zidului și ies, pe dedesubt, pe partea cealaltă. Sunt 40 de metri de zidărie, cu o istorie care ține de sec. IV până în sec XIX, pe care vrem să o reabilităm prin intermediul proiectului.

Pe cealaltă stâncă ce mărginește portul în amonte se vede o cruce. În 1912, în timpul războaielor balcanice s-a scufundat o șalupă și urmașii și regimentul de navigație fluvială au ridicat crucea pentru nefericiții care au murit acolo. În dreapta este un castel din piatră, pentru că de la fortificația mare pornea un zid de incintă care mergea prin spatele bisericii, și se închidea pe această ridicătura calcaroasă care apare în planurile rusești și turcești din sec XVIII și XIX”, am mai aflat de la arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Așezarea neolitică de la Hârșova este unică în lume

Pentru cei pasionați de istorie și geografie, orașul Hârșova este o sursă nesecată de informații și un loc în care pot face numeroase cercetări. Așezarea neolitică din localitate este unică în lume și a atras mulți cercetători din străinătate, care au rămas uimiți când au văzut movila antropică ce păstrează urme de locuire vechi de 4000-5000 de ani î.Chr.

„La Hârșova avem lucruri fabuloase. Aici, există o așezare neolitică cu un strat de cultură de aproape 13 metri, care a intrat în literatura de specialitate de mult timp, dar pe care nu o putem valorifica, pentru că este sufocată de case. Practic, așezarea neolitică este în curțile localnicilor, pentru că mulți au casele acolo. Intri în curtea unui om și în spatele casei lui vezi o succesiune de locuințe arse și îți pare rău că nu poți face nimic.

Noi avem poze din perioada interbelică și erau case aici. Zona de la Dunăre a fost ocupată tot timpul de oameni, pentru că este locul cel mai perfect, iar apropierea de apă oferă condiții foarte bune de viață. Deasupra așezării neolitice se află o necropolă de sec. VI, ultima etapă a locuirii din Cetatea Carsium.

Această ridicătură uriașă sub formă de movilă se numește, în termeni de specialitate, tell. În istorie a fost asimilat ca fiind o movilă antropică, pentru că acolo au trăit oamenii, acum 4000-5000 de ani î.Hr, în același loc, iar locuințele au fost distruse și s-au supraînălțat permanent prin reconstrucție, până când au ajuns la înălțimea de 13 metri.

Noi am vrut să facem aici un sat neolitic înainte de 1990 și chiar după, însă autoritățile locale nu au înțeles demersul nostru”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, Cetatea Carsium este unul dintre cele 24 de situri arheologice identificate în Dobrogea, care se află pe lista indicativă UNESCO. Este un castru roman important, iar prin lucrări de restaurare și punere în valoare minim invazive, ar putea să intre în patrimoniul UNESCO.

June 21, 2021
24 de situri arheologice din Dobrogea ar putea fi incluse în Patrimoniul UNESCO

Vestea bună este că 24 de situri arheologice din Dobrogea, cetăți cum le spunem noi sau castre romane au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, însă, noi ne vom referi în acest articol, doar la cele din Dobrogea. Este un lucru extraordinar, ținând cont de faptul că singurul sit din Dobrogea inclus pe lista UNESCO este Delta Dunării.

Situri arheologice din Dobrogea, care merită să fie incluse în Patrimoniul UNESCO

Anul acesta, România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, a monumentelor și siturilor care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, au fost identificate 24 de situri arheologice din Dobrogea.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

În județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre este un proiect multinațional, deoarece frontierele Imperiului Roman înconjurau un spațiu mai larg.

”Includerea acestor situri în Patrimoniul Mondial UNESCO a început odată cu Zidul lui Hadrian în Anglia și apoi s-a extins în Europa Occidentală, Europa Centrală și a ajuns pe segmentul acesta al Dunării de Jos, pentru care noi pregătim dosarul de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu Bulgaria, Serbia și Croația.

Până acum, prin Comisia Națională Limes, care a fost înființată de Ministerul Culturii și este finanțată anual de la bugetul de stat, s-au făcut cercetări ample cu rol de identificare, de delimitare, precizare a limitelor siturilor și evaluarea siturilor.

Instituțiile și arheologii care au participat la această etapă, care durează deja de 4 ani, au introdus toate rezultatele de până acum într-o bază de date sistematizată în raport cu cerințele dosarului de înscriere în UNESCO.

Este un pas foarte mare, care constă în descrierea monumentelor pe care dorim să le nominalizăm, care este, în mare parte, parcurs.

Anul acesta, trebuie să facem tot ceea ce înseamnă identificarea contextului administrativ, contextului de protecție, a riscurilor și măsurilor de gestionare a riscurilor la adresa acestor monumente, lucru care nu este simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Nu toate siturile arheologice din Dobrogea vor fi propuse pentru lista UNESCO

În Dobrogea există zeci de situri de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, care nu au fost selecționate pentru evaluare în vederea includerii lor în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

”În cazul acestor situri avem situații foarte diferite și sunt incluse în mai multe categorii. Unele dintre ele, sunt situri care au fost puțin cercetate și doar anumite fragmente sunt scoase la lumină prin săpături arheologice, restul fiind îngropat în pământ. Totuși, ele au fost identificate și sunt suficient de bine cunoscute pentru a putea fi încadrate în această categorie de situri reprezentative, dar păstrate ca vestigiu arheologic. Aceasta este o categorie.

Altele sunt cele care au fost cercetate și chiar s-au realizat lucrări de restaurare în timp, în anii 60, 70, 90. Dau exemplul Dinogeției din județul Tulcea, lângă satul Garvăn, aproape de Galați, unde s-au făcut mai multe intervenții de protecție și restaurare. Nu toate lucrările au fost realizate cum trebuia, astfel că acum necesită revizuiri semnificative.

Un alt exemplu de sit asupra căruia s-a intervenit complet nepotrivit, este deja binecunoscutul caz de la Capidava. În aceste cazuri, va trebui să ne confruntăm și să vedem în ce măsură putem face dovada valorii universale excepționale.

Aceasta este noțiunea de bază a Convenției Patrimoniului Mondial, orice monument care se înscrie în Lista Patrimoniului Mondial, trebuie să facă dovada acestei valori universale excepționale, deci o valoare care depășește granițele unui spațiu cultural sau geografic anume și se referă la tot ce înseamnă civilizația și cultura umanității, acesta este un aspect și al doilea este dovada integrității și a autenticității.

Când vorbim de integritate și de autenticitate, acolo unde s-a intervenit greșit sau nepotrivit este mult mai greu de susținut în ce măsură situl respectiv mai poate fi încadrat în această categorie a siturilor autentice și integre”, a afirmat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Cetatea Halmyris, unul dintre cele mai periclitate situri arheologice

Cetatea Hamyris din județul Tulcea este foarte deteriorată și are nevoie de o intervenție rapidă.

”Lângă Murighiol este Cetatea Halmyris, o cetate romană extraordinară, care cred că este una dintre cele mai periclitate în momentul de față, pentru că a trecut prin niște forme de degradare foarte grave.

Pur și simplu, blocurile de piatră din care sunt ridicate zidurile se dezintegrează. N-am mai văzut asemenea deteriorare agresivă în alt sit, iar acolo trebuie intervenit urgent.

Sunt probleme serioase pe care va trebui să le gestionăm împreună cu autoritățile județene și locale, pentru că altfel nu se va putea ajunge la un grad suficient de intervenție, dacă ne bazăm doar pe capacitatea statului, de la nivel central”, spune arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Sacidava, un sit arheologic fantastic, dar mai puțin cunoscut

Există foarte multe situri arheologice în Dobrogea despre care puțină lume știe și sunt mai greu accesibile. Totuși, ele sunt fantastice.

”Lângă Oltina este un sit absolut impresionant, Sacidava. El s-a păstrat suficient de bine, datorită faptului că nu este în niciun fel de circuit turistic.

În cazurile acestea de situri izolate, pur și simplu necunoscute și nevizitate, va trebui să adăugăm la lista de acțiuni pe care trebuie să le demarăm și o minimă amenajare a circuitelor de vizitare și a asigurării unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt acțiuni absolut necesare”, a precizat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Unele situri se restaurează, altele se află într-o stare deplorabilă

Autoritățile locale și cele județene trebuie să conștientizeze faptul că aceste situri sunt adevărate comori, care pot atrage numeroși turiști în zonă. Tocmai de aceea, ele trebuie să fie preocupate de conservarea și reabilitarea monumentelor istorice, care fac parte din patrimoniul național și ar putea fi incluse chiar în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Sunt multe situri arheologice în Dobrogea, foarte importante. De exemplu, Carsium, la Hârșova, unde acum există un proiect de restaurare.

Mai este Noviodunum, la Isaccea, unde de asemenea există un proiect de restaurare care sperăm că va putea fi finanțat din fonduri europene. În cazul Isaccea, primăria s-a ocupat să realizeze un proiect de restaurare, să îl comande, să obțină o finanțare printr-un grant prin Timbrul Monumentelor Istorice și acum urmează etapa de finanțare a intervențiilor. Sunt cazuri și cazuri.

Pe de altă parte, la Măcin, castrul roman Arrubium este într-o situație diametral opusă. Pur și simplu, localitatea actuală colonizează situl și îl consumă și nu există niciun fel de semn de mediere, de înțelegere a valorii culturale a acelui sit, pentru a-l scuti de intervențiile construcțiilor actuale”, am aflat de la Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

În Dobrogea, Delta Dunării este singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO

Deși în Dobrogea călcăm efectiv pe istorie și orice săpătură poate însemna noi descoperiri, singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO este Delta Dunării.

”În momentul de față, Dobrogea are un singur sit înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este vorba despre Delta Dunării, un sit înscris pentru valorile sale naturale.

La nominalizarea în lista patrimoniului mondial trebuie indicate criteriile pe baza cărora se face aceasta și este un proces destul de strict. Și există criterii culturale și naturale.

Delta Dunării, deși este un spațiu de viață, de locuire din perioadele cele mai îndepărtate din istorie și, ca atare, are și un strat istoric, arheologic, are și un patrimoniu arhitectural vernacular valoros, totuși, nominalizarea a fost făcută doar pe criteriile naturale.

Astfel, gestionarea pe care o îndeplinește Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării se referă în special la valorile naturale. Pe noi ne interesează, în cazul deltei și păstrarea valorilor culturale, inclusiv arheologice.

Mă refeream la Cetatea Halmyris de la Murighiol și la multe alte cetăți și situri arheologice, care sunt înscrise în teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Cred că un pas important ar fi și modificarea modelului de gestiune al rezervației, astfel încât să conștientizeze și să folosească mai bine valorile culturale. Dar, deocamdată, Delta Dunării este singura înscrisă în lista Patrimoniului Mondial.

Pe lista indicativă, în preselecția națională pentru înscrierea în UNESCO se află și Cetatea Histria, separat față de proiectul Limes. Ea a fost recent înscrisă și trebuie să începem să lucrăm la dosar. Este o chestiune și de organizare în raport cu capacitățile pe care le avem, de a produce aceste dosare, nu este un demers simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

February 25, 2021
Remus Negoi: USR-PLUS va dezvolta județul Constanța cu fapte, nu cu vorbe

Remus Negoi spune despre Constanța că este o poveste de județ, cu localități extrem de frumoase, în care găsești atracții turistice importante, vestigii istorice și peisaje care îți taie răsuflarea. Toate acestea însă, nu sunt suficiente pentru ca localitățile din Constanța să se dezvolte și calitatea vieții localnicilor să crească, a declarat pentru Discover Dobrogea, Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța. El spune că este nevoie de investiții și de o echipă implicată la Consiliul Județean, pentru ca fiecare sat, comună și oraș să se dezvolte la standarde europene.

Remus Negoi: localitățile constănțene de pe malul Dunării vor deveni atracții turistice

Ne-am plimbat împreună cu Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, prin Hârșova și Ghindărești, două dintre localitățile de pe malul Dunării. Zone frumoase, cu potențial turistic și de dezvoltare, dar pentru care nu au existat proiecte și nu au fost atrase fonduri europene. Localități din care, în lipsa unor perspective pentru viitor, mulți tineri au plecat să-și găsească rostul în alte țări.

”Toată viziunea dezvoltării turistice în această zonă trebuie privită în mod integrat Hîrșova-Ghindărești. Pentru că Hârșova oferă acces pe drumul vechi, iar Ghindărești este cumva o localitate mai retrasă, un fel de punct intermediar pe traseul Dunării.

Ghindărești este o pată de culoare în tot pachetul acesta, cu o comunitate de ruși lipoveni foarte accentuată. Este o comună în care există case tradiționale, frumos colorate, însă, din păcate, multe dintre ele sunt părăsite.

Această comunitate poate fi dezvoltată și promovată, pentru că are obiceiuri extraordinar de frumoase. La Ghindărești pot fi organizate festivaluri tradiționale și gastronomice, pentru că este vorba de o comună aflată pe malul Dunării, care are o frumusețe aparte și ar fi foarte apreciată de turiști.

Pentru noi, păstrarea obiceiurilor în zonă este foarte importantă. Tocmai de aceea, Departamentul pentru Minoritățile Etnice pe care Alianța USR-PLUS vrea să îl organizeze la Consiliul Județean Constanța, va avea rolul de a păstra tradițiile fiecărei minorități în parte”, ne-a declarat candidatul USR-PLUS la președinția CJC, Remus Negoi.

Remus Negoi: Vom asigura suport fiecărei localități din Constanța, pentru atragerea de fonduri europene

Consiliul Județean Constanța are un rol determinant în perioada următoare, în asigurarea suportului pentru atragerea de fonduri europene. Sloganul USR-PLUS pentru alegerile locale 2020 este mobilizator pentru toți cei care până acum consideră că nu s-a făcut nimic în județ. ”E tipul să schimbăm Constanța” este mesajul echipei USR-PLUS.

”Întotdeauna am mers pe premisa parteneriatelor. Indiferent de la ce partid ar fi primarii din localitățile constănțene, în calitate de președinte al Consiliului Județean îi voi sprijini să acceseze fonduri, să dezvolte aceste zone, pentru a crește calitatea vieții oamenilor. O să colaborez permanent cu primăriile și voi merge des în județ, pentru a afla care sunt problemele comunităților, astfel încât să găsim soluții pentru rezolvarea lor. Dacă stai mereu în birou și aștepți să ți se aducă rapoarte, nu ai aceeași eficiență în soluționarea situațiilor care apar.

Pe lângă asta, Departamentul de Fonduri Europene din cadrul Consiliului Județean, așa cum noi, cei de la USR-PLUS îl gândim, trebuie să aibă două componente, una care să includă accesarea de fonduri europene pentru Consiliul Județean și o alta, care să acorde suport echipelor din județ și să le instruiască”, a precizat candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, Remus Negoi.

Băile sulfuroase de la Hârșova, neamenajate de pe vremea lui Ceaușescu

Zeci de corturi și rulote sunt amplasate într-o pădure de pe malul Dunării, într-o zonă turistică neamenajată. Oamenii merg la băile sulfuroase, situate la marginea orașului Hârșova, pe drumul care merge spre stânga, paralel cu Dunărea.

Acolo este o pădure frumoasă, unde există o adevărată comunitate, în care sunt turiști din țară care își petrec timpul în natură, din primăvară până-n toamnă.

”Băile sulfuroase de la Hârșova sunt niște bazine cu apă semitermală, care au proprietăți curative. Apa vine la suprafață prin niște țevi și ajunge din straturile inferioare ale Dunării, în două bazine. În mod normal, ar trebui ca acele bazine, care au foarte mare succes și de zeci de ani sunt vizitate de românii din toată țara, să fie mai bine amenajate. Proprietățile curative ale acelei ape semitermale sunt incontestabile. Aici nu a fost niciodată o stațiune propriu-zisă. Pur și simplu sunt niște bazine în aer liber, cu margini de ciment, amenajate într-un mod foarte rudimentar. Din păcate, nu există nici măcar toalete ecologice sau un spațiu de cazare, în care să poată sta cei care doresc să petreacă acolo câteva zile. Acest loc trebuie amenajat, astfel încât să le oferim turiștilor toate facilitățile de care au nevoie”, spune Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean.

”Pentru că nu există locuri de cazare, noi venim dimineața și plecăm seara. Sunt băi sulfuroase și vin aici pentru tratament, de pe timpul lui Ceaușescu. Ar fi nemaipomenit dacă s-ar face și o pensiune în care să ne putem caza, pentru a sta mai mult aici. Noi venim de la Vălenii de Munte doar pentru o zi, facem băile și plecăm”, a declarat un domn de vârsta a treia, pentru Discover Dobrogea.

”Vin de doi ani aici, pentru dureri de oase și toate cele. Sunt din Ploiești și am venit la băile de la Hârșova doar pentru o zi, apoi plec acasă. Nu rămânem mai mult, pentru că nu avem condiții. Mi-aș dori să fie mai curat, să existe toalete și ar fi bine să fie amenajat un loc de cazare. Apa este foarte bună în bazine, însă lumea nu păstrează curățenia”, a spus o pensionară.

”Întâmplător am aflat de acest loc anul trecut și venim aici de două ori pe an, pentru a petrece în natură sfârșitul de săptămână. Din păcate nu sunt toalete publice și nu toți cei care vin respectă natura și aruncă totul de jur împrejur. Dacă am fi puțin mai civilizați, cred că ar fi un pic mai bine. Noi am venit cu cortul Ar fi un lucru bun dacă ar exista niște toalete ecologice și dușuri amenajate. Aici facem baie în aceste ape termale sau în Dunăre, pescuim și ne relaxăm. Mulți dintre oamenii care vin aici, ajung pentru tratament. Apa se schimbă în mod natural, este o țeavă care împrospătează în permanență apa. Sunt două bazine, unul cu apă puțin mai rece și altul cu apă ceva mai fierbinte. Aici este o comunitate. Sunt oameni care stau câte două, trei luni și își petrec vacanța de vară aici, pe malul Dunării”, a declarat pentru Discover Dobrogea un domn sosit din București, împreună cu soția și copiii.

Investițiile în Hârșova ar putea atrage turiștii

Hârșova, pe lângă băile sulfuroase pentru care este vizitată, e situată într-o zonă foarte frumoasă, pe malul Dunării.

”Echipa USR-PLUS a gândit un proiect integrat, care să cuprindă Hârșova și localitatea Ghindărești, care este foarte aproape, pentru a fi dezvoltată zona din punct de vedere turistic.

De exemplu, la Hârșova, zona de faleză de la intrarea în oraș până la ieșire, nu este absolut deloc amenajată. Există un port mai mult industrial, un fel de ponton, care ar putea fi amenajat și pentru acostarea de nave de croazieră pe Dunăre, pentru că mai sunt porturi de-a lungul Dunării. Dacă amenajăm acea faleză a Dunării, ar veni mulți turiști. Pot fi organizate și festivaluri în zona respectivă, mai ales că există Cetatea Carsium de la Hârșova, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, care a intrat de anul trecut într-un proces de restaurare și conservare, de valorificare cultural-turistică. Pentru asta însă, trebuie să investești atât în infrastructură, cât și în promovare”, a afirmat Remus Negoi.

Infrastructura din Hârșova a rămas în paragină și este nevoie de investiții

Deoarece nu s-au făcut investiții în județul Constanța, mulți oameni nu au locuri de muncă.

”La Hârșova este o singură întreprindere care angajează câteva zeci de persoane să muncească. Dacă vrei să creezi locuri de muncă, trebuie să le oferi și facilități celor care ar veni să investească aici. Am vizitat o zonă a Hârșovei de pe malul Dunării, unde era un șantier înainte de 1989 și chiar în perioada aceea trebuia să fie dat în folosință, dar niciodată nu a fost utilizat. Este vorba despre un șantier naval, care ar putea fi reabilitat și pus la dispoziție pentru ambarcațiuni ușoare, de exemplu. Există infrastructură, dar a rămas în paragină și se poate vedea doar scheletul unor macarale neutilizate.

Oamenii se plâng că efectiv nu au unde să muncească. Noi propunem să fie amenajat un parc tehnologic, un port, inclusiv un port turistic. Navele de croazieră nu opresc în aceste localități, pentru că nu sunt organizate evenimente, iar turiștii nu sunt atrași în zonă, pentru că nu există o infrastructură pentru accesul navelor. În plus, la Hârșova se chinuiesc de 7-8 ani să aducă gazele naturale. Ca să le asiguri oamenilor un trai decent și să își dorească să trăiască aici, trebuie să aibă apă curată, canalizare, gaze naturale și locuri de muncă”, precizează Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la șefia Consiliului Județean Constanța.

Localnicii vor fi încurajați să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea unor mici afaceri

”Ghindărești este o localitate foarte frumoasă, cu un potențial extraordinar, dar care nu a fost pusă în valoare, iar drumul care te duce spre localitate este plin de gropi. Turiștii care ajung în zonă sunt uimiți de frumusețea locurilor, dar nu au unde să se cazeze și nici nu există un restaurant, unde să poată mânca. Este o zonă liniștită, cu un peisaj spectaculos, care poate fi amenajată ca un fel de sat pescăresc.

În primul rând trebuie asfaltată calea de acces, de la Drumul European până la Ghindărești, dar și mai departe, pe malul Dunării. Proiectul nostru integrat prevede și prelungirea pistei de biciclete Euro Velo 6, care străbate toată Europa și ar trebui să continue și la noi. Cicliștii care vin în număr destul de mare nu au o pistă dedicată și marcată, ei circulă pe marginea șoselei și se expun astfel la pericole.

Turismul primar în localitățile din județul Constanța, nu presupune amenajări foarte sofisticate, pentru că zona trebuie dezvoltată cu păstrarea arhitecturii tradiționale. Localnicii trebuie să amenajeze pe malul Dunării niște căsuțe acoperite cu stuf, văruite cu albastru lipovenesc, care dau o notă aparte și îi introduc pe turiști în povestea locului. Prin echipa de suport pentru accesarea de fonduri europene de la Consiliul Județean, primăriile vor fi încurajate să îi sprijine pe localnici să acceseze bani europeni pentru dezvoltarea localităților, organizarea de evenimente și atragerea de turiști”, spune candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean, Remus Negoi.

Îi vom sprijini pe agricultorii din județul Constanța

O mare problemă în județul Constanța, este cea a secetei pedologice care îi afectează anual pe agricultori.

”Consiliul Județean, chiar dacă nu are atribuții directe în asigurarea irigațiilor, poate colabora cu agricultorii și cu reprezentanții Agenției de Îmbunătățiri Funciare și cu cei ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ai Apelor Române și ai Prefecturii, pentru a identifica și ierarhiza zonele cu probleme, pentru dezvoltarea sistemelor de irigații.

Este important să îi susținem pe producători și să găsim soluții pentru crearea unui sistem performant de irigații, dacă vrem să mai avem agricultură în Constanța”, susține candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean, Remus Negoi.

Aprozarul dobrogean online, soluția pentru vânzarea produselor

”Consiliul Județean poate să se implice pentru a le asigura agricultorilor suportul pentru desfacerea produselor, pentru că și aceasta este o mare problemă.

Unul dintre proiectele pe care le voi implementa în calitate de președinte al Consiliului Județean, este crearea unei aplicații informatice. Un aprozar sau magazin de legume-fructe online dobrogean, care presupune înscrierea producătorilor din tot județul, împărțirea pe zone și comenzi pe care cumpărătorii le pot face prin intermediul aplicației.

Astfel, Consiliul Județean, pe de o parte, va da garanția cumpărătorilor că producătorii aceia sunt serioși și aduc produsele pe care le promit, iar pe de altă parte, producătorii sunt obligați să ofere legume și fructe de calitate”, spune candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean.

Depozitele de legume-fructe, un alt ajutor pentru producători

”De asemenea, Consiliul Județean, pentru a veni în sprijinul producătorilor, poate să creeze și centre zonale de preluare sau de depozitare a legumelor și fructelor, niște depozite în care acestea să fie păstrate în condiții conforme, în funcție de perisabilitatea fiecărui produs în parte.

Pe de altă parte, o asociație de genul acesta creează premisele ca producătorii mai mici, care în alte condiții nu ar fi putut spera la un astfel de ajutor, să își vândă produsele pe piața marilor magazine. În felul acesta, se echilibrează foarte bine cererea și oferta, iar prețurile pot fi cele de producător”, a mai afirmat Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la Consiliul Județean Constanța.

Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța

Remus este antreprenor, a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității Ovidius din Constanța, specializarea Turism-Servicii și lucrează în domeniul privat de 23 de ani. A terminat un doctorat în economie la facultatea de Comerț a Academiei de Științe Economice din București.

Pentru județul Constanța, Remus Negoi crede că o echipă profesionistă de atragere a fondurilor europene și de suport pentru primăriile din județ, determinarea oamenilor de afaceri de a investi în județ, îmbunătățirea infrastructurii pentru a dezvolta mobilitatea constănțenilor și turiștilor, precum și împăduririle masive anti-deșertificare și investiții în educație, sănătate și cultură reprezintă priorități ale unui Consiliu Județean performant.

Comandat de USR PLUS , filiala Constanța
Executat de Discover Dobrogea – portal: www.discoverdobrogea.ro
mandatar financiar-cod AEP 21200251

September 18, 2020