Discover Dobrogea

Tag: ghiocei

  • Brândușele de nisip, vestitorii primăverii în Dobrogea

    Brândușele de nisip, vestitorii primăverii în Dobrogea

    Brândușele de nisip vestesc primăvara în Dobrogea, chiar înaintea tradiționalilor ghiocei.  Brândușele de nisip au fost semnalate între Lacul Sinoe si Tuzla, începând din localitatea Vadu, până la Cetatea Histria. Planta vegetează și în cadrul pajiștilor grindurilor din zonele pădurilor Letea și Caraorman, sporind lista atracțiilor turistice naturale ale deltei.

    Brândușele de nisip au furat startul ghioceilor

    “Rezervația Biosferei Delta Dunării este un teritoriu foarte dinamic aflat într-o continuă schimbare, cu precădere in partea sa estică, unde Marea Neagră modelează continuu habitatele noi formate, această porțiune fiind una foarte sensibilă din punct de vedere geomorfologic și conservativ – practic cel mai nou pământ al țării noastre.

    Brandusele-de-nisip-vestitorii-primaverii-in-dobrogea

    Cunoaștem foarte bine sintagma potrivit căreia “ghiocelul este vestitorul primăverii”, însă în cadrul acestor zone, brândușele de nisip au furat startul ghioceilor. Ele sunt, pe bună dreptate, vestitorii primăverii în zona litorală a Deltei Dunării, începând să înflorească din a doua partea a lunii februarie până la sfârșitul lunii mai, sporind prin culoarea florilor roz-violete, pajiștile cu soluri nisipoase, de altfel mai sărace în specii florifere în prima parte a anului.

     Brândușele de nisip sunt plante antice mediteraneene din familia Colchicaceae

    Arealul de distribuție al speciei se întinde din Peninsula Balcanică până în Afganistan. Limitele cele mai vestice ale speciei sunt Grecia și Macedonia de Nord. La nivel național, brândușele de nisip sunt unele dintre cele mai timpurii specii cu înflorire de primăvară. Habitatul este reprezentat de pajiști temporare umede, în care solul este nisipos, uneori ușor sărăturat.

    Brandusele-de-nisip-vestitorii-primaverii-in-dobrogea

    Specia poate fi întâlnită la o altitudine de aproximativ 1000 m cu o prezență considerabilă, indivizi mai rar întâlniți la atitudini mai mari de 1500 m. Planta se înmulțește prin mirmecochorie și prin soboli (sistem subteran de răspândire vegetativă, lăstari, lujeri). Mirmecochoria este o interacțiune semnificativă din punct de vedere ecologic furnică-plantă prin dispersarea semințelor de către furnici.

    Sobolii plantelor formează un sistem ramificat care dezvoltă lăstari vegetativi și generativi supraterani și servește, de asemenea, la propagarea vegetativă și distribuția spațială pe distanțe scurte. Acest sistem subteran ramificat, ca o principală caracteristică a populației, este format din trei prelungiri stolonifere subterane (una mai lungă, două mai scurte) ale fiecărui individ, care generează tulpina floriferă și tulpinile sterile. Reproducerea vegetativă a sobolilor este foarte rapidă, formând noi muguri (clone) de 2-3 mm în aproximativ trei zile care sapă pe sub pământ ca niște cârtițe și se răspândesc foarte ușor.

     Pășunatul moderat sau călcarea terenului la o frecvență redusă stimulează înmulțirea vegetativă, în aceste condiții poate intra în competiție cu alte specii. Densitatea mare de indivizi pe suprafețe restrânse poate fi un indicator al reproducerii vegetative stimulate.

    Factori antropici precum, drenarea zonelor umede, supra pășunatul, tasarea terenului etc., sunt unele din cauzele diminuării populațiilor din întreaga lume. Prezența speciei în zona Dobrogei, ca o extindere a populației, se datorează activității orogene concomitent cu retragerea apelor. Se estimează că răspândirea a fost în principal de-a lungul țărmurilor și secundar în zonele umede interioare prin epizoocorie, adică prin semințe purtate în noroiul lipit de picioarele păsărilor”, informează echipa de botanică a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării: Mihai Doroftei, Silviu Covaliov și Simona Dumitrița Chirilă.

    Fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook a INCDDD.

  • Covoare albe de ghiocei decorează pădurile din Dobrogea

    Covoare albe de ghiocei decorează pădurile din Dobrogea

    Fragili și delicați, frumoșii ghiocei și-au făcut deja aparția în pădurile din Dobrogea. Simbol al primăverii, al speranței și purității, plăpânzii ghiocei ne încântă la începutul fiecărui an cu prezența lor. Puțini dintre noi știu însă că ghiocelul din pădurile dobrogene este o specie protejată, iar specialiștii ne sfătuiesc să ne bucurăm de aceste minuni ale naturii, fără să le rupem. Dacă iubim aceste plante care s-au adaptat să trăiască în condiții extreme, le putem admira, mirosi și fotografia, fără să le distrugem.

    O explozie de ghiocei în pădurile din Dobrogea

    Am ajuns în weekend în pădurile Babadag și Niculițel, în căutarea primăverii. Am găsit-o! Și-a făcut debutul timid, iar ghioceii sunt primii ei vestitori. Temperaturile generoase i-au încurajat să răsară și să înfrumusețeze pădurile dobrogene.

    ghiocei-paduri-din-dobrogea Directorul general al Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca a declarat pentru Discover Dobrogea că le recomandă vizitatorilor și tuturor iubitorilor de natură care ajung în zonele protejate în care există în această perioadă ghiocei, să îi ia cu ei doar în minte și în fotografii. El ne sfătuiește să nu îi rupem, pentru că se ofilesc repede, iar dacă sunt smulși cu tot cu bulb nu vor mai crește în anii următori. Este important să conștientizăm că aceste specii trebuie protejate, dacă vrem ca și copiii sau nepoții noștri să se bucure de frumusețea unor plante precum ghiocelul cu frunze îndoite, bujorul de stepă, brebeneii sau brândușele.

    Ghiocelul cu frunze îndoite, o specie rară în Tulcea

    Ghiocelul cu frunze îndoite sau Galanthus plicatus după numele lui științific, îl găsim numai în Tulcea. El a apărut deja în zonele Babadag, Ciucurova, Greci, Niculițel, Luncavița și Cerna și poate fi recunoscut după cele două cute longitudinale pe care le are pe frunze. O altă caracteristică a ghiocelului cu fruze îndoite este pata verde pe care o are pe segmentele interne ale florii, care pornește de la bază. Directorul APNMM Viorel Roșca ne-a precizat că această specie s-a adaptat la condițiile extreme din Dobrogea, cu puține precipitații, umiditate scăzută și temperaturi ridicate.

    ghiocei-paduri-dobrogea-ghiocelul-cu-frunze-indoiteEl s-a aclimatizat în această regiune aridă și se găsește în sud-estul României, până în Crimeea. Ghioceii din Dobrogea sunt diferiți ca aspect morfologic și din punct de vedere științific de alte specii ale acestei plante. Structura lor ne indică niște condiții extreme de vegetație, a mai precizat Viorel Roșca. Ghioceii cu frunzele îndoite din Dobrogea trebuie să fie protejați, deoarece ei nu trăiesc în alte zone ale țării. Pentru a se adapta, ei au suferit anumite adaptări morfologice.

    Ghioceii, cadoul de la Dumnezeu

    În nordul Dobrogei se află cea mai mare rezervaţie de ghiocei din România. Multe din pădurile dobrogene sunt arii protejate și adăpostesc zeci de specii rare. Este importantă protecția ghioceilor, deoarece ei reprezintă un element de biodiversitate unic în România, iar ghiocelul cu frunze îndoite se găsește doar în Dobrogea și în Crimeea. Bucuria este să privim aceste flori, să le mirosim, nu să le rupem, ne transmite directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

    ghiocei-paduri-dobrogea-rezervatii-naturale El spune că ghioceii sunt un cadou pe care ni l-a lăsat Dumnezeu, pe care ar trebui să îl iubim mai mult și să îl protejăm. Și aceasta, cu atât mai mult, cu cât ghiocelul dobrogean se află pe lista roșie europeană a speciilor periclitate. Situl de la Babadag este înscris pe lista Natura 2000, care reuneşte ariile naturale protejate de importanţă naţională şi europeană.

    În România există 3 specii de ghiocei

    În România există 3 specii de ghiocei: ghiocelul grecesc, ghiocelul comun și ghiocelul cu frunze îndoite, am aflat tot de la specialistul Viorel Roșca. Ghiocelul grecesc (Galanthus elwesii) este o specie iubitoare de căldură, care se găsește în Grecia și în zona de sud a României: Tulcea, Caraș-Severin, Vrancea. El poate fi observat în zonele mai aride și cu climat mai blând.

    Ghiocei Dobrogea Valentin Ciuraru, pasionat de flora dobrogeană ne-a precizat că Galanthus elwesii se găsește și în sudul județului Constanța, în pădurile Hagieni, Albești, Dumbrăveni și Dobromir. Ghiocelul comun (Galanthus nivalis) crește din nordul Franței până în sudul Greciei, dar și la noi. El nu poate fi văzut însă în Dobrogea. Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus) poate fi admirat doar în Tulcea. El crește în zonele Babadag, Ciucurova, Greci, Niculițel, Luncavița și Cerna și poate fi recunoscut după cele două cute longitudinale pe care le are pe frunze.

    Dobrogea, o zonă spectaculoasă

    Multe plante sunt protejate în Parcul Național Munții Măcinului și în alte zone din Dobrogea. Specialiștii monitorizează 73 de specii rare, vulnerabile și periclitate, din care 27 de specii sunt endemice, plante care trăiesc doar în Dobrogea, am mai aflat de la specialistul Viorel Roșca.

    plante paduri DobrogeaPrintre acestea, el a enumerat: clopoțelul dobrogean, brebenelul, brândușa galben-aurie, garofița pitică dobrogeană de stâncă, irisul, stânjenelul de stâncă sau cimbrișorul dobrogean.

    Flori DobrogeaTot aici s-au adaptat și două specii de bujor: bujorul românesc sau comun cum i se mai spune și bujorul de stepă, care poate fi văzut în zonele limitrofe pădurii. El nu este bogat în petale, deoarece este nevoit să trăiască în condiții vitrege.

    Primăvara, un spectacol de culori în pădurile din Dobrogea

    O explozie de culori și parfumuri întâlnim primăvara în rezervațiile naturale din Dobrogea. Ghiocei, brândușe, bujori, garofițe, iriși, stânjenei sau clopoței, toate ne atrag privirile și ne încântă cu frumusețea lor. Speciile din Dobrogea sunt adaptate în mii de ani să trăiască în condițiile vitrege din această regiune.

    plante paduri DobrogeaEle au colori vii pentru a atrage insectele, astfel că Dobrogea este și patria insectelor. Există un lanț trofic funcțional, cum nu este în nicio zonă a Europei, spune directorul general al Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

    Garofita DobrogeaPe de altă parte, el afirmă că protejarea lor ține de conștiința și respectul fiecăruia pentru natură, de educația primită acasă și de exemplele din familie. Dacă ne dorim să nu dispară în timp aceste plante fragile și deosebit de frumoase, ar trebui să îi descurajăm pe cei care le rup și le vând în apropierea pădurilor. Doar când nu vor mai exista cumpărători, ghioceii și alte specii protejate nu vor mai fi rupte pentru a fi comercializate.