Discover Dobrogea

Tag: Geamia Esmahan Sultan

  • Geamia „Esmahan Sultan“, cel mai vechi lăcaș musulman din România

    Geamia „Esmahan Sultan“, cel mai vechi lăcaș musulman din România

    Monumentul istoric Geamia ”Esmahan Sultan” este unul dintre obiectivele turistice apreciate din Mangalia. Tocmai de aceea, elevii Teodora Bălan, Tiberiu Jarcalete, Bianca-Ioana Motoc și Ozghin-Gokan Emirseit, sub coordonarea prof. Baciu-Iacob Magdalena, de la Școala Gimnazială ”George Coșbuc” 23 August, au scris acest articol despre frumoasa clădire, pentru concursul național cu tema ”Patrimoniul material imobil”, lansat de Societatea de Științe Istorice din România, prin SSIR filiala Constanța.

    Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, un monument de arhitectură vechi de peste 400 de ani

    Se spune că Geamia Esmahan Sultan, înscrisă în patrimoniul național, a fost construită de fiica sultanului Selim al II-lea (1566-1575), soţia vizirului Sokollu Mehmed Paşa, în memoria tatălui său, însă documentele vremii o datează în 1590. Monumentul este înconjurat de un cimitir musulman, la fel de valoros prin vechimea sa, atât din punct de vedere cultural, cât şi spiritual, ce conţine morminte vechi de peste 300 de ani.

    geamia-esmahan-sultan-mangalia-morminte-vechi-de-peste-300-aniFoto: descopera.ro

    Cercetarea recentă efectuată de istoricul Ion Pâslaru de la Muzeul de Istorie Callatis a arătat că persoanele îngropate acolo sunt de rang înalt. Pietrele funerare au fost puse la căpătâiul unor persoane însemnate din domeniul afacerilor, dar sunt îngropați și militari de vază, printre care câțiva generali turci care au trăit în secolul al XVIII-lea. Un turban sculptat în piatră sugerează că persoana a fost decapitată, deși fusese o rudă apropiată a sultanului.

    Monumentul de arhitectură este construit în stil maur, mai aparte faţă de construcţiile de cult turceşti din Dobrogea. Intrarea în geamie este precedată de o verandă acoperită, iar construcţia este făcută din piatră de grosimea de 85 cm, cioplită pe loc de către meşterii pietrari turci. La construcţia geamiei s-a folosit preponderent piatră luată din zidurile cetăţii Callatis.

    Fântâna rituală, aflată în curtea geamiei, a fost construită cu piatră provenită dintr-un vechi mormânt roman. O particularitate a construcției o reprezintă faptul că blocurile din piatră au fost unite între ele fără a folosi vreun liant, ci doar cu ajutorul scoabelor de fier turnate pe loc în orificii făcute în piatră.

    Interiorul lăcașului de cult este lipsit de picturi murale sau alte obiecte decorative. În moschee se află minber-ul (amvonul) pentru predica imamului și mihrab-ul (altarul), fereastra oarbă sau nișa orientată către Piatra Neagră de la Mecca. Tavanul decorat cu lemn este deosebit de frumos, lucrat cu măiestrie. De remarcat este faptul că spațiile de rugăciune destinate femeilor sunt delimitate de restul sălii prin balustrade joase din lemn.

    Prin intermediul unei scări interioare în forma de spirală se poate ajunge pe terasa din vârful minaretului (punct din care, în trecut, imamul efectua chemarea la rugăciune). Fântâna rituală, aflată în curte, a fost construită cu piatră provenită dintr-un mormânt roman.

    Geamia Esmahan Sultan a fost restaurată în 2008

    După 1989, moscheea a fost reamenajată cu ajutorul Primăriei Municipiului Mangalia. În perioada comunistă, instituția de cult fusese năpădită de buruieni, iar cimitirul nu mai era delimitat de niciun fel de gard. La câțiva ani după Revoluție, mormintele turcești, vechi de peste 300 de ani, precum și moscheea propriu-zisă, au fost recondiționate, iar curtea a fost împrejmuită cu un gard înalt.


    geamia-esmahan-sultan-mangaliaFoto: mangalianews.ro

    În anul 2008 au avut loc lucrări de refacere din temelii a moscheii. Acoperișul a fost decopertat pentru a fi înlocuit cu unul nou. În interior s-a refăcut tencuiala, iar minaretul, care era foarte înclinat, a fost adus la starea inițială.

    S-a refăcut și fântâna din curte, care fusese astupată în 1959, iar apa este folosită din nou pentru ritualul spălării morților. Prețul lucrărilor, de peste un milion de euro, a fost suportat în întregime de Capa Tunc, fost bancher și proprietar al unui mall din București.

    Comunitatea turco-tătară numără la Mangalia, în prezent, mai bine de 3.000 de credincioși musulmani. Dintre aceștia, vârstnicii sunt cei care vin în fiecare zi la rugăciunile rituale. La cele două sărbători ale islamului, Idul Fitr și Idul Adha, geamia Esmahan Sultan devine neîncăpătoare.

    Propuneri pentru punerea în valoare a geamiei de la Mangalia

    Considerăm că acest monument istoric aparține patrimoniului internațional prin valoarea sa și trebuie protejat prin:

    – Lucrări de întreținere și mici reparații anuale;

    – Întreținerea necropolei din jurul geamiei și studierea pietrelor funerare (ar putea aduce informații valoroase despre personalitățile sau oamenii simpli care și-au găsit odihna aici);

    – Verificarea periodică a stării clădirii (structură de rezistență, tencuieli, instalații sanitare și electrice);

    – Promovarea spațiului ca obiectiv turistic protejat, care se vizitează în condiții speciale (cu papuci de protecție, fără fotografii în interior) pentru a ajunge în atenția factorilor responsabili și a beneficia de fonduri suplimentare pentru întreținere și reconstrucție.

    În prezent, geamia „Esmahan Sultan“, cel mai vechi lăcaș musulman din România, monument istoric și de artă musulmană în stil maur, este obiectiv turistic, dar și loc de rugăciune pentru credincioșii musulmani din localitate.

    Geamia poate fi vizitată de turiști și locuitorii orașului, iar hogea Halil Ismet de la Esmahan Sultan le prezintă acestora istoria lăcașului de cult.

    Mangalia, obiective istorice de patrimoniu

    Mangalia, un orășel cochet situat în zona de sud a litoralului românesc, ascunde multe obiective istorice care merită atenția noastră. Dat fiind istoricul foarte vechi al cetății callatiene (oraș cu vechime de peste 2000 de ani, situat pe ruinele fostei colonii grecești Callatis), fiecare nouă fundație a scos la lumina zilei monumente și obiecte rare, care de multe ori ajungeau să fie utilizate de oamenii locului la construcții noi sau, pur și simplu, aruncate.

    Vom enumera doar câteva:

    • Mormântul cu papirus din tumulul deasupra căruia s-a construit Muzeul de Arheologie ”Callatis”. Muzeul în sine este o adevărată rezervație arheologică având o grădină cu obiecte salvate
    • Edificiul bizantin – situat sub Hotelul President, acum numit New Belvedere
    • Zidul de nord-vest al cetății Callatis, basilica siriană și mormintele de tip hypogeu din necropola callatiană romano-bizantină (puse în valoare prin amenajare peisagistică în cadrul proiectului ”Callatis – istorie la malul Mării Negre”)
    • Situal arheologic din zona Stația de Biogaz
    • Complexul funerar tumular de la Movila Documaci (pe șoșeaua spre Albești)
    • Biserica cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din centrul orașului
    • Școala Gimnazială ”Gala Galaction” Mangalia, clădirea veche fost sediu de bibliotecă municipală
    • Casa ”Șerban” de pe strada Delfinului Casa ”Mehmet Hagi Ismail”
    • Complexul geamiei ”Esmahan Sultan”

    Articolul a fost scris de elevii Teodora Bălan, Tiberiu Jarcalete, Bianca-Ioana Motoc și Ozghin-Gokan Emirseit, sub coordonarea prof. Baciu-Iacob Magdalena, de la Școala Gimnazială ”George Coșbuc” 23 August, pentru concursul național cu tema ”Patrimoniul material imobil”, lansat de Societatea de Științe Istorice din România, prin SSIR filiala Constanța. Partenerii locali ai proiectului sunt Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, Primăria Constanța și Discover Dobrogea.

  • Geamiile monument istoric din Dobrogea și poveștile lor

    Geamiile monument istoric din Dobrogea și poveștile lor

    Geamiile ridicate în urmă cu un secol în Dobrogea, au devenit monument istoric și au propriile povești. Istoria și civilizația turcilor dobrogeni, știm cu toții, se întinde pe o perioadă foarte lungă de timp, astfel că acum nici nu ne-am putea imagina cum ar fi Dobrogea fără comunitatea musulmană. Am discutat despre gemiile din frumoasa regiune care se întinde între Dunăre și Marea Neagră, cu profesorul universitar Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara, care ne-a dezvăluit lucruri mai puțin știute și extrem de interesante.

    Geamiile monument istoric din Dobrogea au povești frumoase

    În România există în prezent 81 de lăcașuri de cult musulmane, iar cele mai multe dintre ele se regăsesc în Dobrogea. Mai există o geamie la București, una în județul Călărași, restul fiind în Dobrogea, în județele Constanța și Tulcea.

    Cele mai multe dintre ele au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, undeva pe la 1860, a precizat profesorul Metin Omer. Și nu a fost întâmplător acest lucru, pentru că atunci, un număr important de tătari din Crimeea a emigrat din Peninsulă spre Dobrogea. Sultanul otoman din acea vreme, a decis să ajute populația pentru stabilirea pe acest teritoriu, motiv pentru care s-au construit în acea perioadă atât de multe geamii sau au fost renovate cele mai vechi.

    Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, cea mai veche din Dobrogea

    Cel mai vechi lăcaș de cult musulman din Dobrogea este Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, construită în anul 1575. Legendele și cele mai multe păreri, deși documentele nu oferă încă o certitudine în această privință, spun că moscheea a fost construită de fiica sultanului Selim al II-lea Esmahan Sultan, care a și petrecut o bună perioadă a vieții sale în Dobrogea.

    geamiile-monument-istoric-dobrogea-Moscheea-EsmaHan-Sultan-Mangalia De asemenea, se spune că Esmahan Sultan a decis să construiască această moschee în memoria tatălui său, Selim al II-lea, iar motivul pentru care ea petrecea atât de mult timp în Dobrogea era legat de relația cu soțul său, care era mai tot timpul plecat pentru a rezolva diverse treburi de stat. Esmahan Sultan a fost soția lui Sokollu Mehmed Pasha, unul dintre cei mai importanți viziri din istoria Imperiului Otoman. Lăcașul de cult din Mangalia este înconjurat de cimitirul mahomedan, ce conține morminte vechi de peste 300 de ani, a declarat pentru Discover Dobrogea, profesorul universitar Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara.

    Cum și cine construia geamiile în urmă cu cinci secole

    Din păcate, dacă pentru marile geamii din Istanbul sau din alte părți ale Imperiului Otoman se știe cine au fost arhitecții, celebru fiind Mimar Sinan, pentru moscheile și geamiile din Dobrogea informațile sunt foarte sărace în această privință, nu se știe cine le-a construit, spune profesorul Metin Omer. În schimb, sunt cunoscute materialele folosite. Știm că cele din orașele fondate în antichitate, cum ar fi Constanța sau Mangalia, la construcția geamiilor au fost folosite pietre rămase de la edificiile romane. Este cazul lăcașelor de cult Esmahan Sultan din Mangalia și Hunkiar din Constanța, a precizat Metin Omer.

    Moscheea Gazi Ali Paşa din Babadag, a doua cea mai veche din Dobrogea

    Dincolo de legende, ar trebui să știm despre moschei că ele nu au fost doar un spațiu în care musulmanii veneau să se roage. Cele mai multe dintre ele, atunci când au fost construite, nu erau gândite doar ca geamii. De fapt, în localități importante cum ar fi Babadag, Mangalia sau Medgidia, moscheile făceau parte dintr-un complex care se numește “kulliye”. ”Din acest complex făceau parte lăcașul de cult în sine, o medresă, o școală, puteau să facă parte chiar și un fel de spitale. Aceste construcții n-au rezistat până în ziua de astăzi, în schimb, în anumite cazuri, ele s-au transmis. De exemplu, la Babadag, pe lângă moscheea Gazi Ali Paşa, tot în anul 1610 s-a înființat și o medresă, o școală islamică. Ea a continuat să existe și după 1878 sub forma Seminarului musulman, școala care trebuia să pregătească deservenții de cult și profesorii de limba turcă, seminar care în 1901 s-a mutat la Medgidia și a funcționat până în 1967, când a fost închis, iar astăzi el continuă sub forma Colegiului Kemal Ataturk, care funcționează din anul 1993-1994 și are același rol, de a pregăti imamii comunității musulmane și profesorii de limbă turcă ai acesteia”, a povestit pentru Discover Dobrogea, profesorul Metin Omer.

    Migrația musulmanilor a dus la declinul lăcașurilor de cult

    Dacă în 1878, când Dobrogea a intrat în granițele românești, erau, după unele surse, peste 200 de geamii și moschei, astăzi mai avem 81. Potrivit documentelor, în 1940 mai erau 125 de lăcașuri de cult musulmane în Dobrogea. Motivul pentru care acestea sunt într-o continuă scădere nu a reprezentat o politică a autorităților române de distrugere a geamiilor. Declinul este legat de un proces care a marcat comunitatea musulmană, și anume, emigrarea spre Imperiul Otoman și mai apoi spre Turcia, până în anii 1940, iar după această perioadă, în perioada regimului comunist, de migrarea populației de la sat la oraș. Astfel, satele s-au golit de comunități musulmane, ceea cea a dus la degradarea acestor clădiri și în cele din urmă la dispariția lor. Autoritățile române s-au îngrijit, încă de la 1878 de păstrarea și întreținerea lăcașurilor de cult și chiar au ridicat unele noi, cum este Moscheea Regală Carol I, ctitorită de regele care îi poartă numele, a mai spus profesorul Metin Omer.

    Geamia Hunkiar, cea mai veche din Constanța

    Singura clădire construită în vremea turcilor care a rămas în municipiul Constanța, este Geamia Hunkiar. Profesorul Metin Omer spune că este o moschee dată în folosință în 1869 în numele sultanului otoman Abdülaziz. Geamia Hunkiar, cunoscută și sub numele de Aziziye este una dintre puținele clădiri care au rezistat până în zilele noastre. Ea a fost construită, la fel ca multe altele, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a valului de emigranți din Crimeea spre Dobrogea. Lăcașul de cult musulman are caracteristici specifice fiecărei geamii: minaretul, mihrab-ul, mimber-ul, locurile spre care trebuie să se îndrepte credincioșii musulmani atunci când se roagă și care indică direcția spre Mecca, precum și locul din care imamul își ține predica. Geamia a fost realizată cu pietrele din edificiile romane din orașul Constanța, probabil acesta fiind motivul pentru care este atât de rezistentă. Piatra folosită a fost cioplită de meşterii pietrari turci, iar zidurile sale au o grosime de 85 de centimetri.

    Moscheea Carol I, singura din țară care nu are denumire musulmană

    Ctitorită de un creștin, de regele Carol I, Moscheea Carol I este singura din țară care nu are denumire musulmană. Totuși, deși se vorbește de moscheea Carol I ca fiind singurul lăcaș de cult ctitorit de Carol I, ea nu este prima, a precizat profesorul Metin Omer.

    geamiile-monument-istoric-din-dobrogea-moscheea-carol-I”Primul lăcaș de cult citorit de Carol I a fost Moscheea Carol I din București, construită în 1906 în Parcul Carol de astăzi. Ea a rezistat până în 1959, când Gheorghe Gheorghiu Dej a decis că nu se potrivește foarte bine în acel loc, unde dorea și construirea unui monument pentru eroii mișcării socialiste sau ceva de genul acesta, astfel că a fost dărâmată și reconstruită în altă formă, mult mai mică și mai puțin estetică, moscheea de la Eroii Revoluției de astăzi, din București. Astfel, Regele Carol I este ctitorul a două moschei, de fapt, nu doar a celei din Piața Ovidiu din Constanța”, am mai aflat de la profesorul Metin Omer.

    Există o diferență între moschee și geamie?

    Moscheile și geamiile din Dobrogea, pe lângă rolul lor religios pentru comunitatea musulmană, sunt un simbol al bunei conviețuiri din acest tărâm, lucru dovedit și de faptul că ele încă sunt în picioare, că rezistă.

    Această diferențiere, de fapt, este caracteristică pentru comunitatea musulmană din România. De fapt, moschee și geamie sunt sinonime, am aflat de la profesorul Metin Omer. Geamie este termenul folosit mai mult în spațiul Estic, adică în comunitățile musulmane arabe sau turce, în timp ce moschee este un termen intrat pe filieră occidentală. Moschee, de fapt, se pare că a fost felul în care au înțeles occidentalii pronunția cuvântului mescit sau mescid, care înseamnă o geamie mai mică, un loc de rugăciune mai mic decât geamia. Dacă atunci când au apărut primele lăcașuri de cult, termenul de geamie era folosit pentru cele în care se oficia slujba de vineri, pentru că aveau spațiul necesar în care să se strângă un număr mai mare de credincioși, mescidul era locul în care musulmanii se rugau în restul zilelor și își îndeplineau cele cinci rugăciuni obligatorii zilnice.

    Turismul cultural, religios și istoric în Dobrogea

    Se discută în ultima vreme despre relansarea turismului în Dobrogea, despre drumul cetăților sau despre drumul vinului la cramele din regiune. Cu siguranță ar trebui realizat și un traseu cultural, religios și istoric, în care să fie incluse și bisericile și geamiile din Dobrogea, fiind numeroase monumente despre care mulți nu au auzit.

    JCI 4X4 Play Jurilovca”Sunt foarte mulți turiști care vin să viziteze anumite moschei, dar ele ar putea fi valorificate mult mai bine. Cei care vin în Constanța, nu ratează o vizită la minaretul Moscheei Carol, care, probabil, oferă cea mai bună priveliște asupra centrului vechi al Constanței. Dar, în același timp, ar trebui puse în valoare și moschei precum cea de la Babadag și în relație cu aceasta, România adăpostește și mormântul uneia dintre cele mai importante figuri ale lumii islamice turce. Este vorba despre Sari Saltuk Dede din Babadag, cel despre care legendele spun, iar documentele istorice adeveresc faptul că este cel care a adus Islamul în această regiune. Sari Saltuk nu este important doar pentru comunitatea musulmană din România, ci este important pentru comunitatea musulmană din Balcani și din întreaga lume turcică, pentru că de numele lui se leagă propagarea Islamului și a valorilor de conviețuire, pentru că Islamul promovat de el se bazează pe conviețuirea cu celelalte comunități, pe buna relație cu celelalte comunități religioase și etnice. Astfel, ar putea să fie pus în valoare un astfel de traseu, plus că drumul care duce de la Constanța spre Babadag și mai departe spre Tulcea, este drumul folosit și în perioada Medievală de armatele otomane, este un drum pe care l-a parcurs și un mare istoric, scriitor și călător turc Evlia Celebi, care are niște povești foarte interesante și descrieri foarte frumoase despre Dobrogea și este un drum pe carel-au parcurs mai mulți sultani otomani, care au poposit în acest teritoriu”, spune profesorul Metin Omer.