Numeroase vestigii antice stau ascunse după gardurile care înconjoară Cetatea Axiopolis din Cernavodă, fără posibilitatea ca ele să fie scoase la lumină, deoarece se află pe terenul unei unități militare. Axiopolis, un sit important de pe Limes-ul dunărean, aflat pe lista indicativă UNESCO, nu poate fi cercetat de către arheologi sau vizitat de turiști. Cernavodă ar putea deveni un adevărat pol al turismului în Dobrogea, dacă ar fi conservate și puse în valoare, atât Cetatea Axiopolis, cât și valul antic de piatră, mormântul pictat de tip hipogeu descoperit în apropiere, podul Carol I, dar și locul în care au fost descoperite celebrele statuete ”Gânditorul de la Hamangia”.
Cetatea Axiopolis nu a mai fost cercetată din anul 1900
Situată într-o zonă cu un mare potențial turistic, pe un deal de pe malul Dunării, la câțiva kilometri de podul de la Cernavodă, Cetatea Axiopolis are o istorie foarte veche. Fosta cetate romană, ulterior bizantină, de pe malul drept al Dunării, a jucat un important rol economic și strategic, fiind legată printr-un val de piatră de orașul antic Tomis. Ea este declarată monument istoric, deși nu poate fi vizitată sau cercetată.
Singurele săpături și cercetări au fost făcute la Axiopolis, în urmă cu peste 100 de ani. Ele au fost efectuate în anii 1895-1896 şi 1899, de către arheologul Pamfil Polonic și Grigore Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități.
Echipa condusă de aceștia a identificat trei straturi de locuire: grecesc, roman târziu și feudal timpuriu.
În timpul săpăturilor au fost descoperite două fortărețe, una romană, peste care s-a suprapus parțial și a doua, cel mai probabil bizantină, dar și porțile de sud și de nord, despărțite de poarta romană. De asemenea, în perioada cercetărilor au fost găsite numeroase obiecte cu inscripții latine, râșnițe mari din piatră, amfore, opaițe și vase mici din ceramică.
”Tot ce avem în muzeu despre cetate sunt o planșă a acesteia și 7 poze. În situl arheologic nu se poate intra, deoarece este pe terenul unei unități militare. Am reușit prin anul 2008 să intrăm la Cetatea Axiopolis, cu aprobări speciale, dar situl nu a mai fost săpat și cercetat din 1900.
S-a încercat de-a lungul timpului obținerea cetății de la Ministerul Apărării, dar toate inițiativele au fost sortite eșecului. Se pare că acea zonă a fost transformată într-un depozit de armament. În Primul și în al Doilea Război Mondial au fost făcute acolo un fel de catacombe în care s-a ascuns armamentul și s-au construit depozite de muniție la baza dealului pe care este amplasată cetatea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.
Valul de piatră care pornește de la Cetatea Axiopolis, un alt monument istoric de la Cernavodă care nu este promovat
La câțiva kilometri de orașul Cernavodă, valul antic de piatră construit în epoca medievală timpurie este despărțit de drumul de la intrarea în satul Cochirleni.
Acesta datează din sec. X și a fost declarat monument istoric. El pornea de la Cetatea Axiopolis și ajungea până în vechiul Tomis, având o lungime de aproximativ 60 de km. Valul are o bază de pământ, un zid din piatră care ajunge și la înălțimea de doi metri și un șanț defensiv cu numeroase fortificații.
Acum, valul de piatră este invadat de buruieni, însă niciodată nu a fost promovat, conservat și pus în valoare, deși este declarat monument istoric.
Mormântul pictat de tip hipogeu de la Cochirleni nu este conservat și pus în valoare
Un alt potențial obiectiv turistic important este mormântul pictat de tip hipogeu, din satul Cochirleni, situat în afara zidurilor Cetății Axiopolis, lângă Adăpostul Save the Dogs. Nici acesta nu poate fi vizitat și este îngrădit cu un gard metalic, pentru a fi protejat. El încă mai păstrează o frumoasă pictură murală cu frunze de acant și cruci, însă este plin de buruieni și trebuie să fie conservat.
”Mormântul pictat a fost descoperit întâmplător în 1984, de un cioban și a fost cercetat de către arheologul Virgil Lungu. Este un cavou, probabil al unei familii, în care au fost descoperite 5 schelete, dintre care se pare că unul era al unui preot, care avea o cruce de aur la gât, lucrată în foițe și cu multe pietre semiprețioase.
Toate obiectele găsite în mormântul pictat constituie inventarul funerar al acestuia. Au fost descoperite casete din lemn și ghirlande cu flori. Mormântul este pictat cu frunze de acant, simbolul vieții de dincolo și cruci, simbolul creștinismului.
În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă avem o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Ea este datată în sec. VI d.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.
”Asociația Save the Dogs are terenul de lângă mormântul pictat de tip hipogeu. Cei de la Primăria Cernavodă au îngrădit zona, dar a rămas neîntreținută. Noi nu putem să îl îngrijim, pentru că nu-i în proprietatea noastră. Mai avem grijă să nu vină cineva să îl vandalizeze, dar mai mult nu putem face. Oamenii din zonă spun că în mormânt s-au găsit multe obiecte de valoare, inclusiv din aur. Există o pictură rupestră pe pereții mormântului, care se poate deteriora dacă nu va fi conservat mormântul pictat. Deasupra mormântului pictat există și un tumul, în care nu este exclus să fie găsite lucruri interesante. Dacă va fi reabilitat și introdus în circuitul turistic, ar trebui ca acest lucru să se realizeze în mod organizat, pentru a nu fi vandalizat mormântul”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Andreea Manea, reprezentantul Asociației Save the Dogs.
La Cernavodă găsim replici ale Gânditorului de la Hamangia
Celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost descoperite la Cernavodă. În fața Primăriei Cernavodă există o replică de dimensiuni mari, foarte frumos realizată și o alta, cu dimensiunile reale ale celor două statuete poate fi văzută în Muzeul de Istorie de la Cernavodă.
”Statuetele Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost găsite în timpul cercetărilor din 1956. Din păcate, nu avem plăcuțe care să ne indice locul în care au fost descoperite principalele vestigii istorice în Cernavodă.
În muzeu sunt expuse replicile celor două statuete celebre. Au mai fost descoperite piese similare în România, dar nu atât de frumos lucrate, ci mai mult stilizate.
Ne mândrim că ceva atât de frumos și de valoros din punct de vedere al istoriei și al tradiției vine de pe teritoriul nostru”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.
Cetatea Axiopolis este inclusă pe lista indicativă UNESCO
”În Comisia UNESCO din Parlamentul României, principalele acțiuni pe care putem să le facem este să ne interesăm în ce măsură Cetatea Axiopolis poate fi accesată. Doresc să port discuții cu cei de la Ministerul Apărării Naționale pentru a găsi împreună soluții, astfel încât situl arheologic de la Cernavodă, care se află în mijlocul unei unități militare să poată fi introdus în circuitul turistic, dar, în același timp, să fie continuate săpăturile arheologice acolo.
Cetatea Axiopolis este foarte importantă nu doar pentru zona Cernavodă, ci pentru întreaga linie de demarcație Limes și pentru dosarul Limes, care ne va da eticheta UNESCO pentru toate cetățile dobrogene. Ar trebui să punem în valoare atât Cetatea Axiopolis, cât și mormântul pictat de tip hipogeu din apropierea acesteia și valul de piatră declarat monument istoric, cu atât mai mult cu cât acestea se află pe ruta turistică a autocarelor care vin de la București spre Rasova.
În toată Dobrogea sunt multe monumente care ar trebui să fie conservate și reabilitate, însă bugetul pentru cultură este foarte mic. Măcar condițiile minimale ar trebui să fie luate, astfel încât aceste obiective să fie puse în valoare și redate circuitului turistic.
Îi voi întreba pe reprezentanții Comisiei Naționale Limes în ce stadiu suntem cu dosarul pentru această cetate, în condițiile în care nu este permis acolo accesul specialiștilor. O să aflu și de la reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului care sunt ultimele date pe care le au ei despre Cetatea Axiopolis și mormântul de tip hipogeu, dar voi discuta și cu toți colegii din Comisia UNESCO din Parlament, pentru a le expune această problemă care ar trebui să ne preocupe. De asemenea, trebuie să găsim și soluțiile pentru ca aceste obiective să poată fi conservate. Aici nu trebuie să existe culoare politică, iar punerea în valoare a monumentelor ar trebui să primeze pentru interesul general, de conservare a patrimoniului istoric și cultural.
De obicei, într-o astfel de speță, trebuie dată o Hotărâre de Guvern, pentru ca terenul pe care se află cetatea să fie transferat de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Culturii și ulterior, acesta din urmă să facă intabularea și cadastrul, dacă ele nu există, pentru ca situl să fie localizat cu exactitate. Și Institutul Național al Patrimoniului are un rol foarte important în demersul acesta, pentru a stabili detaliile legate de amplasamentul cetății.
Eu pornesc de la presmisa că Ministerul Apărării va înțelege importanța acestui obiectiv și că vor fi găsite soluții convenabile pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
Autoritățile locale și județene ar trebui să se implice pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric
Cetatea Axiopolis nu poate fi vizitată, pentru că este pe terenul unei unități militare. În pregătirea dosarului pentru UNESCO vor trebui făcute discuții cu toți proprietarii și administratorii fiecărui monument și atunci vom vedea ce formule găsim. În momentul de față nu știu dacă este sau nu posibil ca această cetate să fie cedată Ministerului Culturii, pentru a putea fi vizitată, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
”O să mă interesez să aflu dacă prin Comisia Națională Limes s-a făcut deja vreun demers și dacă au fost contactați sau nu cei de la unitatea militară. Pentru promovarea valului de piatră și a mormântului pictat ar trebui să fie niște proiecte care să fie inițiate pe plan local, fie de muzeul de acolo, fie de muzeul județean, cu sprijinul Consiliului Județean, pentru că, din păcate, situația este aceeași în toată țara cu siturile arheologice, sunt extrem de puține semnalizate și puse în valoare, amenajate pentru vizitare. Este o problemă aproape generală. Noi nu avem resurse pentru a face proiecte de tipul acesta, de punere în valoare a monumentelor istorice și atunci, cel mai practic ar fi să se realizeze prin consiliile județene și consiliile locale.
Vom vedea din 16 iulie, când începe Comitetul Patrimoniului Mondial, ce decizie se ia cu privire la Limes-ul vestic, zona vest-dunăreană. Dacă se acceptă înscrierea, noi suntem următorii la rând în programarea care s-a făcut la nivel internațional și atunci am putea depune dosarul în ianuarie 2023. Așteptăm să vedem întâi cum evoluează discuția cu limes-ul vestic, pentru că au apărut niște sincope acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Multe atracții turistice istorice la Cernavodă ar putea atrage turiștii români și străini
Cetatea Axiopolis, mormântul pictat de tip hipogeu, valul de piatră, podul Carol I, muzeul de istorie, toate acestea și multe alte vestigii și monumente istorice ar putea pune orașul Cernavodă și localitățile din împrejurimi pe harta turismului românesc și internațional. Din păcate însă, prea puțini vizitatori ajung la Cernavodă, astfel că în muzeul din oraș doar aproximativ 500 de persoane intră anual, probabil, majoritatea elevi care învață în apropierea instituției de cultură și câțiva turiști străini curioși.
”După 1990 s-a încercat de trei ori ca terenul pe care se află cetatea să fie dat în administrarea Ministerului Culturii, dar nu s-a reușit, pentru că MApN-ul nu dorește acest lucru. Mormântul pictat este al Primăriei Cernavodă, nu aparține Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. El nu este singurul, mai e unul la Ostrov, altul la Hotel Maria, sunt mai multe în Constanța. Nu există un program pentru punerea lor în valoare și pentru dezvoltarea turismului istoric”, a precizat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.
