Tag: GAL Delta Dunarii

  • Produsele tradiționale și serviciile cu specific local sunt promovate de 4 GAL-uri din Tulcea

    Produsele tradiționale și serviciile cu specific local sunt promovate de 4 GAL-uri din Tulcea

    Activitatea a zeci de producători locali și meșteri populari din județul Tulcea este promovată, în cadrul unui parteneriat, de Grupurile de Acțiune Locală GAL Delta Dunării, GAL Razim, GAL Dobrogea de Nord și GAL Oamenii Deltei.

    Scopul proiectului „Cooperare pentru promovarea produselor si serviciilor cu specific local din teritoriile GAL” este de a susține și încuraja producătorii locali, prin crearea unor instrumente de promovare și valorificare a produselor cu specific local din teritoriile GAL-urilor partenere. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în cadrul PNDR 2014 – 2020, programul LEADER.

    Astfel, prin intermediul magazinului on-line Deltamarket.ro și al aplicației cu aceeași denumire este sprijinită activitatea producătorilor de preparate din carne, de brânzeturi, produse apicole, produse din pește, a producătorilor de vinuri, a celor care au livezi sau grădini și vând legume și fructe, dar și activitatea meșterilor populari din Tulcea.

    La târgurile organizate în Tulcea pentru promovarea tradițiilor, a meșteșugurilor și a produselor din zonă, au participat și cele 4 GAL-uri partenere în proiect. Turiștii au fost invitați să redescopere Dobrogea și Delta Dunării și să aprecieze atât suvenirurile realizate de meșterii populari, cât și gustul produselor locale, muzica și dansurile tradiționale.

     

  • Secretele borșului de pește, produsul tradițional din Delta Dunării și Dobrogea de Nord

    Secretele borșului de pește, produsul tradițional din Delta Dunării și Dobrogea de Nord

    Secretele borșului de pește preparat tradițional de pescarii din Delta Dunării, le-am aflat de la proprietarul Casei Teo din Mahmudia, un loc renumit pentru delicioasele mâncăruri deltaice. Chiar și turiștii care nu se dau în vânt după produsele din pește, ajung să comande acest borș și să îl mănânce cu mare plăcere.

    Secretele borșului de pește din Delta Dunării

    Preparatul de bază al Casei Teo din Mahmudia este borșul de pește. Mulți constănțeni sau bucureșteni cărora li se face poftă de un borș de pește, dau o fugă la Casa Teo pentru a mânca acest produs. Am aflat de la proprietar, secretele borșului de pește din Delta Dunării.

    secretele-borsului-de-peste-casa-teo-mahmudia-claudio-mihailov-gal-delta-dunarii-proiect-promovare-producatori-locali-tulcea

    ”Un borș bun de pește, este făcut din 4-5 specii. Și aceasta, deoarece gustul deosebit îl dă diversitatea peștelui care este fiert în borș. Noi pregătim un borș autentic, din mai multe specii de pește: somn, crap, șalău, lin, biban și mreană.

    secretele-borsului-de-peste-casa-teo-mahmudia-gal-delta-dunarii-promovare-producatori-traditionali

    În timp ce fierb legumele, presărăm sare grunjoasă peste pește și îl lăsăm cam 25 de minute să se săreze. Preparăm și mujdeiul de usturoi, pentru că, între secretele borșului de pește din Delta Dunării este și mujdeiul făcut cu lingura de lemn, până când nu cade din vas dacă îl întorci.

    Gustul autentic al borșului de pește îl dă și oțetul cu care se acrește. Iată un alt secret al borșului de pește. Punem puțin oțet după ce au fiert legumele, să le mai întărească puțin”, a povestit pentru Discover Dobrogea, administratorul Casei Teo, Claudio Mihailov.

    Secretele borșului de pește – cu cât se folosesc mai multe specii de pește, cu atât iese mai bun borșul

    După ce au fiert legumele și mujdeiul de usturoi este gata, urmează fierberea peștelui. Am aflat că peștele nu se pune oricum în cratiță, există o anumită ordine.

    ”Se spune că la Casa Teo este cel mai bun borș de pește, pentru că la doi pași de noi este cherhanaua de unde ne aprovizionăm în fiecare dimineață cu pește proaspăt, prins din zona sălbatică a Brațului Sfântu Gheorghe. De aceea toată lumea știe că borșul nostru este foarte bun, pentru că peștele este foarte proaspăt și diversificat, ceea ce-i dă borșului un gust delicios.

    Între secretele borșului de pește se numără și modul în care sunt puse speciile de pește în zeama în care au fiert legumele.

    secretele-borsului-de-peste-casa-teo-mahmudia-claudio-mihailov-gal-delta-dunarii-promovare-producatori-locali

    ”A venit momentul să punem și peștele. Începem cu capetele, că sunt mai voluminoase și punem întâi un cap de somn, continuăm cu unul de crap, cu o coadă de somn, care are și multă grăsime și îi dă culoare și gust borșului.

    Contează ordinea în care punem peștele în borș. Întotdeauna punem întâi somnul, că fierbe puțin mai greu, după care adăugăm crapul și, la sfârșit, șalăul și restul peștelui alb.

    Adăugăm niște cozi și burți de crap. Avem și o mreană, care este foarte grasă și o adăugăm la sfârșit, după ce terminăm de pus speciile mai mari.

    secretele-borsului-de-peste-casa-teo-mahmudia-claudio-mihailov-gal-delta-dunarii-proiect-promovare-producatori-locali

    După ce fierbe peștele, aromatizăm borșul cu puțin leuștean verde și cu un ardei iute. În maximum 10 minute, când s-au albit ochii peștelui, borșul va fi gata. Punem și o mână bună de pătrunjel și poate fi servit”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, Claudio Mihailov.

    Produsele tradiționale din județul Tulcea sunt promovate de 4 GAL-uri din Tulcea

    Printre produsele tradiționale din județul Tulcea se află, desigur, renumitul borș de pește, dar și alte preparate locale din pește.

    secretele-borsului-de-peste-casa-teo-mahmudia-gal-delta-dunarii-promovare-producatori-traditionali

    ”Următoarele preparate tradiționale la Casa Teo sunt felurile principale, cum ar fi o excelentă saramură din pană de somn, împănată cu puțină grăsime și coaptă pe o plită încinsă, după care o înăbușim la un cuptor de lut, așa cum ne făcea nouă bunica acasă.

    bors-de-peste-casa-teo-mahmudia-claudio-mihailov-gal-delta-dunarii-promovare-producatori-traditionali

    Alte preparate din pește foarte apreciate de turiști, sunt carasul prăjit, specie care se găsește în zona noastră, dar și crapul sau burta de crap.

    Mai pregătim o excelentă plăcintă dobrogeană și un ștrudel cu mere, foarte bun.

    Păstrăm și ducem mai departe tradițiile dobrogene, iar oaspeții noștri sunt foarte încântați de gustul și de autenticitatea acestor produse”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, administratorul Casei Teo Mahmudia, Claudio Mihailov.

    Activitatea producătorilor locali și a meșterilor populari din județul Tulcea este promovată, în cadrul unui parteneriat, de Grupurile de Acțiune Locală GAL Delta Dunării, GAL Razim, GAL Dobrogea de Nord și GAL Oamenii Deltei, în cadrul proiectului ”Cooperare pentru promovarea produselor și serviciilor cu specific local din teritoriile GAL”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală PNDR 2014–2020, Programul LEADER, în cadrul Sub-măsurii 19.3 ”Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală”-  Componenta B ”Implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală selectate”. Astfel, producătorii sunt încurajați și susținuți să își valorifice produsele locale și tradiționale pe care le realizează și prin care promovează Dobrogea și Delta Dunării.

  • Produsele meșterilor populari din Tulcea intră în concurență cu cele chinezești

    Produsele meșterilor populari din Tulcea intră în concurență cu cele chinezești

    Într-o căsuță din lemn, frumos decorată cu obiecte tradiționale din Dobrogea, am admirat produsele meșterilor populari din Tulcea. Două doamne, îmbrăcate gros pentru a se proteja de frigul de afară, își vindeau lucrurile realizate manual, la Târgul de Crăciun din Piața Civică din orașul Tulcea.

    Produsele meșterilor populari din Tulcea promovează Dobrogea și Delta Dunării

    Magneți cu păsări, pești și peisaje din Delta Dunării, obiecte decorative cu specific pescăresc, sticle ornamentate cu scoici, ancore sau fructe, miere de albine și multe alte tipuri de produse și suveniruri a expus în căsuța din lemn, meșterul popular Georgiana Cîineanu. Ea a precizat pentru Discover Dobrogea, că dorește să fie susținută și să-i fie promovate produsele pe care le realizează împreună cu familia.

    produsele-mesterilor-populari-din-tulcea-promovate-de-GAL-delta-dunarii

    ”Sunt unul dintre meșterii populari din Tulcea și, prin produsele și suvenirurile pe care le fac, de la micii magneți până la statuete și obiecte din artizanat, doresc să promovez zona Dobrogei și a Deltei Dunării.

    Împreună cu familia mea, cu soțul și fiica cea mare, încercăm să îmbinăm utilul cu plăcutul. Tot ceea ce realizez, fac din drag pentru lucrul de mână și pentru meșteșugul dobrogean.

    produsele-mesterilor-populari-din-tulcea-promovate-de-gal-delta-dunarii

    Se implică și soțul meu, care se ocupă pe timpul verii cu apicultura, iar în sezonul rece ne ajută pe mine și pe fiica mea, la produsele de artizanat și suvenirurile pe care le producem.

    Încercăm să venim în întâmpinarea turiștilor care vizitează această zonă frumoasă și dorim să-i facem să plece acasă cu o amintire plăcută, cu ceva util care să le rămână din această zonă.

    produsele-mesterilor-populari-din-tulcea-promovate-de-gal-delta-dunarii

    În general, turiștii cumpără mai mult magneții pe care îi realizăm și îi pictăm manual, între care peștii de Dunăre, lebede și nuferii de aici. Pe lângă asta, mai cumpără vaporașe și statuete făcute din ipsos, cu pelicani, marinari, pescari, toate pictate manual. Am realizat și produse din artizanat, sticle decorate deltaic și nu numai.

    produsele-mesterilor-populari-din-tulcea-promovate-de-gal-delta-dunarii

    Mă ocup din 2013 de această activitate și încerc să combat lucrul făcut la mașină, cu lucrul realizat cu meșteșug și cu mâinile noastre. Încercăm să acoperim plaja de turiști, cu produsele pe care le realizăm, atât noi, cât și alți meșteri populari care reprezintă această zonă și încercăm să ne promovăm cât se poate de mult.

    produsele-mesterilor-populari-din-tulcea-promovate-de-gal-delta-dunarii

    Îmi doresc foarte mult ca turiștii să aprecieze și să cumpere suvenirurile pe care le produc meșterii populari locali, în locul mărfurilor aduse din China”, a declarat Georgiana Cîineanu pentru Discover Dobrogea.

    Produsele realizate de meșterii populari din Tulcea diferă de la un sezon la altul

    Pentru a-și atrage clienții, meșterii populari realizează produse diferite, în funcție de anotimp. De la magneți cu Moș Crăciun, la globuri croșetate, căciuli și totoși, pe care le fac pentru sezonul rece, până la coșuri cu flori și mărțișoare sau alte lucruri delicate, toate produsele meșterilor populari sunt realizate manual și duc tradițiile mai departe.

    mesteri-populari-tulcea-gal-delta-dunarii

    În căsuța din lemn de la Târgul de Crăciun din Tulcea, am stat de vorbă cu un alt meșter popular, care face adevărate minuni cu croșeta sau cu andrelele.

    ”Mă numesc Sanda Pătruț și sunt meșter popular de 3 ani. Mă ocup cu produsele croșetate, tricotate, costume populare și cu tot felul de cusături. Am învățat lucrul manual încă de la școala generală și, totodată, am urmat-o pe mama. Cred că ea ar fi mândră de mine că îi port mai departe tradiția.

    produse-mesteri-populari-tulcea-dobrogea-traditii

    Realizez numai produse lucrate de mână, diferite de la un sezon la altul. De exemplu, acum, fiind Târgul de Crăciun, fac sorcove, globulețe croșetate, îngerași, steluțe, dar și băști, căciuli, totoși, pentru adulți și copii.

    produse-mesteri-populari-tulcea-gal-delta-dunarii-dobrogea

    Pentru 1 Martie croșetez clame, mărțișoare, tot felul de broșe și coșulețe din diferite flori.

    Primăvara, pentru Paște, fac iepurași, ouă croșetate și diverse alte lucruri.

    produse-mesteri-populari-tulcea-dobrogea-gal-delta-dunarii

    Îmi place lucrul manual și încerc să îmi fac loc pe această piață în care există tot felul de produse, multe dintre ele importate. Totuși, cine știe să aprecieze lucrul făcut manual vine și cumpără produse de la mine”, a precizat Sanda Pătruț pentru Discover Dobrogea.

    mesteri-populari-tulcea-promovare-traditii-dobrogea-gal-delta-dunarii

    În timp ce povestește, ea stă pe un scaun și croșetează o bască. Spune că este un hobby și nu poate sta nici când este frig, așa că, până când îi îngheață mâinile sau vin clienții, își face de lucru.

    produse-mesteri-populari-tulcea-dobrogea-promovate-de-gal-delta-dunarii

    Activitatea producătorilor locali și a meșterilor populari din județul Tulcea este promovată, în cadrul unui parteneriat, de Grupurile de Acțiune Locală GAL Delta Dunării, GAL Razim, GAL Dobrogea de Nord și GAL Oamenii Deltei, în cadrul proiectului ”Cooperare pentru promovarea produselor și serviciilor cu specific local din teritoriile GAL”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală PNDR 2014–2020, Programul LEADER, în cadrul Sub-măsurii 19.3 ”Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală”-  Componenta B ”Implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală selectate”. Astfel, producătorii sunt încurajați și susținuți să își valorifice produsele locale și tradiționale pe care le realizează și prin care promovează Dobrogea și Delta Dunării.

    Prin promovarea produselor și a tradițiilor locale, turiștii sunt invitați să redescopere Dobrogea și să aprecieze atât lucrurile realizate de meșterii populari, cât și gustul produselor tradiţionale, muzica și dansurile tradiționale.

  • Sfântu Gheorghe, un loc magic pentru turiștii care ajung în Delta Dunării

    Sfântu Gheorghe, un loc magic pentru turiștii care ajung în Delta Dunării

    Odinioară un sat cu niște colibe sărăcăcioase, construite din lemn și stuf, Sfântu Gheorghe a devenit un loc magic pentru turiștii care ajung în Delta Dunării. Cea mai lungă plajă de pe întreg litoralul românesc, spectacolul vărsării Dunării în mare, liniștea, mâncarea bună, poveștile pescărești, toate îi atrag pe vizitatori la Sfântu Gheorghe.

    Potrivit legendelor, denumirea localității Sfântu Gheorghe a fost dată de un pașă

    Denumirea localității, potrivit legendei, a fost dată de un pașă. Se spune că în anul 1821 a ajuns în sat o corabie turcească de război.

    ansamblu-ciorne-more-ucraineni-sfantu-gheorghe

    Pescarii și ciobanii petreceau la sărbătoarea de Sfântu Gheorghe, astfel că în localitate era mare veselie și răsunau cântece frumoase.

    Atunci, pașa a botezat satul ”Katarlez”, adică Sfântu Gheorghe. După revenirea Dobrogei la țară, localitatea a preluat numele vechii biserici.

    Sfântu Gheorghe, cea mai lungă plajă, locul în care Dunărea se varsă în mare

    Între Sfântu Gheorghe și Sulina se află cea mai întinsă plajă de pe litoralul românesc al Mării Negre.

    plaja-sfantu-gheorghe-delta-dunarii

    Plaja sălbatică are o lungime de 30 de kilometri și este foarte lată. Deși este situată la aproximativ 2 kilometri de sat, plaja de la Sfântu Gheorghe este apreciată de turiști, datorită nisipului foarte fin.

     

    plaja-sfantu--gheorghe-delta-dunarii

    Este atât de generoasă, încât au loc, fără probleme, atât oamenii, cât și caii care pasc cuminți, în liziera de la marginea plajei.

    delfini-sfantu-gheorhge-gura-de-varsare-a-dunarii-in-marea-neagra
    Cei care ajung în satul de pescari ucraineni, situat pe cel mai vechi braț al fluviului nu ratează o vizită la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, unde, dacă au noroc, pot vedea și delfinii care se joacă în apă.

    Sfântu Gheorghe, localitatea cu pescari ucraineni

    Ucrainenii au venit în Sfântu Gheorghe încă din cele mai vechi timpuri. Pescuitul sturionilor a fost o activitate tradițională pentru pescarii din localitate, însă, din anul 2006 a fost impusă prohibiția la această specie de pește.

    pescari-in-delta-dunarii

    ”Am prins, împreună cu fratele meu acum vreo 20 de ani, un morun de 240 de kilograme, cu 60 de kg de icre. A fost cel mai mare morun pe care l-am capturat. L-am prins la carmace și abia l-am scos și l-am pus în barcă. Morunul se prinde când este furtună mare sau când sunt curenți mai puternici.

    Pentru un kilogram de icre negre primeam de la cherhana 100 de lei. Icrele negre nu se plăteau pe cantitate, ci pe calitate, care era de 3 categorii. Ele se deosebeau după culoare și formă.

    Cele care erau înainte de a fi depuse aveau boabele mai sparte, iar icrele de calitatea întâi erau ca bilele de rulment.

    După ce prindeam peștele îi tăiam burta, scoteam icrele și aveam o sită rotundă cu plasă deasă și le frecam, iar boabele cădeau într-un vas cu apă curată și rămânea pielița. Pielița aceasta pe care mai rămâneau câteva icre o duceam acasă. Mama o fierbea și făcea cu ea chiroști sau plăcintă. Ce bune erau!”, a povestit pentru Discover Dobrogea, un barcagiu, fost pescar din Sfântu Gheorghe.

    La cherhanaua veche din Sfântu Gheorghe se lucra la foc continuu, acum este părăsită

    Cherhanaua veche din Sfântu Gheorghe le trezește amintiri plăcute pescarilor care au lucrat acolo. Până în 1990 acolo lucrau peste 300 de pescari care munceau în ture și prindeau pește non-stop, de la mare sau din Dunăre. Acum, clădirea este lăsată în paragină iar două din bărcile mari cu care brigăzile de pescari ieșeau la pescuit plutesc liniștite în fața cherhanalei.

    cherhanaua-veche-din-sfantu-gheorghe

    ”Cu bărcile mari ieșeau la pescuit multe brigăzi care prindeau zilnic, 14-15 tone de hamsie și stavrid. Veneau și pescarii de apă dulce, care prindeau crap, somn, babușcă și multe alte specii. Se prindea și sturion pe vremea aceea, dar acum este prohibiție.

    Până la revoluție erau vreo 500 de pescari care lucrau la cherhana și se pescuia non-stop. Lucrau și femei și elevii care făceau practică. Femeile cărau gheață, puneau peștele la sare sau la afumat ori preparau icrele. După 1990 cherhanaua a fost scoasă la licitație și a fost cumpărată de un localnic din Sfântu Gheorghe, dar nu a mai fost folosită.

    Peste afumat craciun stil vechi

    În incinta cherhanalei era și o afumătorie pentru pește, era și o lăptărie, pentru că exista o fermă de vaci. Tot aici erau și cabane în care pescarii își depozitau ustensilele, mâncau o ciorbă de pește, beau un rachiu și apoi plecau acasă.

    Iarna, peștele era transportat cu căruța, iar când Dunărea îngheța, el era dus cu săniile, pe gheață, până la Tulcea sau la Galați, unde era vândut.

    La cherhana era foarte frumos, erau plantați trandafiri și pomi fructiferi, arăta ca o gospodărie bine întreținută. Aici venea și Ceaușescu în vizită, împreună cu tot activul de partid.

    Tot la cherhanaua veche era o clădire în care lucrau meseriași, maragozi, care reparau bărcile din lemn când acestea se stricau. Acum sunt maximum 100 de pescari la Sfântu Gheorghe” a afirmat fostul pescar, care acum lucrează ca barcagiu în Sfântu Gheorghe.

    Pe vremuri, la Sfântu, icrele negre se mâncau cu lingura

    Pe vremuri, icrele negre se mâncau cu lingura, la Sfântu Gheorghe și erau folosite în multe preparate, inclusiv în plăcintă. De 16 ani însă, este prohibiție la sturion, iar localnicii nu mai au voie să îl pescuiască.

    Turiștii care merg o dată la Sfântu Gheorghe revin pentru peisajele frumoase, dar și pentru liniștea din localitate și mâncărurile tradiționale. Storceagul este preparatul vedetă, chiar dacă el nu mai este făcut din sturion.

    Storceag Casa Pescarilor Lunca

     

    Nici plachia, saramura, ciorba de pește, peștele prăjit, sarmalele sau ardeii umpluți cu pește nu sunt ocolite însă de vizitatori.

    Turiștii care ajung în Sfântu Gheorghe nu se plictisesc

    Turiștii care doresc să aibă o vacanță liniștită, aleg plaja de la Sfântu Gheorghe, în locul plajelor aglomerate din celelalte stațiuni de pe litoralul românesc. De altfel, Sfântu Gheorghe este o localitate pe care turiștii o vizitează, indiferent dacă se cazează sau nu acolo, deoarece este inclusă în traseele turistice în Delta Dunării, care sunt promovate și de GAL Delta Dunării, în cadrul mai multor proiecte cu finanțare europeană.

    sfantu-gheorghe-turism-trasee-turistice-delta-dunarii

    Pe durata unei vacanțe în această localitate mică situată între Dunăre și mare, vizitatorii nu se plictisesc. Ei pot face plimbări cu barca pe canalele din Delta Dunării, unde peisajul devine un minunat spectacol pe care natura îl dăruiește cu generozitate. Insula Sahalin, cu rezervația ei de pelicani este un punct de atracție pentru iubitorii de păsări.

    Sfântu Gheorghe nu și-a pierdut farmecul tradițional

    Înainte de 90 veneau puțini turiști la Sfântu Gheorghe și stăteau la localnici, deoarece nu erau pensiuni sau hoteluri în localitate. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat și, pe an ce trece, tot mai mulți români sunt atrași de magia oferită de această localitate tradițională. Oferta de cazare este diversificată, astfel că turiștii își pot petrece sejurul, fie la unități de cazare de 4 stele, cum este și Green Village, până la pensiuni de câteva margarete sau chiar în casele localnicilor.

    ”În Sfântu Gheorghe avem unități de cazare autorizate ca pensiuni sau ca locuințe de închiriat și anual crește numărul acestora, deoarece sunt mulți turiști care vin vara la noi. De regulă, cei care ajung aici, fie stau pentru sejururi de o săptămână sau chiar mai mult, fie trec doar să viziteze localitatea, pentru că la Sfântu Gheorghe nu se mai ajunge cu pasagerele, ci doar cu bărcile rapide.

    sfantu-gheorghe-turism-trasee-turistice-delta-dunarii
    Cei care preferă Sfântu Gheorghe au devenit turiști fideli și revin anual, atât pentru plaja sălbatică, dar și pentru mâncarea bună și liniștea oferită în localitatea noastră tradițională, care nu și-a pierdut încă farmecul și nici nu ne dorim să devină comercială.
    În perioada iunie-august în Sfântu Gheorghe vin cam 1000 de turiști zilnic, unii doar pentru o scurtă vizită, alții care se cazează aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

    Turiștii care ajung în Sfântu Gheorghe apreciază gastronomia locală

    Turiștii care doresc o vacanță liniștită și mâncăruri preparate cu pește proaspăt, merg Sfântu Gheorghe, pentru o săptămână sau chiar două.

    ”În mod special, turiștii preferă storceagul, pe care în trecut îl făceam cu sturion. Pentru că acum este prohibiție îl facem cu somn sau calcan, pește mai ferm și foarte gustos în storceag.

    mancaruri-traditionale-delta-dunarii-sfantu-gheorghe-peste

    Cei care ajung aici sunt încântați de produsele tradiționale pe care le preparăm. Ciorba de pește nu lipsește, dar preparăm des și pește la grătar, scrumbie la grătar, plachie, socordolea, ardei umpluți și sarmale de pește. Tot ce se poate găti din carne se face și din pește”, a precizat pentru Discover Dobrogea Irina Hordei, o localnică din Sfântu, care face parte și din Ansamblul Ciorne More.