Discover Dobrogea

Tag: ferme piscicole offshore

Acvacultura offshore în Marea Neagră, o afacere finanțată cu fonduri UE

Acvacultura offshore reprezintă o preocupare constantă pentru Uniunea Europeană, deoarece ea asigură o ”economie albastră durabilă”. Astfel, pentru exercițiul finanicar 2021-2027, UE a propus un buget de 6,4 miliarde de euro, în cadrul unui fond mai simplu și mai flexibil pentru acvacultură, pescuitul european și economia maritimă.

Acvacultura offshore în Marea Neagră cu finanțare europeană

Comisia Europeană a majorat bugetul Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, cu 500 de mii de euro. Finanțarea pentru programele de acvacultură durabilă, pescuit și afaceri maritime în următorul exercițiu financiar 2021-2027, va fi de peste 6 miliarde de euro.

Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit a declarat: „Aceasta finanțare suplimentară are ca scop consolidarea sectorului pescuitului și asigurarea sferei de aplicare necesare pentru gestionarea crizelor în viitor. Realizarea unui pescuit durabil reprezintă o investiție în acest sector și în viitorul pescarilor și lucrătorilor din domeniu, precum și al generațiilor care le vor urma.”

Oportunități de finanțare pentru acvacultură, cu fonduri UE

Finanțarea pentru investițiile alocate sectorului acvaculturii offshore și de coastă, va fi de 1,2 miliarde de euro la nivel european, în exercițiul financiar 2021-2027.

Pentru România este alocată suma de aproximativ 170 de milioane de euro, pentru investițiile din sectorul pescuitului, acvaculturii și economiei maritime, pentru dezvoltarea locală comunitară.

În execițiul financiar precedent, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime a alocat țării noastre peste 168 de milioane de euro, din care a fost angajat de către Autoritatea de Management un procent de 65,5%, respectiv puțin peste 110 milioane de euro.

În România, măsurile cu cele mai mari angajamente în domeniul pescuitului au fost investițiile productive în acvacultură.

Fermele marine offshore, o afacere cu succes garantat

Fermele marine offshore contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară și nutriție, pentru milioane de oameni din întreaga lume. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni a realizat studii asupra variantelor potențiale de dezvoltare a acestei afaceri, într-un proiect cofinanțat de OMV Petrom.

El spune că investiția într-o astfel de afacere se amortizează în 2-3 ani. După această perioadă, firmele înregistrează deja profit, iar în 6 ani investiția este dublată, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

”La nivel internațional, factorii care au determinat extinderea mariculturii din zonele costiere existente în apele offshore, sunt concurența pentru spațiu, reducerea stocurilor piscicole naturale, percepția publică negativă și calitatea mediului.

Privind spre viitor, dezvoltarea mariculturii offshore poate fi justificată pe baza necesității de a furniza securitatea alimentară în fața creșterii proiectate a populației mondiale. Fermele marine offshore contribuie la securitatea alimentară viitoare, deoarece potențialul oceanelor lumii de a suplimenta aprovizionarea cu alimente este prea puțin utilizat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Acvacultura offshore, mări și oceane mai curate

Potrivit specialiștilor, acvacultura europeană offshore și cea de coastă oferă produse de bună calitate și respectă cu strictețe standardele privind sustenabilitatea mediului, sănătatea animală și protecția consumatorilor.

Calitatea excelentă a alimentelor de origine marină din UE ar trebui să constituie un important avantaj concurențial pentru acvacultura offshore și de coastă din Europa.

Cu toate acestea, în UE producția din sectorul acvaculturii stagnează, în contrast cu dezvoltarea puternică înregistrată în alte regiuni ale lumii.

Comisia Europeană se concentrează pe protejarea ecosistemelor marine

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime va continua să sprijine sectorul european, către practici de pescuit mai durabile. Un exemplu în acest sens este acvacultura offshore, care reduce poluarea generată de fermele amenajate în zona costieră și presiunea pe stocurile piscicole naturale.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, apreciază că: “Oceanele sănătoase și bine gestionate sunt o condiție prealabilă pentru investițiile pe termen lung și crearea de locuri de muncă în sectorul pescuitului și în economia albastră.

Ca actor oceanic global și în lume al cincilea cel mai mare producător de fructe de mare, Uniunea Europeană are o puternică responsabilitate de a proteja, conserva și utiliza în mod durabil oceanele și resursele acestora.

Fondul va permite statelor membre și Comisiei să își ridice responsabilitatea și să investească în pescuit durabil, securitate alimentară, o economie maritimă înfloritoare și mări și oceane sănătoase și productive.”

Investiții în acvacultura offshore prin FEPAM

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene. FEPAM sprijină sectoarele maritime și de pescuit durabil ale UE și gesionează mările și oceanele.

FEPAM sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei și facilitează accesul la finanțare.

Din bugetul FEPAM i se alocă o parte fiecărui stat membru, în funcție de importanța industriei pescuitului din țara respectivă. Pentru a vedea dacă proiectul propus este eligibil pentru sprijin prin FEPAM, investitorul trebuie să contacteze autoritatea națională care gestionează programul operațional.

Noul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime face parte din cadrul financiar multianual 2021-2027 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Bugetul propus combină noi instrumente, cu programe modernizate, pentru a obține rezultate eficiente pe planul Uniunii Europene.

Activitățile maritime precum pescuitul, acvacultura offshore și de coastă, turismul de coastă, energia oceanului și biotehnologia „albastră” contribuie la prosperitatea comunităților din regiunile maritime europene.

Prioritățile FEPAM sunt: încurajarea pescuitului durabil și conservarea resurselor biologice marine, contribuția la securitatea alimentară în Uniunea Europeană prin acvacultură și piețe durabile și competitive și dezvoltarea unei economii albastre durabile.

Alte opțiuni de finanțare cu fonduri europene

Pe lângă FEPAM există și alte opțiuni de finanțare cu fonduri europene, pentru investițiile în acvacultură offshore. Printre altele, este vorba de Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru investiții în sectoarele de creștere albastră și pentru strategiile bazinului maritim.

O altă posibilitate de finanțare europeană pentru acvacultura offshore este prin Fondul Social European, pentru a dezvolta abilități atât în sectorul pescuitului, cât și în cel maritim și de cercetare.

Programul Cadru de Inovare, sprijină întreprinderile mici și mijlocii, care implementează soluții inovatoare pentru dezvoltarea economiei albastre. Instrumentul InvestEU ar putea juca un rol important în promovarea instrumentelor financiare și în sprijinirea unei platforme de investiții vizate pentru economia albastră.

Campanii UE pentru promovarea acvaculturii durabile

Comisia Europeană a lansat o serie de campanii pentru promovarea acvaculturii durabile în UE. Aceste programe de conștientizare își propun să evidențieze rolul și însemnătatea acvaculturii pentru cetățenii UE.

Practic, acvacultura offshore și cea de coastă reprezintă creșterea organismelor acvatice: pești, moluște, crustacee sau alge. Această activitate are loc atât în zonele interioare, cât și în cele marine. Comisia ajută statele membre ale UE să simplifice procedurile administrative, să pună în aplicare planificarea spațială și să promoveze acvacultura durabilă.

Fermele piscicole offshore, o necesitate

Fermele piscicole offshore au luat avânt în ultimii 12 ani, în mai multe state ale lumii, deoarece consumul de pește pe planetă este în permanentă creștere. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte animale acvatice a atins un record istoric de 178,5 milioane de tone în 2018, o creștere cu 3,4% comparativ cu 2017.

Aproape 40% din cantitatea totală de pește pe plan mondial a provenit din producția de acvacultură, valoarea acesteia ridicându-se la 250 de miliarde USD, iar cererea este într-o permanentă creștere.

Fermele marine offshore, o soluție pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial

Maricultura, acvacultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă, cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă a Mării Negre, la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

January 14, 2021
Fermele marine offshore, o afacere de succes, prietenoasă cu natura

O nouă afacere de succes pentru investitorii români care doresc să dezvolte acvacultura în largul Mării Negre o reprezintă fermele marine offshore. Conceptul a fost implementat pentru prima oară în Statele Unite în urmă cu 12 ani, iar cifra de afaceri a companiei Open Blue depășește 1 miliard de dolari.

Fermele marine offshore, o afacere cu succes garantat

Fermele marine offshore contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară și nutriție, pentru milioane de oameni din întreaga lume. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni a realizat studii asupra variantelor potențiale de dezvoltare a acestei afaceri, într-un proiect cofinanțat de OMV Petrom.

Fotografie preluată de pe salmonbusiness.com

El spune că investiția într-o astfel de afacere se amortizează în 2-3 ani. După această perioadă, firmele înregistrează deja profit, iar în 6 ani investiția este dublată, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

”La nivel internațional, factorii care au determinat extinderea mariculturii din zonele costiere existente în apele offshore, sunt concurența pentru spațiu, reducerea stocurilor piscicole naturale, percepția publică negativă și calitatea mediului.

Privind spre viitor, dezvoltarea mariculturii offshore poate fi justificată pe baza necesității de a furniza securitatea alimentară în fața creșterii proiectate a populației mondiale. Fermele marine offshore contribuie la securitatea alimentară viitoare, deoarece potențialul oceanelor lumii de a suplimenta aprovizionarea cu alimente este prea puțin utilizat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore diminuează presiunea pe stocurile piscicole naturale

”O soluție pentru diminuarea presiunii pe stocurile piscicole naturale o reprezintă fermele marine offshore.

În anii 80-90, în Marea Neagră au existat specii invazive care au condus la scăderea stocurilor de pește cu valoare economică, dar am avut și un pescuit industrial specific țărilor cu regimuri comuniste absolut dezastruos, fără nicio legătură cu elementele de protecție a naturii.

Din păcate, lucrurile acestea s-au perpetuat într-o oarecare măsură în comportamentul pescarilor din zona Mării Negre și toate regiunile cu zone piscicole interesante sunt exploatate la maximum.

Un alt exemplu este reducerea, până la dispariție, a unor stocuri de pești care trăiesc în domeniul pelagic, adică în masa apei și care, practic, din cauza unei exploatări iraționale, unele specii, chiar banale, au fost aproape în pragul dispariției.

Șprotul este una dintre aceste specii, care a fost pescuită cu nesăbuire. El atinge maturitatea sexuală la vârsta de 4 ani, iar în momentul în care stocurile de șprot au început să fie exploatate prin 1986-1987, au mers în fiecare an cu niște creșteri exponențiale, lucru care s-a întâmplat chiar la coasta românească.

La acea vreme, existau pescadoare de coastă, care exploatau din ce în ce mai mult această resursă piscicolă. Lucrul acesta a mers până în al patrulea an, când, pentru că nu i-au lăsat timpul necesar pentru maturizarea sexuală și reproducere, producția a scăzut de la peste 100.000 de tone cât se produceau în cel mai bun an, la sub 10.000 de tone. Și după aceea, practic, pescuitul respectiv a devenit falimentar. Este un exemplu clasic de supraexploatare.

În loc să facem lucrul acesta, putem să folosim așa-numitele ferme piscicole off-shore. Este un concept relativ nou și constă în amplasarea fermelor piscicole în zona îndepărtată de coastă, practic, în largul mării”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Investiția în fermele piscicole marine offshore este mare, dar se amortizează în 2-3 ani

Investiția inițială minimă în astfel de ferme piscicole marine offshore este de 1,5-2 milioane de euro, spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Un proiect de acest gen a fost realizat pentru Marea Baltică, în sesiunea de finanțare cu fonduri europene 2007-2013. S-a calculat rata de rentabilitate pentru astfel de incinte amplasate în largul mării, astfel că, în 2-3 ani investiția este amortizată. După 3 ani intri în regim de profit, iar în 6 ani se dublează investiția, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe afaceri. Loc de creștere este din abundență, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

Proiectul trebuie cumpărat, dar există și o franciză deschisă de Open Blue și se poate achiziționa tot pachetul, iar ei pot furniza inclusiv sferele, în funcție de numărul instalațiilor pentru care se face francizarea”, spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Ce înseamnă, de fapt, fermele marine piscicole offshore

Fermele piscicole offshore se instalează, cu ajutorul unor balize de derivă, niște ancore care nu ajung pe fundul mării, ci, pur și simplu atârnă în apă și împiedică mișcarea rapidă a incintelor respective.

”Conceptul este în felul următor: există niște sfere, alcătuite din material semi-rigid, de preferință ușor dar rezistent, de tipul plasticului, care au dimensiuni mari. Pot să aibă diametre de 10,30 sau chiar 50 de metri, dar nu mai mici, pentru că devine cumva nerentabilă această afacere.

Aceste sfere sunt așezate astfel încât limita lor superioară să nu treacă de 30 de metri adâncime, tocmai pentru a nu încurca navigația sub nicio formă. Pe deasupra lor, pot trece orice fel de nave, astfel că prezența fermelor piscicole în largul mării, exclude posibilitatea producerii unor accidente navale.

Fotografia este preluată de pe site-ul www.aquaculturealliance.org

În momentul în care noi ne ducem către larg, avem sferele acestea, ca niște buncăre cu mâncare sub formă de peleți, specifică fiecărei specii și hrănirea peștilor se produce automat. Monitorizarea lor se face cu ajutorul sateliților și se pot realiza transmisii continue video, pentru a monitoriza, inclusiv cu imagine, tot ceea ce se întâmplă în acele incinte, neexistând riscul ca acestea să fie pierdute.

Alimentarea cu energie a acestor incinte se poate face, fie pe bază de acumulatori, pentru că nu necesită niște resurse extraordinar de mari astfel de dispozitive, fie pe bază de mecanisme care exploatează diferența de potențial, așa cum se declanșează și se alimentează acele lămpi de la vestele de salvare cu ajutorul apei de mare, la fel se pot alimenta și aceste camere.

Sferele sunt ferm convins că pot fi construite în oricare dintre șantierele navale din România. Există și furnizori, dar prețul pentru construcție și transport ar fi mai mare în străinătate, decât la noi în țară. Costurile de realizare sunt între 200.000 – 300.000 de dolari în cazul Statelor Unite, pentru o unitate de 30 de metri diametru.

Pentru ca afacerea să fie rentabilă, este nevoie de minimum 3 sfere cu diametrul de 30 de metri. În felul acesta, investiția se amortizează în primii 2-3 ani de exploatare.

Desigur, contează și ce specii de pești sunt folosite pentru producție, iar acestea sunt alese în funcție de locul în care vrei să amplasezi fermele piscicole offshore.

De exemplu, o specie care este tropicală și trăiește în ocean foarte bine, va trăi și aici, dar se va dezvolta mai greu în aceste incinte din apele Mării Negre, care, peste iarnă se răcesc, sunt mai puțin sărate și au o serie de constrângeri.

În schimb, se pot alege fie specii strict autohtone, care se pot produce întâi pe țărm, unde se face producția inițială, pentru obținerea alevinilor și apoi a puietului, care nu necesită niște spații foarte mari, dar presupune un efort investițional. Sigur, există în același timp, posibilitatea să cumperi puiet pentru fiecare etapă de cultură”, ne-a dezvăluit biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Open Blue, firma americană care a făcut pionierat în domeniul fermelor offshore

Compania care a făcut pionierat în domeniul fermelor marine piscicole offshore în anii 2008-2010, este Open Blue.

”Specialiștii au dotat sferele submerse cu niște motoare electrice de mică putere, care le ajută să se mențină și să exploateze curenții oceanici pentru deplasare.

Astfel, ei instalează fermele piscicole offshore în Florida, pun puietul de pește la crescut în sferele special construite și alimentează buncărele respective cu hrană. Pe toată durata de creștere a peștelui respectiv, până ajunge la dimensiunea de exploatare, cam vreo 9 luni, utilizează curentul Gulf Stream.

Astfel, de exemplu, dacă au comandă în zona Marii Britanii, sferele ajung acolo 8 sau 9 luni mai târziu. Peștele poate fi scos pe măsură ce există cerere pe piață, proaspăt, viu, direct din fermele respective.

E un exemplu de bună practică și în același timp, e un exemplu care arată viabilitatea economică a soluției, pentru că, în 10 ani, oamenii aceștia au ajuns de la o investiție inițială de câteva milioane de dolari, la o cifră de afaceri care a depășit de mult timp, miliardul de dolari. Au reușit să își crească investiția de 100 ori, în doar 10 ani. Acest lucru înseamnă că rata de creștere a afacerii este mare, pentru că și cerința este mare”. spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

România ar fi prima țară cu ieșire la Marea Neagră, care implementează acest tip proiect

Fermele marine piscicole offshore reprezintă deja o soluție pentru multe state din Europa, dar și pentru firmele din SUA. Dacă va implementa un astfel de proiect, România va fi prima țară cu ieșire la Marea Neagră care o să aibă ferme marine piscicole offshore.

”În exercițiul financiar 2021-2027 vor putea fi accesate fonduri pentru pescuit, destinate unor unități de producție. Ideal ar fi ca firmele care au nave sau intenționează să cumpere și care în momentul de față fac doar pescuit, în loc să investească banii respectivi strict pentru nave de pescuit, să se gândească la acest gen de ferme piscilcole offshore, care ar asigura un profit mai mare și de durată.

Cu aceste ferme marine amplasate în largul mării, succesul este absolut garantat. Singurul obstacol este că o firmă fără experiență, un start-up ar obține foarte greu bugetul inițial. Acesta este singurul hop major pentru oricine ar vrea să înceapă un astfel de proiect. Este nevoie de câteva milioane de euro, care ar putea însemna o sumă mare pentru companiile din România, Bulgaria sau de oriunde din Marea Neagră. Această sumă este necesară pentru implementarea întregului proiect, cu tot cu navele necesare”, spune biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele unei afaceri cu ferme marine offshore

Un mare avantaj pentru cei care dezvoltă o astfel de afacere, îl reprezintă faptul că, pentru întreținerea sferelor respective, inclusiv pentru remorcarea lor, nu este nevoie de nave mari, deoarece incintele nu sunt grele, a precizat Răzvan Popescu-Mirceni.

”Pentru întreținerea acestor ferme marine amplasate în largul mării, este suficientă o șalupă dotată și echipată pentru offshore. Sfera poate fi luată de la mal și transportată în larg cu șalupa, iar de acolo se poate recolta cantitatea de pește, în funcție de cerința de pe piață. O altă variantă este să fie chemat clientul la fermă, dacă acesta are o navă de transport mărfuri alimentare, astfel că îi poate fi livrată marfa direct la fața locului, respectiv în largul mării.

Mai există o variantă, dezvoltată de cei de la Open Blue. Ei contractează cantități foarte mari, se deplasează cu sferele acolo unde există cerință, folosindu-se de anumiți curenți din ocean și practic, livrează peștele în țările respective.

Sunt ferm convins că lucrul acesta s-ar putea face în interiorul Mării Negre. Ar fi o problemă să ieșim prin strâmtori din Marea Neagră, dacă s-ar cere livrări, de exemplu, de către țări din zona Mediteraneană, dar în interiorul Mării Negre cu siguranță se poate face lucrul acesta”, am mai aflat de la biologul marin Răzvan-Popescu Mirceni.

În viitor, fermele marine piscicole offshore se vor dezvolta, pentru că ele reduc presiunea pe mediu și măresc productivitatea. Un alt avantaj este că, prin acest concept este scăzut riscul de îmbolnăvire a peștilor, pentru că, fiind ape mult mai curate și cu o dinamică mult mai mare, departe de zona de influență a coastei, în felul acesta și paraziții, bolile potențiale sunt mai puține. Practic, ții peștii izolați, inclusiv de prădători.

Nu există riscul să îți intre un delfin într-o astfel de sferă sau o focă, în caz că vorbim de zone în care sunt și foci, pentru că materialul respectiv este de așa natură conceput, ca să reziste la un astfel de impact și în același timp să nu producă răni sau alte pagube în rândul populațiilor de mamifere marine sau de rechini.

În felul acesta se mai creează ceva: pe o parte din structurile acestea se depun elemente de faună marină fixată, tot felul de crustacee, moluște care reprezintă și un filtru natural și o resursă.

În zona acestor sfere, dacă stau în același sector și nu sunt plimbate, așa cum fac cei de la Open Blue, se pot crea inclusiv mini-ecosisteme în largul mării, pentru că există o suprafață de suport.

La 30 de metri adâncime, lumina solară intră. Practic, până pe la 100 de metri mai există un dram de lumină solară în zonele cu ape limpezi, dar mai departe nu. Sferele acestea, fiind la adâncimi între minus 30 și minus 60 de metri, pot să suporte inclusiv alge care fac fotosinteză și care pot să asigure, la rândul lor, pentru alte specii, un micro-habitat care aduce un plus pentru mediul în care instalezi sfera”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

În fermele piscicole offshore pot fi crescuți chiar și sturioni

În fermele marine piscicole offshore pot fi crescute în primul rând, speciile care trăiesc în masa apei, așa-numitele specii pelagice, dar și cele gregare, care formează grupuri mari.

”Inclusiv sturioni se pot crește în astfel de incinte, singura diferență este că pentru hrănirea optimă a lor, sferele acestea ar trebui să aibă la partea inferioară o zonă de pseudo-fund drept, adică trebuie instalat un placaj pe care trebuie să pui de așa natură hrana, încât să se poată hrăni exact ca într-un spațiu natural din apropierea fundului mării.

Există soluții, pentru că avem crescătorii de sturioni și se pot imita o parte din condițiile de acolo, doar că, din punct de vedere economic, avantajul este că nu mai ai nevoie deloc de schimburi de apă, pentru că te afli departe de țărm, unde influența poluării de la coastă este aproape zero, iar cea a apelor Dunării este minoră, dacă poziția este bine aleasă.

În aceste ferme sunt crescute cu succes, speciile care au un regim de creștere rapid. Cei de la Open Blue folosesc cel mai des, un pește denumit popular Cobia, care este foarte bun.

Și șprotul poate fi crescut în astfel de incinte. Dacă produci puiet într-un loc, poți să îl aduci și să îl crești în astfel de sfere.

Practic, în Marea Neagră există inclusiv posibilitatea de a crește chefal sau lufar în astfel de incinte. Dacă vorbim de speciile gregare, inclusiv macroul de Marea Neagră sau scrumbia de Dunăre, care vine și se reproduce în mare, pot fi crescute în astfel de incinte, mai ales că avem gurile Dunării”, afirmă cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Maricultura offshore este o afacere care va lua avânt în următorii ani, inclusiv în apele Mării Negre. Pe plan mondial, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte specii acvatice a atins un record istoric de aproximativ 180 de milioane de tone în anul 2018. Aproape jumătate din această cantitate a fost reprezentată de producția de acvacultură, care a înregistrat vânzări de 250 de miliarde de dolari. Deocamdată nu există statistici pentru anul 2020, însă, cu siguranță aceste valori sunt mai mari, deoarece anual ele cresc cu 3 până la 5 procente.

Și să nu uităm de un alt mare avantaj: în contextul în care unele activități off-shore sunt nevoite să își reducă dezvoltarea, fermele piscicole offshre reprezintă o alternativă viabilă de reconvertire a forței de muncă.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

Fotografia de prezentare este preluată de pe site-ul https://salmonbusiness.com.

December 27, 2020
Fermele piscicole offshore, un nou concept pentru pescuitul în Marea Neagră

Fermele piscicole offshore în Marea Neagră reprezintă o necesitate, în condițiile în care consumul de pește crește anual în România. În anul 2018, producția estimată din acvacultură și pescuit a fost de peste 22.000 de tone în țara noastră, din care aproximativ 8.000 de tone au fost pescuite din Marea Neagră. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni spune că, o soluție pentru diminuarea presiunii pe stocurile piscicole naturale o reprezintă fermele marine offshore.

Fermele piscicole offshore, un pionierat pentru pescuitul în Marea Neagră

”Pentru Marea Neagră, astfel de ferme vor reprezenta un pionierat, deoarece nimeni nu a mai făcut o astfel de investiție, nici turcii, nici bulgarii, rușii, ucrainenii sau georgienii.

Conceptul privind fermele piscicole offshore este relativ nou. El a fost lansat, iar patentul înregistrat în anul 2008, de către compania americană Open Blue.

Credit foto: Rick Decker, fotografie preluată de pe site-ul pnas.org

Este vorba despre ferme piscicole amenajate într-o zonă îndepărtată de coastă. Ele sunt instalate cu ajutorul unor balize de derivă, niște ancore care nu ajung pe fundul mării, ci atârnă în apă și practic împiedică mișcarea rapidă a incintelor respective. Incintele de creștere a peștilor sunt ca niște domuri sferice amplasate în general zonele de mare adâncime spre deosebire de fermele clasice de creștere a peștilor care presupun instalarea în zone de mică adâncime, în apropierea coastei, adăpostite, cu puțini curenți și cu puține valuri, pe care le caută și o serie de pești din mediul natural, pentru a se reproduce și a depune icrele”, a declarat pentru Discover Dobrogea cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Jacques-Yves Cousteau spunea că oceanele sunt un mare deșert din perspectiva populațiilor piscicole

Exploaratorul Jacques-Yves Cousteau a afirmat de nenumărate ori, că în toate oceanele lumii, peștii se află doar în câteva puncte, în general în zonele de coastă.

”În anii 60-70, Jacques-Yves Cousteau construise în prova navei Calypso o cameră de observație permanentă submersă. În timp ce traversa oceanele planetei noastre, el a constatat că oceanele sunt un mare deșert din perspectiva populațiilor piscicole. În marea lor majoritate, peștii se concentrează în locurile în care o serie de curenți aduc resursele necesare. Cei mai mulți sunt în zona de coastă, acolo unde, practic, fundul mării, luminat de soare, este cel mai productiv și le asigură, pe de o parte hrana necesară, dar și mai important, adăpost pentru reproducere, pentru icrele lor și pentru alevini”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore, sfere plutitoare în care sunt crescuți peștii, departe de țărm

Fermele marine offshore sunt niște sfere realizate din material semi-rigid, de preferință ușor dar rezistent, care au dimensiuni mari. Diametrul acestora poate fi de la 10 până la 50 de metri.

Fotografie preluată de pe site-ul newsroom.ucla.edu

Ele sunt amplasate în largul mării, astfel încât limita lor superioară să nu treacă de 30 de metri adâncime. Pe deasupra lor pot trece orice fel de nave, deoarece prezența lor nu încurcă navigația sub nicio formă.

Incintele în care sunt crescuți peștii în largul mării sunt alimentate cu hrană specifică fiecărei specii, astfel că hrănirea peștilor se produce automat. Monitorizarea fermelor marine offshore se face cu ajutorul sateliților și se pot realiza transmisii continue video, pentru a verifica, inclusiv cu imagine, tot ceea ce se întâmplă în acele incinte, fără să existe riscul ca acestea să fie pierdute”, spune cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele economice oferite de fermele piscicole offshore în Marea Neagră

Cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni spune că fermele piscicole offshore oferă 3 tipuri de avantaje, economice, de mediu și sanitar-veterinare.

”Din perspectiva economică, avantajele pe care le oferă fermele piscicole offshore sunt reprezentate inexistența chiriilor, deoarece, sferele respective pot fi amplasate inclusiv în apele internaționale, astfel că devin zonă de duty-free. În plus, dacă producătorii vând peștele în apele internaționale, nu sunt obligați să plătească taxe, iar acestea sunt avantaje economice cât se poate de legale.

Investiția inițială în fermele piscicole offshore poate fi dublată în 6 ani și se amortizează în 2-3 ani, în funcție de specia de pește aleasă și de modul în care se dezvoltă afacerea respectivă. Mai mult, nu sunt necesare cheltuielile legate de menținerea calității apei, pentru că în larg lucrurile se întâmplă natural.

Un alt avantaj este faptul că agentul economic nu mai are cheltuieli legate de hrănirea unităților respective, pentru că ferma are un buncăr automat, pe care îl poate încărca chiar și pentru jumătate de an. Asta înseamnă că poate vizita buncărul, doar de două ori pe an, cu atât mai mult cu cât este monitorizat video și poate vedea în orice secundă ce se întâmplă în zona respectivă”, afirmă cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore în Marea Neagră prezintă și avantaje pentru mediu

”Pe de o parte, vorbim de o reducere a presiunii pe stocurile piscicole naturale și de o reducere a poluării care ar fi generată de astfel de ferme în zona de mică adâncime. Fermele marine offshore oferă și o scădere a amprentei de emisii de carbon, prin faptul că scade extrem de mult numărul deplasărilor până la incinta respectivă. În cazul fermelor din zona costieră, navele se deplasează pentru diferite activități zilnic sau de câteva ori pe lună.

Aglomerarea de ferme piscicole amenajate în apropierea țărmului pune o presiune foarte mare pe mediul natural. Și aceasta, deoarece hrana pentru pești și excrementele acestora se concentrează într-o singură zonă și, de foarte multe ori se întâmplă ca acestea să bulverseze echilibrul natural, pentru că aduc un aport de substanțe, care în mod firesc nu ar fi prezente acolo.

Foto credit: Bryce Groark, fotografie preluată de pe site-ul e360.yale.edu

Pentru a nu exercita o presiune, pentru că aglomerarea acelor populații piscicole în niște incinte în zone din apropierea țărmului presupune și hrănire și eliminarea de excremente și astea se concentrează într-o zonă în care, practic, nu avem o bună capacitate de dispersie și în același timp avem sectorul marin cu cea mai mare concentrare de forme de viață.

La fermele piscicole offshore, trebuie să te duci doar în momentul în care alimentezi incinta cu pește și apoi singurul lucru pe care îl mai faci este să monitorizezi. O dată la 6 luni mergi să faci o verificare, să realimentezi buncărul și să cureți puțin plasa respectivă.

De asemenea, poți să consideri că mărești nivelul de biodiversitate într-o zonă care este extrem de săracă și exploatezi un sector al oceanului mondial, care nu este ocupat de viață în acest moment. Practic, expansionezi viața într-o zonă în care aceasta se extinde acum foarte greu.

Sferele în care sunt crescuți peștii pot reprezenta niște suporți pentru organisme fixate de substrat, care, fiind suficient de aproape de suprafața apei cât să primească lumină solară, se vor dezvolta și vor oferi condiții propice. Diferite organisme, inclusiv bancuri de pești și de alte specii vor gravita în jurul acestor sfere, nu numai în interiorul lor, deoarece ele vor reprezenta o resursă de hrană pentru cetacee, păsările marine și așa mai departe”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele sanitar-veterinare ale fermelor piscicole offshore

”Fiind un spațiu cu ape foarte bine ventilate, departe de coastă și de influențele acesteia, riscul de contaminare cu paraziți și boli este mult mai redus în cazul fermelor piscicole offshore. În ocean, acest risc scade cu 70%, pentru că te poți duce foarte departe, iar în Marea Neagră, pentru că există și influența Dunării, riscul scade cu 50%.

Astfel, în cazul incintelor marine offshore, șansele ca stocul de pește să se îmbolnăvească sunt reduse la jumătate, comparativ cu situația în care acesta este ținut în propriile bazine pe uscat sau în imediata apropiere a coastei”, afirmă cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele marine offshore, un subiect important pentru cercetătorii multor state

Maricultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Sunt produse și distribuite pe scară largă o serie de lucrări tehnice cuprinzătoare, referitoare la tehnici de incubație și maricultură, soluții privind sistemele și activitățile specifice pentru fermele piscicole offshore, pentru a se respecta la nivel mondial principiile și normele Codului de conduită pentru pescuit responsabil, pentru dezvoltarea durabilă a sectorului marin.

Speciile de pește profitabile în într-o afacere cu ferme marine off-shore

Fermele piscicole offshore au luat avânt în ultimii 12 ani, în mai multe state ale lumii, deoarece consumul de pește pe planetă este în permanentă creștere. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte animale acvatice a atins un record istoric de 178,5 milioane de tone în 2018, o creștere cu 3,4% comparativ cu 2017. Aproape 40% din cantitatea totală de pește pe plan mondial a provenit din producția de acvacultură, valoarea acesteia ridicându-se la 250 de miliarde USD, iar cererea este într-o permanentă creștere.

”Într-o afacere cu ferme marine offshore, speciile profitabile sunt cele care au un regim de creștere rapid, care trăiesc în masa apei, așa-numitele specii pelagice, dar și cele gregare, care formează grupuri mari. Cei de la Open Blue folosesc cel mai des o specie care popular se numește Cobia. Este un pește foarte bun, dar se pot folosi inclusiv sturioni, însă trebuie luat în calcul faptul că perioadele de creștere sunt foarte diferite.

Pește precum șprotul poate fi crescut în astfel de incinte. Dacă produci puiet într-un loc, poți să îl aduci și să îl crești în astfel de sfere. Cei care au făcut amortizarea investiției au calculat-o și au o serie de specii din Oceanul Atlantic.

Potrivit calculelor făcute de ei, cam în 2-3 ani se face amortizarea investiției. După 3 ani intri în regim de profit, iar în 6 ani ți-ai dublat investiția, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe afaceri, iar loc de creștere este din abundență, pentru că este în creștere peste tot în lume, cererea de proteină din zona marină.

Practic, în Marea Neagră există inclusiv posibilitatea de a crește chefal sau lufar în astfel de incinte. Dacă vorbim de speciile gregare, inclusiv macroul de Marea Neagră sau scrumbia de Dunăre, care vine și se reproduce în mare, pot fi crescute în astfel de incinte, mai ales că avem gurile Dunării”, am mai aflat de la cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele marine offshore, o soluție pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial

Maricultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Sunt produse și distribuite pe scară largă o serie de lucrări tehnice cuprinzătoare, referitoare la tehnici de incubație și maricultură, soluții privind sistemele și activitățile specifice pentru fermele piscicole offshore, pentru a se respecta la nivel mondial principiile și normele Codului de conduită pentru pescuit responsabil, pentru dezvoltarea durabilă a sectorului marin.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

December 9, 2020