Tag: Ferestre catre Marea Neagra

 Diversitatea de pești, animale fixate de substrat, păsări și cetacee este foarte mare în zona structurilor off-shore din Marea Neagră, conform monitorizărilor și a cercetării realizate în cadrul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, derulat de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”, în parteneriat cu OMV Petrom.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile off-shore submerse

Toate cele 3 specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră, dar și numeroase specii de pești și de păsări au fost monitorizate de specialiștii Oceanic-Club, în zona structurilor off-shore de pe mare.

„Diversitatea este mult mai mare la structurile off-shore decât pe un recif artificial clasic, pentru că există expunere mai mare pe coloana de apă. Fiind vorba despre o coloană cu o adâncime de 50 de metri, există condiții diferite de temperatură și salinitate, pe toată înălțimea acesteia.

La suprafață sunt variații mari, pentru că, de la Dunăre uneori vine mai multă apă dulce, apoi debitul scade și se resalinizează. Tot în partea superioară mai sunt și variații de temperatură determinate de căldura primită de la soare.  Aici am întâlnit specii de pești care au nevoie de lumină și care suportă diferitele variații ale parametrilor apei.

Jos, în schimb, la 50 de metri adâncime, sunt condiții aproape constante, respectiv o temperatură de 7-9 grade Celsius și o salinitate care nu variază prea mult, iar aici am găsit specii de pești care vor, în primul rând, un mediu relativ stabil.

Datorită acestui fapt, există pe o structură, în același loc, foarte multe categorii, asociații de organisme, care, la rândul lor, duc la o prezență a mai multor specii de pești, fiecare cu preferințele lor de hrană și de temperatură, salinitate și oxigen dizovat.

Am văzut în luna iulie, pe fundul mării, bancuri imense de bacalea (Merlangius merlangus), sute de exemplare pe metrul cub, specie care, în mod normal se grupează pe acea adâncime mai mult iarna.

De asemenea, în zona de suprafață erau prezente cantități imense de stavrid, hamsie, șprot, dar și prădători, între care pălămidă și lufar, care activează tot în zona de suprafață. Erau prezente toate speciile, în același moment, pe  coloana de apă, astfel că zona platformei era plină de viață.

Mai mult decât atât, într-o singură zi am văzut, la suprafața mării, toate cele 3 specii de delfini prezente în Marea Neagră. Dimineața am observat delfinul comun, care mănânca și se juca pe acolo, după aceea, mai spre prânz a apărut afalinul și, pe seară a venit și Phocoena phocoena, marsuinul, care, uneori poate să ajungă la turme de câteva zeci de exemplare.

Practic, într-o misiune de două zile acolo am văzut, în fiecare zi, toate cele 3 specii de delfini. Avem filmări cu ei și există numeroase date de monitorizare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, inițiatorul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

În zona platformei off-shore nu s-au identificat în stratul viu, pe fundul mării, „pete” cauzate de lipsa de oxigen

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” a fost lansat în octombrie 2023, pentru a ne oferi o imagine clară și completă asupra efectelor reale pentru biodiversitate ale prezenței structurilor off-shore. În aproximativ un an de la începerea cercetării științifice, specialiștii din cadrul Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” au constatat că biodiversitatea este mult mai mare pe structurile off-shore submerse, decât pe un recif artificial classic (epave, diguri, epiuri) pentru că acelea au  expunere pe o coloană de apă mult mai redusă.

„În cadrul proiectului, eu mă așteptam să găsesc mici probleme în zona platformelor, pe care, însă, nu le-am sesizat. Am făcut investigații cu Remote Operated Vehicles (ROV) – roboți submarini telecomandați, cu care am ajuns până la fundul mării, unde am constatat o circulație foarte bună a apei.

În structurile acestea, invariabil, se strânge o masă organică pe fundul apei, acumulată de la midiile care cad după ce își termină ciclul de viață și sunt prezente pe structură. Dacă nu ar exista o circulație bună a apei, ele intră în descompunere și acolo, pe fund, ar putea să apară mici pete de condiții fără oxigen, niște mici zone anoxice lipsite de viață. Din fericire, toate midiile care se află la suprafața substratului, sunt deschise și filtrează inclusiv acolo, astfel că nu sunt prezente petele respective – o situație pe care mă așteptam să o găsesc”, a precizat pentru Discover Dobrogea, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” continuă

„Ferestre către Marea Neagră” este un proiect de foarte mare utilitate și perspectivă, mai ales în contextul economic, social, geo-politic, ecologic, din zona noastră.

„Noi am ajuns într-o etapă în care am realizat documentarea parțială a diversității de specii din zona recifelor artificiale, avem un set de date despre prezența cetaceelor în zona acestei categorii de platforme și, practic, în momentul acesta continuăm monitorizarea acustică, înregistrarea continuă de imagin și prelevăm eșantioane biologice, pentru a vedea exact ce și cum trăiește acolo.

Avem și niște sonde multi-parametru, care măsoară continuu salinitatea, temperatura și oxigenul dizolvat și cu care, practic, o să asociem toate date legate de prezența speciilor de acolo.

Folosim și camere performante pe care putem să ne uităm în timp real, pentru a vedea ce păsări sunt pe platformă, iar când există mișcare, imaginile sunt înregistrate automat. Rezoluția mare a camerelor ne permite să observăm dacă păsările sunt inelate, putem să le citim inelele, astfel că știm de unde vinși când vin, facem statistici și le asociem cu datele meteo.

Cercetările pe care le-am realizat până acum relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile submerse, dar și pe platformă, unde am înregistrat prezența a numeroase păsări marine, acum, în sezonul cald”, a  mai spus pentru Discover Dobrogea, președintele Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”.

Peste 170 de specii de păsări au culoar de migrație deasupra Mării Negre

„În anii anteriori, specialiștii Oceanic-Club au înregistrat prezența a peste 170 de specii de păsări care migrează peste Marea Neagră, ceea ce înseamnă cam jumătate din avifauna României, din numărul de specii care trăiesc și în țara noastră.

Am observat inclusiv păsări pe care nu ne așteptam să le vedem în largul mării. Una dintre surprize a fost când am văzut, spre exemplu, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus) și alte păsări din zonele clasice de uscat, dar și foarte multe specii limicole –  fugaci, găinușe de baltă, bătăuși, care trăiesc  la malul apelor, dar care migrau efectiv la mare distanță de țărm, pentru că le-am găsit și la peste 100 km.

Ne așteptăm să găsim o diversitate mare. Camera este instalată doar de o lună și jumătate și am prins doar sezonul estival, care ne-a arătat multe păsări marine, atât pescăruși, cât și cormorani, lupi de mare – o specie care seamănă cu pescărușii dar nu este din grupa lor, chire de baltă foarte multe. La delfini, cum spuneam, am observat toate cele 3 specii.

În perioadele de migrație este posibil să avem valuri de migrație care să ne aducă în obiectivul camerei specii care în mod frecvent trec pe acolo. Platformele sunt cunoscute deja de păsările migratoare și nu numai, pentru că au câteva zeci de ani, iar păsările au învățat că ele există acolo și, în plus, se află pe ruta de migrație.

În sezoanele trecute am sesizat că numeroase specii de păsări se opresc, pe platformă, în timpul migrației – de la păsări de dimensiuni mici cum sunt codobaturile, cintezele, ciocârliile, dar și păsări mari – berze, stârci, gâște și rațe sălbatice care trec în zona respectivă și pe care ne așteptăm să le vedem, pentru că, de-a lungul ultimilor 8 ani în cursul expedițiilor pe mare, am văzut că tranzitează peste Marea Neagră toate grupele acestea de păsări”, a afirmat biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Oceanic-Club documentează atât compoziția recifelor artificiale, cât și pe cea a structurilor submerse off-shore

Pentru a documenta compoziția specifică a recifelor create pe structurile submerse off-shore, comparativ cu alte structuri recifale artificiale, specialiștii de la Oceanic-Club realizează, în prezent, mai multe filmări pe toate recifele artificiale din apropierea țărmului

„În momentul de față, noi facem și filmări pe toate recifele artificiale din apropierea țărmului, respectiv pe diguri, epave și alte structuri care sunt în mare. Am început să documentăm care este  compoziția specifică a recifilor creați pe structurile acestea, tocmai pentru a avea un grad de comparație între diferitele categorii de recife artificiale de la Marea Neagră

Recifele artificiale sunt foarte imporatante și în contextul schimbărilor climatice, dar și în contextul unui exces de substanțe hrănitoare care duc către eutrofizarea apelor”, am aflat de la reprezentantul Oceanic-Club, Răzvan Popescu-Mirceni.