Discover Dobrogea

Tag: Farul genovez

Farurile vechi din Dobrogea au o istorie lungă și povești frumoase

Farurile vechi din Dobrogea mai pot fi văzute și astăzi, chiar dacă multe dintre ele au fost declarate stinse și înlocuite cu altele noi. Farul Genovez, Farul Carol, farul de la Sulina sau cel de la Tuzla sunt cele mai cunoscute și fotografiate, însă, zona de coastă a României este vegheată de 7 faruri mari și alte 6 mai mici, amplasate de-a lungul țărmului Mării Negre.

Farurile vechi din Dobrogea îi ghidau pe marinari, în urmă cu peste 100 de ani

Farul este cel mai important mijloc pentru asigurarea navigației. Încă din antichitate, când oamenii navigau pe lângă coastele mărilor, foloseau diferite semnale de coastă, atât ziua cât și noaptea, pentru a ști unde se află și încotro se îndreaptă.

La acea vreme erau niște construcții simple, pe care se întrețineau focuri care foloseau drept combustibil, lemnul și ulterior cărbunii. Ele au fost denumite faruri după denumirea insulelor Pharos din Golful Alexandria, pe care s-a construit, între anii 299 şi 284 î.e.n. vestitul far din Alexandria.

Orice marinar care navigă pe mări şi oceane îşi pune în orice moment două întrebări: unde mă aflu şi încotro merg. Farul este un mijloc important, care răspunde la cele două întrebări, iar marinarul se orientează ziua prin vizualizarea turnului farului cu mijloace specifice de navigaţie şi noaptea după lumina proprie fiecărui far.

Farurile vechi din Dobrogea, care pot fi văzute și astăzi, au fost construite de la jumătatea secolului al XIX-lea. Cel mai vechi dintre ele a fost ridicat la Sulina, în 1838. Ulterior, a fost construit unul și la Constanța, celebrul Far Genovez, construit în 1860, urmat de cele de la Sf. Gheorghe, în 1865 și din Mangalia, în 1897. La începutul secolului XX au intrat în funcțiune și Farul Tuzla, inaugurat în 1900, Farul Carol, în 1913, cel de la Midia, în 1942 și de la Gura Portiței, în 1944.

Unele dintre farurile vechi din Dobrogea au devenit monument istoric

Farurile vechi din Dobrogea rămân în istorie, iar unele dintre ele sunt monumente înscrise în Patrimoniul cultural național.

Farul din Sulina, cel mai vechi dintre farurile care veghează coasta litoralului românesc, a fost declarat în anul 2010 monument istoric și a devenit muzeu. El a fost scos din funcțiune în anul 1922, în urma lucrărilor de prelungire în mare a digurilor gurii Canalului Sulina.

Farul Genovez din Constanța se află și el pe lista monumentelor de patrimoniu. Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913, după care a fost declarat stins.

Farul vechi Carol I, amplasat în capătul digului din port, a preluat rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța, în anul 1913, după stingerea luminii Farului Genovez. Construcția, monument istoric, este decorată cu basorelieful regelui Carol I, care a participat la inaugurarea Portului Constanța, pe 27 septembrie 1909.

În Dobrogea sunt 7 faruri mari de aterizare și 6 faruri mici

Zona de coastă a României este vegheată de şapte faruri mari, care sunt amplasate de-a lungul ţărmului Mării Negre, la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina. Farurile se află în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv a Forţelor Navale Române, fiind administrate de Direcţia Hidrografică Maritimă.

”De-a lungul litoralului românesc, care are o lungime de aproximativ 245 km, sunt 7 faruri mari, denumite faruri de aterizare. Ele sunt primele pe care marinarul din largul apelor teritoriale româneşti le vede atât ziua cât şi noaptea, când sunt aprinse, şi după care se orientează încotro să meargă.

Avem faruri de aterizare la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina. Dacă observaţi poziţionarea lor nu este întâmplătoare, deoarece sunt aşezate echilibrat pe uscat în aşa fel că ori ce navă care se află în apele teritoriale româneşti să se poată ghida la un moment dat după două faruri, pentru mai multă precizie în orientare pe mare şi în aflarea punctului navei.

De asemenea, la intrările în porturile Mangalia, Constanţa şi Midia se mai află 6 faruri mici, cum le spunem noi, câte două în fiecare port, unul verde şi celălalt roşu, care sunt vizibile până la 5 Mm.

Ele servesc pentru orientarea navelor când intră în portul respectiv şi se conformează zicalei marinăreşti: «verde’n verde, roşu’n roş, dumu-i bun din moşi-strămoşi. Când în dreapta-ţi tu vezi verde mergi înainte nu te pierde. Când în stânga roş’zăreşti tu din drum să te fereşti», am aflat de la locotenent comandor Adrian Pintea, șeful Laboratorului de Semnalizare Maritimă prin Faruri, din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.

Farurile vechi din Dobrogea și istoria lor

La Sulina, farul a fost construit în anul 1838

Farul Observator de la Sulina a fost construit de administrația țaristă, între anii 1838-1841. Comisia Europeană a Dunării de Jos l-a preluat în 1879 de la Administrația Farurilor Otomane din Marea Neagră și l-a predat Administraţiei Române, în 1939.

În 1911 a fost modernizat, iar în 1946 a fost electrificat şi i s-au adus unele modificări la sistemul optic. Farul avea o lumină albă fixă care se vedea de la 12 Mm, înalt de aproximativ 18 m. Turnul farului este o construcţie cilindrică din zidărie albă cu o cupolă verde. În prezent este muzeu al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos.

Noul far se vede de la 19 Mm, înalt de aproximativ 48 m, construcţia fiind un turn cilindric alb din beton şi este situat pe extremitatea digului de sud al canalului Sulina.

Farul Genovez din Constanța a fost aprins în 1860

La Constanţa, din anul 1860 până în anul 1913 a funcţionat Farul Genovez, de pe faleza Cazinoului, construit de o companie engleză.

În prezent, el se păstrează ca monument istoric. Farul funcţiona cu lumină albă fixă cu petrol, vizibilă până la 9,5 Mm.

La Sf. Gheorghe, farul a intrat în funcţiune în anul 1865

Farul de la Sf. Gheorghe fost instalat pe grindul Olinca și a funcționat din 1865. Fiind construit din lemn, el a fost consolidat de mai multe ori și avea o lumină cu petrol.

Noul far are o construcţie modernă a fost dat în folosinţă în anul 1968. El a fost instalat pe capul Sf.Gheorghe, este vizibil pe mare de la 19 Mm și are o înălțime de 48 m, fiind prevăzut cu turn din metal şi sticlă de culoare albă şi albastră.

În Mangalia s-a instalat pentru prima oară un far, în anul 1897

Primul far din Mangalia se afla pe coastă, pe locul în care astăzi se află sanatoriul balnear. Farul era un turn metalic cilindric înalt de 10 m, vopsit în dungi orizontale albe şi roşii şi se putea vedea de pe mare de la 12 Mm.

Vechiul far s-a desfiinţat în anul 1958, an în care a fost dat în funcţiune actualul far de aterizare Mangalia care se poate vedea de la 20 Mm de pe mare, înalt de aproximativ 42 m, având un turn paralelipipedic de culoare albă din piatră.

La Tuzla, farul a intrat în funcţiune în anul 1900

Inițial, pentru a lumina erau folosite lămpi de petrol, iar în 1956 a fost electrificat. Este vizibil de la 20 Mm, înalt de 44 m şi se poate vedea dintr-un sector de aproximativ 180 grade deoarece farul are o cupolă din tablă cu geam numai în acest sector spre mare.

Turnul farului este o construcţie metalică, cu zăbrele, având în interior un tub central vopsit cu dungi orizontale, albe şi negre.

Farul Carol I a funcționat din 1913 până în 1960

În anul 1913 a intrat în funcţiune “Farul Carol I”, în Portul Constanța. El a fost montat într-un turn de piatră cu dungi orizontale albe și negre, cu o înălțime de 21,75 metri deasupra nivelului mării și avea o lumină portocalie cu sclipiri, lampa electrică fiind prevăzută cu 104 becuri.

În timpul celor două războaie mondiale clădirea a suferit numeroase distrugeri și pagube, iar în perioada comunistă au fost înlăturate însemnele regale.

În urma măsurilor de extindere şi modernizare a portului Constanţa a intrat în funcţiune un nou şi modern sistem de semnalizare a intrării în port. Farul de aterizare Constanţa a intrat în funcţiune în decembrie 1960. El se poate vedea de pe mare de la aproximativ 24 Mm și are o înălțime de 58 m.

Turnul farului este de culoare albă, iar construcția este din beton, în formă de piramidă cu cupola albastră. Tot la acest far este instalat şi radiofarul Constanţa care are o bătaie pe unde radio de 100 Mm.

Farul de la Midia a fost aprins în 1942

La Midia, farul a intrat în funcţiune în anul 1942 şi a fost reconstruit şi modernizat în anul 1958.

Farul poate fi văzut de pe mare, de la aproximativ 17 Mm, înalt de 22 m, iar turnul este un schelet metalic cu zăbrele de culoare roşie cu dungi orizontale albe şi cupola albă octogonală.

La Gura Portiţei, farul a intrat în funcţiune în anul 1944

Printre farurile vechi din Dobrogea se numără și Farul de la Gura Portiței fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării vechiului amplasament, în anul 1966, farul a fost mutat pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei, iar în 1977 el a fost mutat din nou pe malul mării pe actualul amplasament.

Se poate vedea de pe mare de la aproximativ 10 Mm. Farul de la Gura Portiței are o înălțime de 24 m, iar turnul său este o construcţie metalică prevăzută cu zăbrele de culoare roşie şi cupolă de culoare albă.

Securitatea costieră a navigației este asigurată de Direcția Hidrografică Maritimă

Direcţia Hidrografică Maritimă este instituţia responsabilă cu securitatea costieră a navigaţiei de pe litoralul românesc al Mării Negre. Instituția are în proprietate, farurile de aterizare, farurile de intrare şi luminile de intrare în porturi.

”Pe litoralul romanesc al Marii Negre se găsesc încă şase faruri de aterizare. Acestea sunt amplasate la: Midia, Mangalia, Sulina, Tuzla, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei.

Toate cele şapte faruri mari de aterizare asigură o vizibilitate de cel puţin 15 mile marine de la ţărm. Farurile de aterizare de la sud la nord: Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina sunt faruri de tip costier, cu lumină albă normală, destinate pentru aterizare la coastă.

Aceste faruri acoperă toate rutele maritime de la litoralul. Toate farurile au surse secundare pentru alimentarea cu energie electrică şi un sistem de monitorizare automată care supraveghează funcţionarea acestora de la distanţă instalat în clădirea Direcţiei Hidrografice Maritime”, am mai aflat de la locotenent comandor Adrian Pintea, șeful Laboratorului de Semnalizare Maritimă prin Faruri, din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.

January 11, 2022
#stamacasa și ne plimbăm virtual, pentru că vine Constanța la noi

Constanța sub amenințarea COVID-19 ne arată de aproape o lună, cea mai tristă față a ei. Pe străzile pustii nu-i nici țipenie de om, pentru că #stamacasa, iar cei care își iau totuși inima în dinți și ies din casă poartă măști, așa cum numai în filme am văzut. Probabil, doar în vremea celor două războaie mondiale orașul de la malul mării a mai fost atât de gol și lipsit de viață. Este frustrant să nu poți ieși din casă fără să dovedești că ai o urgență reală. N-am mai trăit așa ceva și e greu de înțeles că nu putem merge aiurea, fără motiv, prin oraș, să admirăm copacii înfloriți și să ne plimbăm pe malul mării. Tocmai de aceea, îți propun să facem împreună un tur virtual prin Constanța, să vizităm castele și muzee, să îi aflăm poveștile din alte secole.

În centrul vechi din Constanța, doar Ovidiu mai stă fără mască

M-am plimbat zilele trecute prin zona peninsulară, un loc pe care niciodată nu l-am văzut părăsit. În piață, doar Ovidiu stă netemător, fără mască și observă liniștit cum puținii trecători trec grăbiți, speriați și bine echipați.

Par îndepărtate vremurile în care terasele erau pline, iar copiii cu role și biciclete dădeau culoare și viață centrului vechi. Arareori își mai face simțită prezența câte un constănțean care își plimbă animalul de companie, pe care îl trage de lesă pentru a ajunge cât mai repede acasă sau câte un credincios care merge să roage la biserică.

Ei bine, dacă nu ne putem plimba liniștiți prin oraș, m-am gândit că n-ar fi rău să vină Constanța la tine, să îi afli legendele și să îi cunoști mai bine clădirile de patrimoniu.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un monument emblematic

Pentru că pornim incursiunea de lângă statuia lui Ovidiu, este bine să știm că Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, situat chiar în spatele statuii marelui poet, a fost construit cu destinația de Palat comunal. La acea vreme, orașul de la malul mării era o comună urbană, iar imobilul care veghează Piața Ovidiu a fost terminat în anul 1921.

Clădirea a funcționat până în 1977 ca primărie, după care a devenit sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Puțini știu însă faptul că arhitectul impozantei clădiri de patrimoniu este Victor G. Ștefănescu, cel care a contribuit și la proiectarea Moscheei Carol I și a Palatului Regal, alături de Gogu Constantinescu. Instituția de cultură găzduiește mii de vestigii ceramice, statuare, epigrafice sau numismatice, toate menite să ateste locul anticului Tomis în istoria veche a ţării.

Carol I, moscheea construită la cererea regelui care îi poartă numele

La câțiva pași de Muzeul de Istorie ne sare în ochi cupola Moscheei Carol I, care se înalță semeață spre cer. Povestea lăcașului de cult musulman din Constanța are o vechime de 111 ani. Moscheea Carol I a fost construită la solicitarea regelui al cărui nume îl poartă, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Constanța, foarte numeroasă la acea vreme.

Mai mult decât atât, la inaugurarea lăcașului, în 1910, a participat și familia regală, alături de reprezentanții cultului musulman din România. Practic, este singura geamie care nu are o denumire musulmană, iar credincioșii o numesc ”Kral camisi” sau ”Geamia regelui”. Minaretul reprezintă o atracție pentru turiștii și constănțenii care își fac curaj și urcă cele 140 de trepte înguste, dispuse în spirală.

Din balconul circular, de unde muezinul îi cheamă pe credincioșii musulmani la rugăciune, cei care au reușit să urce toate treptele pot vedea marea și au o perspectivă mai largă asupra centrului vechi al Constanței. În plus, poate fi observată de aproape cupola superbă, deasupra căreia stă mândră semiluna, simbolul Islamului.

Ion Jalea, muzeul dedicat artistului care a sculptat cu o singură mână

În zona veche a Constanței, pe B-dul Elisabeta, într-un superb imobil de patrimoniu cu coloane în stil brâncovenesc și o terasă fantastică, de pe care se vede marea până la Pavilionul Regal, găsim multe dintre lucrările artistului Ion Jalea.

Un sculptor reprezentativ pentru Dobrogea, Ion Jalea, deși și-a pierdut brațul stâng în Primul Război Mondial, chiar la începutul carierei, a făcut abstracție de handicapul său și a realizat opere impresionante. Jalea a rezistat și a reușit să aibă comenzi remarcabile, fiind unul dintre marii autori de monumente din țara noastră.

Una dintre ele, grupul statuar Regina Elisabeta poate fi văzută în timpul plimbării pe faleza Cazinoului. Cea de-a doua se intitulează ”Arcașul” și se află în fața Muzeului Ion Jalea, de pe Bulevardul Elisabeta.

Cazinoul din Constanța și istoria lui zbuciumată

Cea mai cunoscută și mai apreciată clădire a orașului de la malul mării este Cazinoul din Constanța. Vestea bună este că toate instituțiile au semnat avizele necesare începerii lucrărilor de reabilitare, astfel că, acestea ar putea demara de săptămâna viitoare, dacă și reprezentanții Companiei Naționale de Investiții își dau acordul.

Singura clădire din Constanța construită exclusiv în stil art-nouveau, atât la interior cât și la exterior, a fost distrusă și în timpul bombardamentelor din Primul și Al Doilea Război Mondial, însă, în ciuda problemelor economice, imobilul a fost restaurat. Cazinoul din Constanța este original și unic în lume, pentru că a fost ridicat pe o porțiune de teren extrasă din mare. Înainte de începerea lucrărilor, orașul se termina sus, unde acum este Bulevardul Regina Elisabeta, iar în locul în care se află acum faleza și Cazinoul, era marea.

Promenada de la malul mării pe care ne plimbăm cu drag, constănțeni și turiști deopotrivă, a fost un proiect grandios conceput de prefectul acelor vremuri, Scarlat Vârnav. Anghel Saligny a fost cel care a avut curajul să îl pună în operă începând din 1903. Saligny coordona atunci lucrările de construcție ale Portului Constanța.

Pentru a fi realizată faleza din fața Cazinoului, a fost nevoie atât de geniul său și de experiența inginerilor portului, cât și de utilajele care au fost aduse din port cu această ocazie, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

La începutul secolului trecut, balurile erau principalul mod de distracție pentru constănțeni și turiști. La Cazino, oamenii dansau, socializau, se întâlneau, se puneau la cale căsătorii, se cunoșteau persoane din diferite categorii sociale.

Eminescu, Marea Neagră și Constanța veche

Dacă ne plimbăm pe faleza Cazinoului din Constanța putem observa și grupul statuar Mihai Eminescu și Veronica Micle. Poetul iubea marea și a scris mult despre ea, chiar înainte să o vadă. El a ajuns pentru prima dată în Constanța în vara anului 1882 și a stat la mansarda Hotelului D’Angleterre, care era situată pe două laturi, pentru că, spunea el, ”pot vedea marea din două direcții”.

Mai târziu, în 1906 a fost demolat, iar pe locul său s-a construit un alt hotel celebru, care a rezistat până în ziua de astăzi, ”Regina” cum s-a numit inițial, iar ulterior a fost denumit ”Intim”, nume pe care monumentul istoric îl poartă și în prezent. Hotelul a fost proiectat de marele arhitect Daniel Renard, cel care a realizat și Cazinoul din Constanța, am aflat de la directorul Muzeului de Artă, Doina Păuleanu.

În timp ce se afla în Constanța, poetul îi scria Veronicăi Micle că marea îi creează senzația unei ”nemărginiri pururea mișcate”. Sunt trei scrisori pe care Eminescu i le-a scris iubitei sale din mansarda hotelului de la mare, în care poetul a stat timp de 10 zile.

El îi spunea Veronicăi că i-ar plăcea să contemple această nemărginire alături de ea, femeia vieții sale. În cele trei scrisori de dragoste pe care i le-a scris iubitei lui, Eminescu precizează și câteva informații despre Constanța acelor vremuri, despre care, printre altele, preciza că este un orășel foarte mic.

Farul Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

De pe faleza din Constanța putem observa și Farul Genovez, care veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă.

Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

Farul Genovez a fost reaprins la începutul anului 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

Palace, hotelul de lux construit pentru jucătorii de la Cazino

Hotelul Palace a fost legat de construcția Cazinoului din Constanța. De fapt, era o parte integrantă a exploatării Cazinoului, al cărui cesionar era obligat să construiască un hotel cu 200 de camere, la cel mai înalt standard al unităților de cazare din acele vremuri.

Palace avea foarte multe facilități, pentru că a devenit un loc de lux, un spațiu de elită, în care ajungeau oamenii bogați ai Europei, care jucau la Cazinoul din Constanța.

Inaugurat în 1914, la 4 ani după deschiderea Cazinoului, hotelul avea multiple facilități pentru turiști. Fiecare cameră avea mobilier foarte scump și era dotată cu propria baie, exista încălzire centrală și iluminat electric.

Totul făcea parte din acea bunăstare pe care o oferea frumoasa epocă Belle epoque participanților săi, în acele zile extraordinare, premergătoare primei mari tragedii a secolului trecut, care a fost Primul Război Mondial.

Vila Șuțu, un imobil de patrimoniu cu parfum oriental

Impozantă și misterioasă, situată în apropierea hotelului Palace, vila Șuțu, cu parfumul și decorațiunile ei orientale, ne amintește de vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană. O putem vedea în toată splendoarea ei, dacă o privim de pe plaja Modern din Constanța. Frumoasa clădire stă semeață, cocoțată pe malul de pământ care împrejmuiește plaja, denumită pe vremuri ”Golful pescarilor”, loc transformat acum într-o zonă de promenadă.

Mihail Șuțu, proprietarul inițial al casei și-a dorit o construcție cu elemente specific orientale. Sacnasiul, de pildă sau balconul închis, era necesar în Orient, pentru că acolo stăteau cadânele și puteau să privească în stradă, fără să fie văzute, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

De asemenea, elementele orientale alcătuite dintr-o serie de arcade, decorațiunile și ornamentele din faianță, consolele largi și chiar domul, toate ne duc cu gândul la palatele orientale și la poveștile din ”1001 de nopți”.

Clădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar la acea vreme era singurul imobil de pe țărmul de est. Ulterior au apărut și alte construcții, care, însă, nu au avut un fundament de piatră așa cum a fost proiectată vila Șuțu.

Cuibul reginei, cadoul inginerilor din Portul Constanța pentru familia regală

Despre Cuibul Reginei, clădirea care găzduiește în prezent Muzeul Portului Constanța, s-au scris multe povești romanțate. Probabil, acesta este și motivul pentru care unii au propus să se oficieze căsătorii pe terasa Cuibului reginei.

Mulți dintre noi am citit că Regele Carol I i-a făcut cadou această reședință, soției sale Elisabeta. De fapt, căsuța modestă din port a fost construită de către Anghel Saligny și inginerii săi, în semn de omagiu față de familia regală, am aflat de la directorul Muzeului Portului Constanța, George Varsami. El spune că sub nicio formă Carol I nu ar fi cerut să i se construiască ceva, iar dacă ar fi solicitat acest lucru, nu era ridicată o clădire extrem de modestă. Pavilionul Regal era, de fapt, o cabană din lemn susținută pe o consolă de fontă, așezată pe un picior din piatră. Se spune că avea formă de navă, deoarece dădea senzația de plutire.

Cuibul reginei a fost construit în anul 1909 și a reprezentat un omagiu adus de inginerii constructori de la vremea respectivă pentru familia regală, în special pentru Regele Carol I. Acesta, deși nu iubea marea, a realizat importanța economică a portului și i-a convins pe toți liderii români din acea vreme să se construiască un port în Constanța. Deși familia regală avea un Palat regal în Constanța, Regina Elisabeta se simțea înstrăinată în acea clădire. Ea spunea că este prea departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, după ce acesta le-a fost dăruit. Cuibul a fost construit în 1909, iar în 1927 a ars din cauza unui scurt-circuit. El a fost reconstruit din cărămidă și beton, între anii 1928-1929.

Gara Maritimă, clădirea de patrimoniu din Portul Constanța

Pe lângă Cuibul Reginei, Gara Maritimă este un alt monument de patrimoniu din Portul Constanța. Clădirea, construită între anii 1931-1933, a fost inaugurată oficial în august 1934 cu ocazia Zilei Marinei, în prezența Regelui Carol al II-lea și a altor oficialități.

În urmă cu mai bine de 85 de ani, când traficul de persoane în port și liniile maritime erau în creștere, autoritățile de la acea vreme au considerat că se impune construirea unei gări maritime, care să asigure condiții optime pentru desfășurarea acestor activități.

Gara Maritimă din Portul Constanța a fost proiectată de arhitectul Gheorghe Brătescu. La acea vreme, imobilul a ridicat câteva probleme tehnice legate de infiltrațiile de la subsol, dar au fost rezolvate ulterior și s-a realizat o Gară Maritimă modernă.

Erau câteva linii ferate, care există și acum, însă nu mai sunt funcționale, iar călătorii erau aduși cu trenul până în fața gării. În faza inițială, clădirea avea un restaurant, diferite compartimente și toate facilitățile de care un turist avea nevoie. Din 1934 până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, au existat numeroase linii de pasagere, care făceau legătura între Constanța și diferite porturi ale lumii.

Silozurile proiectate de Saligny funcționează de 110 ani

În incinta Portului Constanța tronează cele trei silozuri proiectate de inginerul Anghel Saligny, în urmă cu mai bine de un secol. Ridicarea lor a reprezentat o provocare din punct de vedere tehnic și au fost folosite materiale de construcție neutilizate până atunci. Lucrările de modernizare au început oficial în 1896 în Portul Constanța, spune Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului.

În 1909, a fost inaugurată o parte din ansamblul de 4 silozuri proiectate inițial. Deși în planurile lui Saligny apar cele 4 silozuri, într-un final au fost construite doar trei. La inaugurarea acestora, a participat inclusiv Regele Carol. Nu a lipsit de la eveniment nici Anghel Saligny, întemeietorul școlii inginerești în domeniul construcțiilor din România, cel care a realizat multe proiecte în Portul Constanța.

Faptul că silozurile din Portul Constanța funcționează și în prezent, dovedește că fost o construcție de calitate. Puține obiective rezistă atât de mult timp, în condițiile unei utilizări intensive. Traficul de cereale din Portul Constanța a fost deosebit de intens înainte de 1989. Vagoanele, modul de descărcare și încărcare a acestora, toată linia tehnologică din acea vreme există și acum. Pe lângă faptul că în prezent intră și tiruri în port, în rest, există aceeași tehnologie de încărcare și descărcare, aceleași benzi care merg către nave, mi-a mai dezvăluit documentaristul Marian Samoilă.

Palatul Regal din Constanța

Prima reședință regală a fost construită în Constanța începând cu anul 1903, de către autoritățile centrale. Palatul a fost ridicat pentru familia regală, care a venit frecvent în orașul de la malul mării din anul 1905, până la moartea Regelui Carol I. Palatul regal a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez, ale cărui planuri au fost modificate de Daniel Renard, cel care a realizat Cazinoul din Constanța.

El a introdus elemente ale stilului art-nouveau: un balcon tip foișor, turnul din colț, terasa cu geamuri înalte și linii curbe, menite să atenueze unghiurile. Reședința regală a fost achiziționată după Primul Război Mondial de Ministerul Justiției și o perioadă a fost sediul Curții de Apel. În prezent, clădirea este monument istoric de interes național și în cadrul ei funcționează Tribunalul Constanța. Regina Elisabeta se simțea însă înstrăinată în acel palat, care i se părea că este departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, pe care l-a primit câțiva ani mai târziu în dar, de la inginerii care au construit Portul Constanța.

Castelul din Mamaia, reședința în care Regina Maria nu a locuit

La Vila Regală sau Castelul Regal din Mamaia și-au petrecut vacanțele de vară regine, regi și prințese. Frumoasa construcție a fost reședința de vară pentru Regele Ferdinand, Prințesa Elena, mama Regelui Mihai și apoi pentru Regele Carol al II-lea. Este adevărat, acum se află într-o stare avansată de degradare în interior, deoarece de ani buni apa s-a infiltrat prin acoperișul a cărui țiglă este spartă și multe tavane stau să cadă.

Să ne întoarcem însă în timp cu aproape 100 de ani, pentru că este interesant cum s-a ajuns ca în Mamaia, un ținut nisipos, aproape pustiu la acea vreme, situat între mare și Lacul Siutghiol, să fie construit un castel regal. Am aflat de la criticul și istoricul de artă Doina Păuleanu, că Regina Maria s-a plimbat într-o zi pe malul Mării Negre și s-a îndrăgostit de acea zonă, denumită atunci ”Băile Mamaia”, astfel că a decis să construiască un castel de vară, în care să își petreacă timpul.

Lucrările au început în anul 1923 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Este uimitor faptul că regina nu a locuit nici o zi în castel, deși s-a implicat în construcția lui și a verificat permanent lucrările, a realizat planuri, schițe și proiecte. De câte ori mergea să verifice stadiul imobilului, regina mergea cu calul său preferat în galop pe plaja lată și îi plăcea să simtă adierea brizei. Majestatea sa a descoperit ulterior Balcicul, de care s-a îndrăgostit iremediabil. A ridicat și acolo un castel, care a devenit locul său preferat pentru vacanțele de vară.

Practic, Băile Mamaia, cum se numeau pe atunci, s-au dezvoltat după ce Regina Maria a cerut să fie construit frumosul castel regal în actuala stațiune. E greu să ne imaginăm acum, când unitățile de cazare sunt lipite una de cealaltă, că în urmă cu un secol, nu existau hoteluri în Mamaia. Până în anul 1960, când a fost construit Rex, primul hotel din Mamaia, în stațiune erau ridicate doar cabane din lemn. Era frecventată doar de oamenii cu bani și avea chiar la acea vreme autobuze decapotabile care transportau turiștii. Abia după anul 1960, Mamaia a devenit una dintre cele mai căutate stațiuni turistice și a fost denumită ”Perla litoralului românesc”.

În zona peninsulară a Constanței afli o poveste la fiecare pas

Zona peninsulară este singurul loc din Constanța care te transpune, fără niciun fel de artificiu, într-un alt secol. Aici, poți visa cu ochii deschiși în timp ce afli legende cu împărați, regi și regine. În centrul vechi, nu te surprinde nici măcar prezența vreunei doamne care se plimbă printre străduțele înguste într-o elegantă rochie cu crinolină, în timp ce ține o umbrelă cu o broderie delicată în mână, pentru a se feri de soare.

Turiștii, dar și constănțenii sunt încântați să afle poveștile galeriilor rămase din perioada romană, care împânzesc toată Peninsula sau pe cele ale monumentelor istorice, în care au locuit numeroase personalități. Poveștile din bătrâna Cetate Tomis și imobilele ridicate în secolele trecute de greci, englezi, armeni sau turci, practic, formează un puzzle extrem de interesant, fără de care, Constanța și-ar pierde farmecul și ar fi foarte săracă.

Turul virtual prin Constanța se încheie aici, dar dacă știți și voi povești frumoase le puteți scrie într-un comentariu. Așteptăm cu toții să se încheie cât mai repede perioada de izolare și să ne plimbăm la pas pentru a observa cu mai multă atenție toate aceste obiective turistice. Sănătate multă tuturor!

April 5, 2020
Istoria Farului Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

Istoria Farului Genovez este lungă, pentru că el veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă, care merită să fie cunoscută de toată lumea. De altfel, în orice port farurile au fost importante încă din antichitate, de la legendarul far din Alexandria. Deși a fost construit mult mai târziu decât perioada în care au fost identificați genovezii ca mari neguțători și corăbieri pe Marea Neagră, farul își are istoria lui. Faptul că memoria colectivă a perpetuat acest nume, înseamnă că Farul Genovez are nu numai o legendă asumată, dar reflectă și importanța pe care constănțenii din secolele trecute au dat-o acestei construcții.

Istoria Farului Genovez, monumentul care a dat numele străzii pe care este ridicat

Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

Farul Genovez a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

Povestea Farului Genovez

Farul genovez a fost construit, de fapt, de o companie engleză coordonată de un constructor armean. În secolul al XIII-lea genovezii au reușit să obțină concesiunea pe Marea Neagră, din partea Imperiului de la Răsărit, marele Imperiu Bizantin. Ei au dominat aceste ape construindu-și porturi pe malul mării, dacă acestea nu existau. La vremea respectivă s-a făcut un ”cheul genovez”, care se pare că a rezistat multe secole și tot atunci s-a construit și farul, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

Cheul era chiar în zona portului, dar farul trebuia să lumineze intrarea din port și era amplasat sus pe mal, pentru că faleza a fost construită la începutul secolului XX. Unii dintre cercetătorii acestui monument spun că inițial, farul nu a fost ridicat unde este acum. În orice caz, în secolul al XIII-lea a existat un far care poate că a ocupat locul farului de astăzi, dar a cărui memorie s-a perpetuat ca nume în timp, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Imperiul Otoman și-a dat acordul pentru construirea farului

Kustenge a intrat în atenția imperiilor importante din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, odată cu Războiul Crimeei. Acesta a reașezat lucrurile la Marea Neagră, dar în același timp a focalizat atenția puterilor europene zonei, foarte importantă atunci pentru navigație. Pe aici putea fi adus grâul din Principate și apoi să fie distribuit în lumea largă. Astfel, navigația pe Dunăre trebuia înlesnită, pentru că era îngreunată de existența unui baraj de nisip la Sulina.

Corăbiile care intrau din Marea Neagră întâlneau acest baraj de nisip și cele care veneau de pe Dunăre, de asemenea puteau fi blocate de bara de la Sulina. Atunci, un consorțiu englez a obținut din partea Imperiului Otoman acordul de a construi calea ferată Boğazköy-Kustenge, acum Cernavodă-Constanța, de a reconstrui și mări Portul Constanța și de a-și realiza câteva dintre atelierele și clădirile de care aveau nevoie sus pe deal, unde acum este B-dul Elisabeta și astfel au obținut o parte consistentă din terenul orașului Kiustenge. În cadrul lucrărilor s-a realizat și Farul Genovez, iar cel care a coordonat lucrările farului a fost un ofițer francez de origine armeană, Artin Aslan, implicat activ în războiul Crimeei.

În secolul al XIX-lea au fost construite 152 de faruri

Criticul de artă Doina Păuleanu a făcut o documentare mai amplă în privința Farului Genovez. Ea a descoperit câteva lucruri și mai interesante în spatele acestei povești. Este vorba despre personajul Maris Michelle, care a fost un comandant francez de navă, spune Doina Păuleanu. Ea a precizat că Maris a reușit să devină nu numai pașă, ci și beylerbeyi, făcut de sultanul de la Constantinopol, dar a fost în același timp înobilat și drept conte palatin. Maris Michelle, care era comandant pe ruta Levantului a reușit la un moment dat să evite un naufragiu și l-a convins pe Napoleon al III-lea să insiste pe lângă sultanul de la Constantinopol să-i concesioneze reconstrucția sau construcția farurilor din Imperiul Otoman.

A obținut acceptul, astfel că s-au realizat 152 de faruri, începând din anul 1855. Astfel, este posibil ca monumentul să fi fost ridicat atunci, de către Compania Engleză condusă de armeanul Aslan. A fost emisă această ipoteză, deoarece echipa era coordonată de John Trevor Barkley, un inginer vestit pentru construcțiile sale în această zonă. Tocmai de aceea sunt specialiști care apreciază că actualul far ar fi avut o construcție anterioară, poate mai puțin rezistentă decât cea făcută de Maris Michelle, personaj absolut legendar, spune Doina Păuleanu.

De ce a rămas celebru Farul Genovez?

Puterea maritimă a acestei zone a fost foarte mare în secolul al XIX-lea. Trebuie să ne gândim că golful natural în care era adăpostit Portul Constanța a fost destul de modest ca dimensiuni și nu putea fi folosit intensiv decât dacă se făceau lucrări de extindere și modernizare. Ca atare, genovezii au fost cei care, după perioada antică au construit în Portul Constanța și au făcut comerț. Atunci, Constanța, parte a Imperiului Bizantin, care a înlocuit vechiul nume Tomis devine o zonă importantă, un loc în se face comerț extrem de activ.

Criticul de artă Doina Păuleanu spune că acea perioadă a rămas fixată în istorie, după care, o altă epocă redevine importantă în istoria cetății, atunci când s-au construit atât calea ferată Cernavodă-Constanța, cât ci și Portul Constanța, în varianta sa modernă, de la sfârșitul sec. al XIX-lea. Constanța a redevenit o zonă portuară importantă, odată cu lucrările Companiei Engleze, după câteva secole în care își pierduse din însemnătatea maritimă, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Farul Carol I succesorul Farului Genovez

Farul Carol I a fost construit odată cu Portul Constanța și a făcut parte din marele proiect coordonat de Anghel Saligni. De altfel, un port de anvergura celui structurat atunci nici nu se putea să nu aibă un far mare, care lumina mult mai puternic decât cel de pe Bulevardul Elisabeta, a declarat pentru Discover Dobrogea criticul de artă Doina Păuleanu. Farul Carol I a fost inaugurat odată cu lucrările portului.

Un alt lucru interesant este că farul avea o efigie care îl reprezenta pe Carol I, efigie care, din păcate, a fost distrusă în perioada comunistă. Ea a fost făcută de unul dintre primii sculptori care fac tranziția dintre perioada medievală și cea modernă, Wladimir Hegel. Hegel era de origine poloneză, dar s-a stabilit în România și a devenit profesorul marilor sculptori de mai târziu. El a întemeiat, cumva, școala națională de pictură din această perioadă, mai spune Doina Păuleanu.

Dacă vă plimbați seara sau dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui pe B-dul Regina Elisabeta sau pe strada Remus Opreanu din Constanța, veți putea observa cum luminează Farul Genovez. Acest obiectiv turistic este încadrat ca monument istoric și a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care a fost declarat stins. Nu este un far funcțional pentru navigație și nu va fi introdus în hărțile maritime, pentru că lumina lui nu influențează navigația, ea fiind mai mult decorativă.

February 25, 2020
Standul destinației Constanța-Mamaia de la Târgul de Turism, o sumă de experiențe culturale, gastronomice și istorice

Destinația Constanța-Mamaia nu a lipsit nici în februarie 2020 de la Târgul de Turism al României. Autoritățile locale, agențiile de turism și investitori în industria ospitalității au participat la București, la marele eveniment, pentru a-și face cunoscute ofertele.

Standul destinației Constanța-Mamaia, o prezență care nu trece neobservată

Deschiderea standului destinației Constanța-Mamaia a fost apreciată de vizitatorii prezenți la Târgul de Turism. Fanfara Militară a Forțelor Navale Române a strâns în jurul standului orașului de la malul mării o mulțime de persoane care i-au admirat pe militari.

Membrii fanfarei au delectat publicul cu multe melodii cunoscute și ne-au impresionat prin prestanța dată și de frumoasele uniforme de culoare albă.

De asemenea, multe oficialități au participat și în acest an, fie că este vorba despre secretarul de stat în Turism, Răzvan Pîrjol, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu sau reprezentanții Organizației Patronale Mamaia-Constanța, Nicolae Bucovală și Anca Nedea-Pavel. Cu toții au subliniat faptul că destinația Constanța-Mamaia este un pol important în turismul românesc.

Surprizele anului 2020 în destinația Constanța-Mamaia

Foarte multe noutăți și atracții le sunt pregătite turiștilor care ajung anul acesta în destinația Constanța-Mamaia, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul orașului Constanța, Decebal Făgădău. ”Avem foarte multe surprize anul acesta, dar cred că cea mai mare este că toată lumea va vedea cât de uniți suntem și cât de ambițioși în a promova destinația Constanța-Mamaia. Evident că beneficiem de titlul Capitala Tineretului din România, că avem multe atracții turistice noi: un teleschi pe Lacul Siutghiol, o roată din care veți putea observa Cazinoul restaurat, o mulțime de atracții în zona de plajă, precum și festivalurile devenite deja tradiționale la noi.

Pe lângă asta, așa cum vedeți și aici la standul nostru de la Târgul de Turism, există o bogăție de artă culinară care ne transpune din Italia, Grecia, zona Balcanilor, până în zone exotice. Turiștii pot avea experiențe unice la noi, în destinația Constanța-Mamaia”, a precizat primarul Decebal Făgădău.

Farul genovez de la Constanța aprins și la București

Standul destinației Constanța-Mamaia este foarte viu, efervescent, colorat și ne duce cu gândul la mare. ”După ce am reaprins Farul genovez la Constanța l-am aprins și aici, în București, pentru că, după lumina farului de la Constanța se ghidează tot turismul românesc. Îi rog pe români, ca înainte să plece în străinătate, să vină aici la târg și să vadă că o simplă vizită la standul Constanța-Mamaia înseamnă atât o experiență grecească sau una în Italia, pot descoperi cetatea antică Tomis, cramele noastre renumite, ale căror vinuri concurează cu cele produse în podgoriile din Italia, Franța, Spania sau Portugalia.

Așa că un sejur în destinația Constanța-Mamaia reprezintă, de fapt, o sumă de experiențe pe care le-ar trăi individual în destinații mult mai îndepărtate și mai scumpe”, a precizat pentru Discover Dobrogea edilul-șef al Constanței, Decebal Făgădău.

Constanța va promova mai mult turismul istoric

Pentru că are o istorie de peste 2000 de ani, iar în centrul vechi al orașului Constanța călcăm la propriu pe ruinele cetății antice Tomis, un tur istoric reprezintă o prioritate, atât pentru turiști, cât și pentru autorități. Acest lucru l-a dovedit traseul introdus în 2018, anul Centenarului, când linia estivală a autobuzului supraetajat a rupt granița dintre oraș și port și turiștii au putut vizita 100 de obiective importante.

A fost o surpriză și pentru constănțeni, nu numai de turiști, astfel că autoritățile și-au dat seama că este nevoie de un tur istoric în Constanța.

”Am colaborat cu Diana Slav și cu toți cei care au încercat să promoveze vestigiile, locurile mai puțin știute din orașul nostru, astfel încât, ușor-ușor, să se construiască organic și natural, ideea unui tur. Anul acesta, evident că îmi doresc să avem un tur în adevăratul sens al cuvântului. Echipa mea stă la masă cu cei care au fost pionieri în domeniul acesta, iar cu sprijinul CT-Bus căutăm soluții să finalizăm un tur istoric până la începerea sezonului estival. Acesta va fi organizat doar în municipiul Constanța, pentru că în momentul de față nu avem capacitatea să extindem în județ sau în toată regiunea Dobrogea. Ar fi minunat să facem un tur în tot ceea ce înseamnă Dobrogea, o experiență unică în viață, însă un traseu istoric în Constanța este un bun început”, a povestit pentru Discover Dobrogea, primarul Decebal Făgădău.

Constanța, Capitala Tineretului din România

Tinerii din România sunt așteptați să participe la foarte multe evenimente care vor fi organizate anul acesta în Constanța, care devine, din data de 2 Mai, Capitala Tineretului. Încă de la intrarea în pavilioanele B1 și B2 veți observa un autobuz etajat, frumos colorat, pe care scrie că orașul Constanța va fi Capitala Tineretului din România. De asemenea, îi veți vedea pe tinerii constănțeni și la Târgul de Turism de la Romexpo, pentru că își doresc să afle toată suflarea României ce proiecte vor realiza.

Lorela Florescu, co-manager al proiectului a declarat pentru Discover Dobrogea că ”Autobuzul este momentan un mic spoiler pentru ceea ce o să se întâmple la deschiderea din 2 Mai. Încă nu putem dezvălui ce evenimente vor avea loc de la începutul sezonului estival. Autobuzul va fi văzut și în Constanța din 2 Mai, momentul în care orașul de la malul mării va deveni Capitala Tineretului. Pregătim ceva mega-spectaculos, evenimente din care nu vor lipsi autobuzele, petrecerile, o să fie o surpriză frumoasă pentru tineri. Târgul de Turism al României ni se pare un prilej foarte bun pentru a promova inițiativa noastră. Încercăm să atragem parteneri alături de noi și să ne facem văzuți. Am reușit să discutăm cu majoritatea oamenilor de la acest târg. Căutăm noi parteneri, persoane, asociații, privați care să ne promoveze, să ne ajute și să ne sprijine.”

Constanța-Mamaia, o destinație cosmopolită

Destinația integrată Constanța-Mamaia a devenit și va fi din ce în ce mai cosmopolită. Vorbim despre Constanța, un produs turistic ce înglobează istoria, cultura, un program amplu de evenimente, Portul Tomis și centrul vechi, un amestec de culturi, de istorie și de gastronomie locală. Pe de altă parte, Mamaia Nord, care este poziționată eclectic, oferă un produs turistic diferit de restul litoralului și este deja consacrată pentru distracția la cote maxime.

Directorul executiv al Asociației Patronale Mamaia-Constanța, Anca Nedea-Pavel a declarat pentru Discover Dobrogea: ”Este pentru prima oară când avem un stand așa cum îmi doream eu pentru o destinație, la nivelul la care încă ne aflăm. Fără doar și poate este cel mai bun stand de la această ediție a Târgului de Turism al României și a fost standul cel mai vizibil, unde s-a făcut și singura deschidere oficială. Prin conceptul pe care l-am gândit prezentăm o experiență autentică, nu avem doar o simplă prezență, prin care să împărțim niște broșuri și să avem un ecran în care prezentăm niște evenimente.

Avem agenți economici care le oferă vizitatorilor savoarea locală, iar cei care care ajung la târg pot gusta din produsele noastre consacrate. Din punct de vedere al experienței în destinație avem agrement, cultură, istorie, un element de identificare a destinației turistice, respectiv Farul genovez, avem tot ce înseamnă turism oenologic, pentru că ni s-au alăturat două crame de renume din Constanța.”

Constanța Eye, roata din care vor fi văzute portul și Cazinoul

Din această vară, vizitatorii care ajung în Constanța vor avea parte de o nouă atracție. Este vorba despre o roată foarte mare, care va fi amplasată în apropierea Cazinoului și va face deliciul turiștilor. De la Anca Nedea-Pavel am aflat că, din luna mai, un agent economic va amplasa o roată tip London Eye, însă, pentru că ne aflăm în orașul de la malul mării, a noastră se va numi Constanța Eye. De la înălțime, turiștii vor putea vedea atât portul și Cazinoul, cât și o parte din centrul vechi și bineînțeles, marea.

February 20, 2020