Tag: Farul Carol I

  • Farurile vechi din Dobrogea au o istorie lungă și povești frumoase

    Farurile vechi din Dobrogea au o istorie lungă și povești frumoase

    Farurile vechi din Dobrogea mai pot fi văzute și astăzi, chiar dacă multe dintre ele au fost declarate stinse și înlocuite cu altele noi. Farul Genovez, Farul Carol, farul de la Sulina sau cel de la Tuzla sunt cele mai cunoscute și fotografiate,  însă, zona de coastă a României este vegheată de 7 faruri mari și alte 6 mai mici, amplasate de-a lungul țărmului Mării Negre.

    Farurile vechi din Dobrogea îi ghidau pe marinari, în urmă cu peste 100 de ani

    Farul este cel mai important mijloc pentru asigurarea navigației. Încă din antichitate, când oamenii navigau pe lângă coastele mărilor, foloseau diferite semnale de coastă, atât ziua cât și noaptea, pentru a ști unde se află și încotro se îndreaptă.

    La acea vreme erau niște construcții simple, pe care se întrețineau focuri care foloseau drept combustibil, lemnul și ulterior cărbunii. Ele au fost denumite faruri după denumirea insulelor Pharos din Golful Alexandria, pe care s-a construit, între anii 299 şi 284 î.e.n. vestitul far din Alexandria.

    Orice marinar care navigă pe mări şi oceane îşi pune în orice moment două întrebări: unde mă aflu şi încotro merg. Farul este un mijloc important, care răspunde la cele două întrebări, iar marinarul se orientează ziua prin vizualizarea turnului farului cu mijloace specifice de navigaţie şi noaptea după lumina proprie fiecărui far.

    Farul-vechi-costier-din-sulina-farurile-vechi-din-dobrogeaFarurile vechi din Dobrogea, care pot fi văzute și astăzi, au fost construite de la jumătatea secolului al XIX-lea. Cel mai vechi dintre ele a fost ridicat la Sulina, în 1838. Ulterior, a fost construit unul și la Constanța, celebrul Far Genovez, construit în 1860, urmat de cele de la Sf. Gheorghe, în 1865 și din Mangalia, în 1897. La începutul secolului XX au intrat în funcțiune și Farul Tuzla, inaugurat în 1900, Farul Carol, în 1913, cel de la Midia, în 1942 și de la Gura Portiței, în 1944.

    Unele dintre farurile vechi din Dobrogea au devenit monument istoric

    Farurile vechi din Dobrogea rămân în istorie, iar unele dintre ele sunt monumente înscrise în Patrimoniul cultural național.

    Farul din Sulina, cel mai vechi dintre farurile care veghează coasta litoralului românesc, a fost declarat în anul 2010 monument istoric și a devenit muzeu. El a fost scos din funcțiune în anul 1922, în urma lucrărilor de prelungire în mare a digurilor gurii Canalului Sulina.

    Farul Genovez ConstantaFarul Genovez din Constanța se află și el pe lista monumentelor de patrimoniu. Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913, după care a fost declarat stins.

    Farul vechi Carol I, amplasat în capătul digului din port, a preluat rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța, în anul 1913, după stingerea luminii Farului Genovez. Construcția, monument istoric, este decorată cu basorelieful regelui Carol I, care a participat la inaugurarea Portului Constanța, pe 27 septembrie 1909.

    În Dobrogea sunt 7 faruri mari de aterizare și 6 faruri mici

    Zona de coastă a României este vegheată de şapte faruri mari, care sunt amplasate de-a lungul ţărmului Mării Negre, la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina. Farurile se află în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv a Forţelor Navale Române, fiind administrate de Direcţia Hidrografică Maritimă.

    Farul Genovez Constanta”De-a lungul litoralului românesc, care are o lungime de aproximativ 245 km, sunt 7 faruri mari, denumite faruri de aterizare. Ele sunt primele pe care marinarul  din largul apelor teritoriale româneşti le vede atât ziua cât şi noaptea, când sunt aprinse, şi după care se orientează încotro să meargă.

    Avem faruri de aterizare la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina. Dacă observaţi poziţionarea lor nu este întâmplătoare, deoarece sunt aşezate echilibrat pe uscat în aşa fel că ori ce navă care se află în apele teritoriale româneşti să se poată ghida la un moment dat după două faruri, pentru mai multă precizie în orientare pe mare şi în aflarea punctului navei.

    De asemenea, la intrările în porturile Mangalia, Constanţa şi Midia se mai află 6 faruri mici, cum le spunem noi, câte două în fiecare port, unul verde şi celălalt roşu, care sunt vizibile până la 5 Mm.

    Ele servesc pentru orientarea navelor când intră în portul respectiv şi se conformează zicalei marinăreşti: «verde’n verde, roşu’n roş, dumu-i bun din moşi-strămoşi. Când în dreapta-ţi tu vezi verde mergi înainte nu te pierde. Când în stânga roş’zăreşti tu din drum să te fereşti», am aflat de la locotenent comandor Adrian Pintea, șeful Laboratorului de Semnalizare Maritimă prin Faruri, din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.

    Farurile vechi din Dobrogea și istoria lor

    La Sulina, farul a fost construit în anul 1838

    Farul Observator de la Sulina a fost construit de administrația țaristă, între anii 1838-1841. Comisia Europeană a Dunării de Jos l-a preluat în 1879 de la Administrația Farurilor Otomane din Marea Neagră și l-a predat Administraţiei Române, în 1939.

    Farul-vechi-din-sulina-farurile-vechi-din-dobrogeaÎn 1911 a fost modernizat, iar în 1946 a fost electrificat şi i s-au adus unele modificări la sistemul optic. Farul avea o lumină albă fixă care se vedea de la 12 Mm, înalt de aproximativ 18 m. Turnul farului este o construcţie cilindrică din zidărie albă cu o cupolă verde. În prezent este muzeu al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos.

    Noul far se vede de la 19 Mm, înalt de aproximativ 48 m, construcţia fiind un turn cilindric alb din beton şi este situat pe extremitatea digului de sud  al canalului Sulina.

    Farul Genovez din Constanța a fost aprins în 1860

    La Constanţa, din anul 1860 până în anul 1913 a funcţionat Farul Genovez, de pe faleza Cazinoului, construit de o companie engleză.

    Farul Genovez ConstantaÎn prezent, el se păstrează ca monument istoric. Farul funcţiona cu lumină albă fixă cu petrol, vizibilă până la 9,5 Mm.

    La Sf. Gheorghe, farul a intrat în funcţiune în anul 1865

    Farul de la Sf. Gheorghe fost instalat pe grindul Olinca și a funcționat din 1865. Fiind construit din lemn, el a fost consolidat de mai multe ori și avea o lumină cu petrol.

    Noul far are o construcţie modernă a fost dat în folosinţă în anul 1968. El a fost instalat pe capul Sf.Gheorghe, este vizibil pe mare de la 19 Mm și are o înălțime de 48 m, fiind prevăzut cu turn din metal şi sticlă de culoare albă şi albastră.

    În Mangalia s-a instalat pentru prima oară un far, în anul 1897

    Primul far din Mangalia se afla pe coastă, pe locul în care astăzi se află  sanatoriul balnear. Farul era un turn metalic cilindric înalt de 10 m, vopsit în dungi orizontale albe şi roşii şi se putea vedea de pe mare de la 12 Mm.

    Vechiul far s-a desfiinţat în anul 1958, an în care a fost dat în funcţiune actualul far de aterizare Mangalia care se poate vedea de la 20 Mm de pe mare, înalt de aproximativ 42 m, având un turn paralelipipedic de culoare albă din piatră.

    La Tuzla, farul a intrat în funcţiune în anul 1900

    Inițial, pentru a lumina erau folosite lămpi de petrol, iar în 1956 a fost electrificat. Este vizibil de la 20 Mm, înalt de 44 m şi se poate vedea dintr-un sector de aproximativ 180 grade deoarece farul are o cupolă  din tablă cu geam numai în acest sector spre mare.

    Turnul farului este o construcţie metalică, cu zăbrele, având în interior un tub central vopsit cu dungi orizontale, albe şi negre.

    Farul Carol I a funcționat din 1913 până în 1960

    În anul 1913 a intrat în funcţiune “Farul Carol I”, în Portul Constanța.  El a fost montat într-un turn de piatră cu dungi orizontale albe și negre, cu o înălțime de 21,75 metri deasupra nivelului mării și avea o lumină portocalie cu sclipiri, lampa electrică fiind prevăzută cu 104 becuri.

    farul-carol-I-farurile-vechi-din-dobrogeaÎn timpul celor două războaie mondiale clădirea a suferit numeroase distrugeri și pagube, iar în perioada comunistă au fost înlăturate însemnele regale.

    În urma măsurilor de extindere şi modernizare a portului Constanţa a intrat în funcţiune un nou şi modern sistem de semnalizare a intrării în port. Farul de aterizare Constanţa a intrat în funcţiune în decembrie 1960. El se poate vedea de pe mare de la aproximativ 24 Mm și are o înălțime de 58 m.

    Turnul farului este de culoare albă, iar construcția este din beton, în formă de piramidă cu cupola albastră. Tot la acest far este instalat şi radiofarul Constanţa care are o bătaie pe unde radio de 100 Mm.

    Farul de la Midia a fost aprins în 1942

    La Midia, farul a intrat în funcţiune în anul 1942 şi a fost reconstruit şi modernizat în anul 1958.

    Farul poate fi văzut de pe mare, de la aproximativ 17 Mm, înalt de 22 m, iar turnul este un schelet metalic cu zăbrele de culoare roşie cu dungi orizontale albe şi cupola albă octogonală.

    La Gura Portiţei, farul a intrat în funcţiune în anul 1944

    Printre farurile vechi din Dobrogea se numără și Farul de la Gura Portiței fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării vechiului amplasament, în anul 1966, farul a fost mutat pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei, iar în 1977 el a fost mutat din nou pe malul mării pe actualul amplasament.

    Se poate vedea de pe mare de la aproximativ 10 Mm. Farul de la Gura Portiței are o înălțime de 24 m, iar turnul său este o construcţie metalică prevăzută cu zăbrele de culoare roşie şi cupolă de culoare albă.

    Securitatea costieră a navigației este asigurată de Direcția Hidrografică Maritimă

    Direcţia Hidrografică Maritimă este instituţia responsabilă cu securitatea costieră a navigaţiei de pe litoralul românesc al Mării Negre. Instituția are în proprietate, farurile de aterizare, farurile de intrare şi luminile de intrare în porturi.

    ”Pe litoralul romanesc al Marii Negre se găsesc încă şase faruri de aterizare. Acestea sunt amplasate la: Midia, Mangalia, Sulina, Tuzla, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei.

    Toate cele şapte faruri mari de aterizare asigură o vizibilitate de cel puţin 15 mile marine de la ţărm. Farurile de aterizare de la sud la nord: Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina sunt faruri de tip costier, cu lumină albă normală, destinate pentru aterizare la coastă.

    Aceste faruri acoperă toate rutele maritime de la litoralul. Toate farurile au surse secundare pentru alimentarea cu energie electrică şi un sistem de monitorizare automată care supraveghează funcţionarea acestora de la distanţă instalat în clădirea Direcţiei Hidrografice Maritime”, am mai aflat de la locotenent comandor Adrian Pintea, șeful Laboratorului de Semnalizare Maritimă prin Faruri, din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.

  • Istoria Farului Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

    Istoria Farului Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

    Istoria Farului Genovez este lungă, pentru că el veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă, care merită să fie cunoscută de toată lumea. De altfel, în orice port farurile au fost importante încă din antichitate, de la legendarul far din Alexandria. Deși a fost construit mult mai târziu decât perioada în care au fost identificați genovezii ca mari neguțători și corăbieri pe Marea Neagră, farul își are istoria lui. Faptul că memoria colectivă a perpetuat acest nume, înseamnă că Farul Genovez are nu numai o legendă asumată, dar reflectă și importanța pe care constănțenii din secolele trecute au dat-o acestei construcții.

    Istoria Farului Genovez, monumentul care a dat numele străzii pe care este ridicat

    Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

    Farul-Genovez-Constanta Farul Genovez a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

    Povestea Farului Genovez

    Farul genovez a fost construit, de fapt, de o companie engleză coordonată de un constructor armean. În secolul al XIII-lea genovezii au reușit să obțină concesiunea pe Marea Neagră, din partea Imperiului de la Răsărit, marele Imperiu Bizantin. Ei au dominat aceste ape construindu-și porturi pe malul mării, dacă acestea nu existau. La vremea respectivă s-a făcut un ”cheul genovez”, care se pare că a rezistat multe secole și tot atunci s-a construit și farul, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

    Farul-Genovez-constanta Cheul era chiar în zona portului, dar farul trebuia să lumineze intrarea din port și era amplasat sus pe mal, pentru că faleza a fost construită la începutul secolului XX. Unii dintre cercetătorii acestui monument spun că inițial, farul nu a fost ridicat unde este acum. În orice caz, în secolul al XIII-lea a existat un far care poate că a ocupat locul farului de astăzi, dar a cărui memorie s-a perpetuat ca nume în timp, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

    Imperiul Otoman și-a dat acordul pentru construirea farului

    Kustenge a intrat în atenția imperiilor importante din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, odată cu Războiul Crimeei. Acesta a reașezat lucrurile la Marea Neagră, dar în același timp a focalizat atenția puterilor europene zonei, foarte importantă atunci pentru navigație. Pe aici putea fi adus grâul din Principate și apoi să fie distribuit în lumea largă. Astfel, navigația pe Dunăre trebuia înlesnită, pentru că era îngreunată de existența unui baraj de nisip la Sulina.

    Farul-genovez-constanta Corăbiile care intrau din Marea Neagră întâlneau acest baraj de nisip și cele care veneau de pe Dunăre, de asemenea puteau fi blocate de bara de la Sulina. Atunci, un consorțiu englez a obținut din partea Imperiului Otoman acordul de a construi calea ferată Boğazköy-Kustenge, acum Cernavodă-Constanța, de a reconstrui și mări Portul Constanța și de a-și realiza câteva dintre atelierele și clădirile de care aveau nevoie sus pe deal, unde acum este B-dul Elisabeta și astfel au obținut o parte consistentă din terenul orașului Kiustenge. În cadrul lucrărilor s-a realizat și Farul Genovez, iar cel care a coordonat lucrările farului a fost un ofițer francez de origine armeană, Artin Aslan, implicat activ în războiul Crimeei.

    În secolul al XIX-lea au fost construite 152 de faruri

    Criticul de artă Doina Păuleanu a făcut o documentare mai amplă în privința Farului Genovez. Ea a descoperit câteva lucruri și mai interesante în spatele acestei povești. Este vorba despre personajul Maris Michelle, care a fost un comandant francez de navă, spune Doina Păuleanu. Ea a precizat că Maris a reușit să devină nu numai pașă, ci și beylerbeyi, făcut de sultanul de la Constantinopol, dar a fost în același timp înobilat și drept conte palatin. Maris Michelle, care era comandant pe ruta Levantului a reușit la un moment dat să evite un naufragiu și l-a convins pe Napoleon al III-lea să insiste pe lângă sultanul de la Constantinopol să-i concesioneze reconstrucția sau construcția farurilor din Imperiul Otoman.

    Rasarit in Constanta A obținut acceptul, astfel că s-au realizat 152 de faruri, începând din anul 1855. Astfel, este posibil ca monumentul să fi fost ridicat atunci, de către Compania Engleză condusă de armeanul Aslan. A fost emisă această ipoteză, deoarece echipa era coordonată de John Trevor Barkley, un inginer vestit pentru construcțiile sale în această zonă. Tocmai de aceea sunt specialiști care apreciază că actualul far ar fi avut o construcție anterioară, poate mai puțin rezistentă decât cea făcută de Maris Michelle, personaj absolut legendar, spune Doina Păuleanu.

    De ce a rămas celebru Farul Genovez?

    Puterea maritimă a acestei zone a fost foarte mare în secolul al XIX-lea. Trebuie să ne gândim că golful natural în care era adăpostit Portul Constanța a fost destul de modest ca dimensiuni și nu putea fi folosit intensiv decât dacă se făceau lucrări de extindere și modernizare. Ca atare, genovezii au fost cei care, după perioada antică au construit în Portul Constanța și au făcut comerț. Atunci, Constanța, parte a Imperiului Bizantin, care a înlocuit vechiul nume Tomis devine o zonă importantă, un loc în se face comerț extrem de activ.

    Gara Maritima Portul Constanta Criticul de artă Doina Păuleanu spune că acea perioadă a rămas fixată în istorie, după care, o altă epocă redevine importantă în istoria cetății, atunci când s-au construit atât calea ferată Cernavodă-Constanța, cât ci și Portul Constanța, în varianta sa modernă, de la sfârșitul sec. al XIX-lea. Constanța a redevenit o zonă portuară importantă, odată cu lucrările Companiei Engleze, după câteva secole în care își pierduse din însemnătatea maritimă, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

    Farul Carol I succesorul Farului Genovez

    Farul Carol I a fost construit odată cu Portul Constanța și a făcut parte din marele proiect coordonat de Anghel Saligni. De altfel, un port de anvergura celui structurat atunci nici nu se putea să nu aibă un far mare, care lumina mult mai puternic decât cel de pe Bulevardul Elisabeta, a declarat pentru Discover Dobrogea criticul de artă Doina Păuleanu. Farul Carol I a fost inaugurat odată cu lucrările portului.

    Port of Constantza Un alt lucru interesant este că farul avea o efigie care îl reprezenta pe Carol I, efigie care, din păcate, a fost distrusă în perioada comunistă. Ea a fost făcută de unul dintre primii sculptori care fac tranziția dintre perioada medievală și cea modernă, Wladimir Hegel. Hegel era de origine poloneză, dar s-a stabilit în România și a devenit profesorul marilor sculptori de mai târziu. El a întemeiat, cumva, școala națională de pictură din această perioadă, mai spune Doina Păuleanu.

    Farul Genovez ConstantaDacă vă plimbați seara sau dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui pe B-dul Regina Elisabeta sau pe strada Remus Opreanu din Constanța, veți putea observa cum luminează Farul Genovez. Acest obiectiv turistic este încadrat ca monument istoric și a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care a fost declarat stins. Nu este un far funcțional pentru navigație și nu va fi introdus în hărțile maritime, pentru că lumina lui nu influențează navigația, ea fiind mai mult decorativă.