Farurile vechi din Dobrogea mai pot fi văzute și astăzi, chiar dacă multe dintre ele au fost declarate stinse și înlocuite cu altele noi. Farul Genovez, Farul Carol, farul de la Sulina sau cel de la Tuzla sunt cele mai cunoscute și fotografiate, însă, zona de coastă a României este vegheată de 7 faruri mari și alte 6 mai mici, amplasate de-a lungul țărmului Mării Negre.
Farurile vechi din Dobrogea îi ghidau pe marinari, în urmă cu peste 100 de ani
Farul este cel mai important mijloc pentru asigurarea navigației. Încă din antichitate, când oamenii navigau pe lângă coastele mărilor, foloseau diferite semnale de coastă, atât ziua cât și noaptea, pentru a ști unde se află și încotro se îndreaptă.
La acea vreme erau niște construcții simple, pe care se întrețineau focuri care foloseau drept combustibil, lemnul și ulterior cărbunii. Ele au fost denumite faruri după denumirea insulelor Pharos din Golful Alexandria, pe care s-a construit, între anii 299 şi 284 î.e.n. vestitul far din Alexandria.
Orice marinar care navigă pe mări şi oceane îşi pune în orice moment două întrebări: unde mă aflu şi încotro merg. Farul este un mijloc important, care răspunde la cele două întrebări, iar marinarul se orientează ziua prin vizualizarea turnului farului cu mijloace specifice de navigaţie şi noaptea după lumina proprie fiecărui far.
Farurile vechi din Dobrogea, care pot fi văzute și astăzi, au fost construite de la jumătatea secolului al XIX-lea. Cel mai vechi dintre ele a fost ridicat la Sulina, în 1838. Ulterior, a fost construit unul și la Constanța, celebrul Far Genovez, construit în 1860, urmat de cele de la Sf. Gheorghe, în 1865 și din Mangalia, în 1897. La începutul secolului XX au intrat în funcțiune și Farul Tuzla, inaugurat în 1900, Farul Carol, în 1913, cel de la Midia, în 1942 și de la Gura Portiței, în 1944.
Unele dintre farurile vechi din Dobrogea au devenit monument istoric
Farurile vechi din Dobrogea rămân în istorie, iar unele dintre ele sunt monumente înscrise în Patrimoniul cultural național.
Farul din Sulina, cel mai vechi dintre farurile care veghează coasta litoralului românesc, a fost declarat în anul 2010 monument istoric și a devenit muzeu. El a fost scos din funcțiune în anul 1922, în urma lucrărilor de prelungire în mare a digurilor gurii Canalului Sulina.
Farul Genovez din Constanța se află și el pe lista monumentelor de patrimoniu. Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913, după care a fost declarat stins.
Farul vechi Carol I, amplasat în capătul digului din port, a preluat rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța, în anul 1913, după stingerea luminii Farului Genovez. Construcția, monument istoric, este decorată cu basorelieful regelui Carol I, care a participat la inaugurarea Portului Constanța, pe 27 septembrie 1909.
În Dobrogea sunt 7 faruri mari de aterizare și 6 faruri mici
Zona de coastă a României este vegheată de şapte faruri mari, care sunt amplasate de-a lungul ţărmului Mării Negre, la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina. Farurile se află în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv a Forţelor Navale Române, fiind administrate de Direcţia Hidrografică Maritimă.
”De-a lungul litoralului românesc, care are o lungime de aproximativ 245 km, sunt 7 faruri mari, denumite faruri de aterizare. Ele sunt primele pe care marinarul din largul apelor teritoriale româneşti le vede atât ziua cât şi noaptea, când sunt aprinse, şi după care se orientează încotro să meargă.
Avem faruri de aterizare la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina. Dacă observaţi poziţionarea lor nu este întâmplătoare, deoarece sunt aşezate echilibrat pe uscat în aşa fel că ori ce navă care se află în apele teritoriale româneşti să se poată ghida la un moment dat după două faruri, pentru mai multă precizie în orientare pe mare şi în aflarea punctului navei.
De asemenea, la intrările în porturile Mangalia, Constanţa şi Midia se mai află 6 faruri mici, cum le spunem noi, câte două în fiecare port, unul verde şi celălalt roşu, care sunt vizibile până la 5 Mm.
Ele servesc pentru orientarea navelor când intră în portul respectiv şi se conformează zicalei marinăreşti: «verde’n verde, roşu’n roş, dumu-i bun din moşi-strămoşi. Când în dreapta-ţi tu vezi verde mergi înainte nu te pierde. Când în stânga roş’zăreşti tu din drum să te fereşti», am aflat de la locotenent comandor Adrian Pintea, șeful Laboratorului de Semnalizare Maritimă prin Faruri, din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.
Farurile vechi din Dobrogea și istoria lor
La Sulina, farul a fost construit în anul 1838
Farul Observator de la Sulina a fost construit de administrația țaristă, între anii 1838-1841. Comisia Europeană a Dunării de Jos l-a preluat în 1879 de la Administrația Farurilor Otomane din Marea Neagră și l-a predat Administraţiei Române, în 1939.
În 1911 a fost modernizat, iar în 1946 a fost electrificat şi i s-au adus unele modificări la sistemul optic. Farul avea o lumină albă fixă care se vedea de la 12 Mm, înalt de aproximativ 18 m. Turnul farului este o construcţie cilindrică din zidărie albă cu o cupolă verde. În prezent este muzeu al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos.
Noul far se vede de la 19 Mm, înalt de aproximativ 48 m, construcţia fiind un turn cilindric alb din beton şi este situat pe extremitatea digului de sud al canalului Sulina.
Farul Genovez din Constanța a fost aprins în 1860
La Constanţa, din anul 1860 până în anul 1913 a funcţionat Farul Genovez, de pe faleza Cazinoului, construit de o companie engleză.
În prezent, el se păstrează ca monument istoric. Farul funcţiona cu lumină albă fixă cu petrol, vizibilă până la 9,5 Mm.
La Sf. Gheorghe, farul a intrat în funcţiune în anul 1865
Farul de la Sf. Gheorghe fost instalat pe grindul Olinca și a funcționat din 1865. Fiind construit din lemn, el a fost consolidat de mai multe ori și avea o lumină cu petrol.
Noul far are o construcţie modernă a fost dat în folosinţă în anul 1968. El a fost instalat pe capul Sf.Gheorghe, este vizibil pe mare de la 19 Mm și are o înălțime de 48 m, fiind prevăzut cu turn din metal şi sticlă de culoare albă şi albastră.
În Mangalia s-a instalat pentru prima oară un far, în anul 1897
Primul far din Mangalia se afla pe coastă, pe locul în care astăzi se află sanatoriul balnear. Farul era un turn metalic cilindric înalt de 10 m, vopsit în dungi orizontale albe şi roşii şi se putea vedea de pe mare de la 12 Mm.
Vechiul far s-a desfiinţat în anul 1958, an în care a fost dat în funcţiune actualul far de aterizare Mangalia care se poate vedea de la 20 Mm de pe mare, înalt de aproximativ 42 m, având un turn paralelipipedic de culoare albă din piatră.
La Tuzla, farul a intrat în funcţiune în anul 1900
Inițial, pentru a lumina erau folosite lămpi de petrol, iar în 1956 a fost electrificat. Este vizibil de la 20 Mm, înalt de 44 m şi se poate vedea dintr-un sector de aproximativ 180 grade deoarece farul are o cupolă din tablă cu geam numai în acest sector spre mare.
Turnul farului este o construcţie metalică, cu zăbrele, având în interior un tub central vopsit cu dungi orizontale, albe şi negre.
Farul Carol I a funcționat din 1913 până în 1960
În anul 1913 a intrat în funcţiune “Farul Carol I”, în Portul Constanța. El a fost montat într-un turn de piatră cu dungi orizontale albe și negre, cu o înălțime de 21,75 metri deasupra nivelului mării și avea o lumină portocalie cu sclipiri, lampa electrică fiind prevăzută cu 104 becuri.
În timpul celor două războaie mondiale clădirea a suferit numeroase distrugeri și pagube, iar în perioada comunistă au fost înlăturate însemnele regale.
În urma măsurilor de extindere şi modernizare a portului Constanţa a intrat în funcţiune un nou şi modern sistem de semnalizare a intrării în port. Farul de aterizare Constanţa a intrat în funcţiune în decembrie 1960. El se poate vedea de pe mare de la aproximativ 24 Mm și are o înălțime de 58 m.
Turnul farului este de culoare albă, iar construcția este din beton, în formă de piramidă cu cupola albastră. Tot la acest far este instalat şi radiofarul Constanţa care are o bătaie pe unde radio de 100 Mm.
Farul de la Midia a fost aprins în 1942
La Midia, farul a intrat în funcţiune în anul 1942 şi a fost reconstruit şi modernizat în anul 1958.
Farul poate fi văzut de pe mare, de la aproximativ 17 Mm, înalt de 22 m, iar turnul este un schelet metalic cu zăbrele de culoare roşie cu dungi orizontale albe şi cupola albă octogonală.
La Gura Portiţei, farul a intrat în funcţiune în anul 1944
Printre farurile vechi din Dobrogea se numără și Farul de la Gura Portiței fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării vechiului amplasament, în anul 1966, farul a fost mutat pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei, iar în 1977 el a fost mutat din nou pe malul mării pe actualul amplasament.
Se poate vedea de pe mare de la aproximativ 10 Mm. Farul de la Gura Portiței are o înălțime de 24 m, iar turnul său este o construcţie metalică prevăzută cu zăbrele de culoare roşie şi cupolă de culoare albă.
Securitatea costieră a navigației este asigurată de Direcția Hidrografică Maritimă
Direcţia Hidrografică Maritimă este instituţia responsabilă cu securitatea costieră a navigaţiei de pe litoralul românesc al Mării Negre. Instituția are în proprietate, farurile de aterizare, farurile de intrare şi luminile de intrare în porturi.
”Pe litoralul romanesc al Marii Negre se găsesc încă şase faruri de aterizare. Acestea sunt amplasate la: Midia, Mangalia, Sulina, Tuzla, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei.
Toate cele şapte faruri mari de aterizare asigură o vizibilitate de cel puţin 15 mile marine de la ţărm. Farurile de aterizare de la sud la nord: Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina sunt faruri de tip costier, cu lumină albă normală, destinate pentru aterizare la coastă.
Aceste faruri acoperă toate rutele maritime de la litoralul. Toate farurile au surse secundare pentru alimentarea cu energie electrică şi un sistem de monitorizare automată care supraveghează funcţionarea acestora de la distanţă instalat în clădirea Direcţiei Hidrografice Maritime”, am mai aflat de la locotenent comandor Adrian Pintea, șeful Laboratorului de Semnalizare Maritimă prin Faruri, din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.
