Discover Dobrogea

Tag: Enisala

Proiectul cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala” va fi prezentat de Ziua Dobrogei, la Casa Avramide

Enigma Film SRL, în calitate de organizator al proiectului cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala”, anunță o conferință de finalizare a proiectului prin care dorește promovarea materialelor video obţinute pentru îmbunătăţirea ofertei culturale şi promovarea Cetății Enisala. Conferința va avea loc în data de 14.11.2024, ora 11.00, în municipiul Tulcea, la Casa Avramide. Intrarea este liberă.

De Ziua Dobrogei ne-am propus să oferim publicului larg fragmente din istoria tumultoasă a acestei regiuni. Dobrogea este recunoscută în prezent ca un exemplu pentru toleranță și bună conviețuire între diverse etnii și minorități naționale. Istoria cetății Enisala, cu schimbările dese de influență între români, tătari, turci, prezintă acest mozaic etnic privind înapoi fără mânie.

Vor fi prezentate în premieră publicului materiale video istorice realizate cu actori figuranți îmbrăcați în costume de epocă pentru a reda atmosfera acelor vremuri. Va fi prezentat și un videoclip de prezentare a Cetății Enisala. La eveniment vor participa membri ai echipei de filmare și specialiști. După proiecția materialelor video publicul spectator va putea să adreseze întrebări.

Să vedem clipe de istorie și nu doar ziduri atunci când vizităm o cetate este conceptul de bază de la care a plecat aceast proiect. Ne propunem să spunem istoria pe înțelesul oricui și să stârnim interesului publicului larg pentru istorie. Folosirea mijloacelor moderne, cum ar fi imaginile video, în valorificarea patrimoniului cultural material este o adaptare la realitatea în care trăim. Pentru un specialist simpla vizualizare a zidurilor unei cetăți poate fi suficientă să își imagineze trecutul acelui loc. Pentru vizitatorul obişnuit, zidurile unei cetăţi nu sunt suficiente ca să își imagineze istoria acelor locuri. El are nevoie de un stimul puternic care să-l facă să se desprindă de realitatea zilelor noastre și să pătrundă dincolo de acele ziduri.

Cetatea Enisala are o poveste misterioasă și fascinantă de la construcție și până în zilele noastre, care merită adusă la cunoștința publicului larg. Este singura cetate rămasă în picioare în Dobrogea printr-o ironie a istoriei: decăderea ei treptată ca importanță militară a ajutat-o să supraviețuiască. A fost cruțată de soarta crudă pe care au avut-o celelalte cetăți dobrogene care au fost dărâmate de turci la ordinul rușilor, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol.

Proiectul cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala” este implementat de Enigma Film SRL în parteneriat cu ICEM Tulcea, Asociația Club Sportiv Nokors, Asociația Kavalkada. Proiectul se derulează în perioada 15.07.2024-15.11.2024 și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Sponsor: Ben Ari Negev Industrial SRL.

Cristian Nencu – manager proiect

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

November 11, 2024
„Clipe din trecut ale cetății Enisala”, un proiect cultural filmat lângă frumoasa fortăreață

Toamna aceasta, Cetatea Enisala din județul Tulcea revine la viață! Dintre zidurile cetății apar genovezii, tătarii, turcii și românii de odinioară. Ostași care mărșăluiesc, își curăță armele, se pregătesc de război. Nu vă panicați! Se filmează!

„Realizăm filmări istorice cu actori figuranți îmbrăcați în costume de epocă pentru a reda atmosfera acelor vremuri. Să vedem clipe de istorie și nu doar ziduri atunci când vizităm o cetate este conceptul de bază de la care pornim. Ne propunem să oferim publicului imagini video cu cele mai importante momente din istoria cetății Enisala. Vizitatorii vor vedea imaginile pe ecranele unor televizoare. Imaginile video spun istoria pe înțelesul oricui, o imagine valorează cât 1000 de cuvinte!

Acest proiect s-ar putea aplica pentru orice cetate din România care a fost bine conservată.

Începem cu Enisala pentru că este mai puțin cunoscută publicului larg și mai vitregită muzeografic. Dorim să-i îmbogățim oferta culturală ca să mai reducă din decalaj față de celelalte cetăți din țara noastră.

Cetatea Enisala are o poveste misterioasă și fascinantă de la construcție și până în zilele noastre, care merită adusă la cunoștința publicului larg. Este singura cetate rămasă în picioare în Dobrogea printr-o ironie a istoriei: decăderea ei treptată ca importanță militară a ajutat-o să supraviețuiască. A fost cruțată de soarta crudă pe care au avut-o celelalte cetăți dobrogene care au fost dărâmate de turci la ordinul rușilor, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol.

Toamna acesta, la Cetatea Enisala din județul Tulcea se aude bâzâitul dronei. Nu vă panicați! Se filmează! Realizăm un videoclip de prezentare a cetății Enisala. Videoclipul îmbină imagini din dronă și de la sol din zilele noastre.

Materialele video vor putea fi văzute la Cetatea Enisala și pe rețelele de social media.

Proiectul cultural „Clipe din trecut ale cetății Enisala” este implementat de Enigma Film SRL în parteneriat cu ICEM Tulcea, Asociația Club Sportiv Nokors, Asociația Kavalkada. Proiectul se derulează în perioada 15.07.2024-15.11.2024 și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)”, afirmă Cristian Nencu, managerul de proiect.

Sponsori: Ben Ari Negev Industrial SRL, Europolis SA.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

October 1, 2024
Aurora Boreală roșie a fost văzută, în această seară, în Dobrogea

Am reușit să surprindem Aurora Boreală, în această seară, la ora 19,15, în timp ce ne plimbam prin județul Tulcea. Este uluitor să vezi pete roșii, uriașe, pe cer, în condițiile în care, la noi, Aurora Boreală este un fenomen foarte rar. Am observat-o atât în dreptul localității Zebil, cât și la Cetatea Enisala, cu care, de altfel, am reușit să o fotografiem.

Aurora Boreală, în Dobrogea și în toată țara

Potrivit specialiștilor, Aurora Boreală din această seară a fost cea mai strălucitoare și cea mai extinsă pe cerul României, din ultimii 20 de ani cel puțin.

Spre deosebire de țările nordice, unde fenomenul poate fi văzut în special în nuanțe de verde și albastru, în Dobrogea și în toată țara, dar chiar și în unele state din Europa, ea a avut culoarea roșie.

Acest fenomen a apărut spre Nord, acolo unde apar aurorele, nu la Vest, unde atmosfera poate fi încărcată cu vapori de apă care pot fi luminați de soarele care apune.

Ce este Aurora Boreală și cum se formează?

„Temperatura din miezul Soarelui este enormă. La această temperatură are loc o reacție de fuziune nucleară a hidrogenului. Ca urmare, particulele încărcate electric sunt aruncate din atmosfera Soarelui și scapă în spațiu. Acestea ajung la un moment dat la Pământ și interacționează cu câmpul magnetic al Terrei (numit magnetosferă), creând o perturbare în magnetosferă.

Apoi, aceste particule ale vântului solar, încărcate cu o energie mare, se ciocnesc cu gazele care compun atmosfera Pământului, în principal oxigen și azot. Aceste coliziuni determină emisia de lumină vizibilă, pe care o numim Auroră Polară – Boreală în emisfera nordică și Australă în emisfera sudică.

Culorile Aurorei Polare se datorează naturii și altitudinii atomilor din atmosferă, care sunt loviți de particule încărcate energetic, ce vin de la soare. Fiecare element chimic emite lumină vizibilă de o anumită culoare. La altitudinea la care se regăsesc Luminile Nordice, atmosfera este formată, în mare parte, din oxigen, care emite o lumină verde în câteva secunde. Acesta este motivul pentru care aurora este predominant verde. Totuși, ea poate avea și nuanțe de roșu, cum a fost în această seară în Dobrogea și în restul țării, de mov sau albastru”, aflăm de pe site-ul https://ro.auroralabsnorway.com/the-northern-lights/.

Coliziunile dintre particulele încărcate ale vântului solar și moleculele de aer ale atmosferei nu sunt egale și au niveluri de forță diferite, ceea ce determină cât de departe poate aurora boreală să coboare. În Norvegia sau Islanda sunt cele mai bune locuri pentru a admira Aurora Boreală, chiar și la activitate minimă.

November 5, 2023
”Drumul Cetăților”, un traseu turistic de o zi, în județul Tulcea

Turiștii pasionați de istorie și arheologie, dar și de drumeții pot face o excursie de o zi în județul Tulcea, pe traseul ”Drumul Cetăților”. Acesta are un caracter cultural și oferă posibilitatea cunoașterii a trei dintre cele mai importante situri arheologice din Dobrogea, amplasate într-un cadru natural unic, cu peisaje pitorești și cu numeroase povești istorice. Traseul turistic urmează ruta Babadag-Enisala-Jurilovca-Slava Rusă și este promovat de Grupul de Acțiune Locală GAL Razim.

Traseul „Drumul Cetăților” începe din orașul Babadag

Traseul ”Drumul Cetăților” pornește din ”Sinaia Dobrogei”, cum a fost numită localitatea Babadag, datorită așezării sale la poalele dealurilor împădurite Koiun-Baba, Sultan Tepe și Ianik Bair.

Orașul Babadag are o istorie foarte veche și interesantă. Numele localității, în traducere ”Muntele Tatălui” este mai vechi decât Imperiul Otoman, astfel că s-au păstrat numeroase povești din acele vremuri. Când mergem spre Tulcea, de regulă trecem în grabă prin frumosul oraș Babadag, fără să știm că are atracții turistice și legende captivante.

Denumirea localității Babadag este legată de sosirea turcilor și a turkmenilor pre-otomani pe acest teritoriu, fiind astfel mai veche decât Imperiul Otoman.

Orașul Babadag are câteva atracții turistice interesante, care merită să fie vizitate. Este vorba despre Moscheea Gazi Ali Pașa, Muzeul de Artă Orientală și Mausoleul în care este înmormântat Gazi Ali Pașa, toate situate în apropiere una față de cealaltă.

Dealul cu sculpturi de la Babadag este o altă atracție turistică, mai puțin cunoscută de vizitatori. Povestea Platoului cu sculpturi este foarte interesantă. Am scris aici despre povestea sculpturilor abandonate de zeci de ani, pe dealul pe care se află Tabăra Babadag, un loc care le oferă vizitatorilor o frumoasă priveliște asupra orașului.

Orașul Babadag și zonele limitrofe reprezintă o zonă turistică unică, prin frumusețea, diversitatea, bogăția și varietatea numeroaselor rezervații naturale care se regăsesc în această zonă.

Pădurea Babadag își justifică statutul de rezervație naturală și areal protejat prin cea mai mare concentrație de specii de orhidee amenințate cu dispariția, întâlnite pe o suprafață restrânsă. Cele mai multe specii plante rare se întâlnesc în partea de sud a rezervației, în pădurea de stejar pufos.

Enisala, prima fortăreață de pe traseul ”Drumul Cetăților”

Localitatea Enisala din comuna Sarichioi este inclusă în traseul ”Drumul Cetăților”, deoarece, pe teritoriul său există un patrimoniu arheologic de excepție. Cetatea medievală Enisala atrage atenția turiștilor, atât prin mărimea și soliditatea zidurilor, cât și prin frumusețea monumentului și poziția sa strategică.

Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei.

Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala. Peisajele care ni se dezvăluie la poalele ruinelor cetății sunt spectaculoase, astfel că, de sus, putem admira dealurile de pe cuprinsul rezervației Enisala, dar și lacurile Razim și Babadag, iar la apus ni se oferă o perspectivă de poveste.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

Cel mai vechi document cunoscut în care se regăsește denumirea Yeni-Sale este cronica turcească a lui Sukrullah bin Sehab-ed-din Ahmed, din prima parte a sec. al XV-lea. Vestitul călător turc Evliya Celebi consemna, în trecerea sa prin Dobrogea, în 1652, că ”cetatea Yeni-Sale, este înaltă și așezată pe un deal pietros”.

Enisala este un cuvânt turcesc, format din cuvintele Yeni care înseamnă nou și sale – așezare, astfel că se traduce sat nou sau așezare nouă.

Localității Enisala i-au fost atribuite însă și alte denumiri de-a lungul anilor. În urma analizei hărților de navigație din sec. XIII-XV, cercetătorii au identificat zona în care se află și cetatea medievală Enisala, ca purtând numele de Bambola sau Pampulo.

Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului. Acesta era apărat spre sud-est și est de ziduri masive, groase de 3 metri, cu o înălțime ce altădată atingea 6-7 m și de turnuri poligonale, hexagonale, regulat dispuse în jurul incintei. Spre nord-nord-est se continuă zidul masiv, flancat de două turnuri patrulatere și către vest, ultima parte a curtinei, mergând pe buza prăpastiei, este sprijinită pe un imens bastion.

La baza Cetății Enisala, săpăturile arheologice au scos la iveală sute de complexe arheologice, majoritatea funerare, așezări neolitice sau din prima Epocă a fierului.

În satul Enisala se poate vizita și Gospodăria țărănească conservată in situ, o adevărată sinteză a arhitecturii tradiționale din nordul Dobrogei de la începutul secolului al XX-lea. Realizată din lut, piatră, lemn și stuf, aceasta se integrează armonios peisajului local.

În apropiere se află biserica Sf. Treime, ridicată în perioada 1890-1904, care prezintă un iconostas pictat la începutul secolului XX de către Rafael Mateef, un prolific zugrav de biserici.

Orgame-Argamum, a doua fortăreață de pe traseul ”Drumul Cetăților”

Traseul ”Drumul Cetăților” continuă spre Cetatea Orgame-Argamum, despre care se spune că a fost primul oraș locuit din Dobrogea. Fortăreața este situată în Jurilovca, localitate întemeiată de lipoveni, la începutul sec. al XIX-lea, fondatorul acesteia fiind Jurilca. Localitatea este situată pe malul Lacului Razim și are un mic port, un punct de plecare important spre alte zone turistice, astfel că este denumită și ”Poarta Razimului”.

Cetatea Orgame-Argamum, situată la aproximativ 7 km de comuna Jurilovca, pe faleza stâncoasă a Capului Doloșman și este cel mai important obiectiv cultural al zonei.

Potrivit izvoarelor antice, orașul Orgame a fost întemeiat de greci, între 670-660 î.Chr. Coloniștii greci din Milet, au ajuns în zonă, fiind foarte probabil, primii care au întemeiat o colonie în tot bazinul Mării Negre și au ridicat orașul Orgame. Numele localității apare în lucrarea ”Periegesis”, a primului geograf al istoriei Occidentale, Hecateus din Milet.

Izvoarele legate de Cetatea Argamum-Orgame sunt foarte puține. Nici cercetările arheologice nu sunt prea avansate, situl, care are aproape 100 de hectare este excavat în mică măsură, undeva la 15%, astfel că oricând pot apărea mai multe dovezi istorice.

Vasile Pârvan a identificat situl de la Capul Doloșman ca fiind Orgame, la începutul secolului XX. Deocamdată, în situl de la Capul Doloșman nu s-a găsit nici o inscripție sau un alt izvor cu numele Orgame, astfel că toate dovezile sunt cumva indirecte.

Acum, însă, nu mai este nici un dubiu pentru specialiști că Orgame este actuala Cetate Argamum.

Cetatea Ibida de la Slava Rusă încheie traseul ”Drumul Cetăților”

De la Jurilovca, se continuă traseul spre Slava Rusă, trecând prin localitățile Lunca și Ceamurlia de Jos, urmând Valea Slavelor. Este un drum frumos, cu dealuri acoperite de păduri, cu peisaje inedite și locuri umbroase.

Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

Istoricii și arheologii apreciază că Ibida sau Libida era de 4 ori mai mare decât Cetatea Histria și de două ori mai mare față de Tropaeum Traiani.

”Fortificația de la Slava Rusă a intrat în literatura de specialitate în 1875, iar pe la 1898, inginerul Pamfil Polonic face un prim-plan al cetății și spune că avea ziduri și turnuri colosale.

El a identificat 24 de turnuri și 3 porți, două dintre ele numite impropriu porți, pentru că sunt locurile prin care râul Slava intra și respectiv ieșea din cetate. Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Suprafața este împărțită în două părți aproximativ egale.

Latura de nord a cetății intră în sat, laturile de est și sud sunt sub actualele ulițe ale localității Slava Rusă, iar sub unul dintre dealuri a fost descoperită o fortificație anexă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu. Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

La Ibida au fost descoperite și două basilici.

În zona Slava Rusă-Slava Cercheză, vechile tradiții creștine au fost continuate de comunitățile de lipoveni, ale căror biserici sunt răspândite pe teritoriul celor două sate. Două dintre cele mai reprezentative biserici din Slava Rusă, sunt Uspenia și Vovedenia, ambele cu mănăstiri în incintă. Cele două obiective pot face parte dintr-un circuit cultural-religios.

În zonă se poate vizita și o moară de vânt, simbol al arhitecturii populare, o construcție de lemn de la începutul secolului XX.

De la Slava Rusă se pot realiza excursii cu bicicleta sau cu mașina spre rezervația naturală Pădurea Babadag-Codru, Pădurea Topolog și spre Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

Pe traseul ”Drumul Cetăților”, turiștii pot face popasuri la numeroasele pensiuni și cherhanale din zonă, unde pot mânca produse tradiționale preparate din pește proaspăt, de către localnici.

September 23, 2022
10 rezervații naturale din Dobrogea, excelente pentru excursii

10 rezervații naturale din Dobrogea am inclus în acest articol, deși sunt 74 în total, unele necunoscute chiar și de către de locuitorii din cele două județe, Constanța și Tulcea. Sunt atât de frumoase și interesante, încât, de multe ori nici nu merită să faci un drum până la munte pentru a te bucura de natură.

1. Munții Măcinului, una dintre cele 10 rezervații naturale din Dobrogea

Munții Măcinului sunt cei mai vechi munți din România. Ei sunt situați în nord-vestul Dobrogei, în județul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviței și zona Cerna-Horia.

Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată de interes național și a fost declarată Rezervație a Biosferei în anul 1998. Aici se întâlnesc specii foarte rare de plante și este singurul parc național din țară care protejează suprafețe mari de vegetație stepică. Originalitatea peisajului este dată atât de formațiunile mari din granit, cât și de contrastul între vegetația forestieră și pajiștile stepice.

Natura se dezvăluie într-un mod aparte în Munții Măcinului, astfel că această zonă din județul Tulcea a fost apreciată chiar și de Regina Maria și de Regele Ferdinand.

”Sunt zone întinse pe care cresc flori și există o specie de păr argintiu, pentru care Regina Maria a venit special cu invitații săi de onoare, consuli și diplomați.

Ele au fost propuse să devină rezervații naturale, după o vizită a reginei Maria în anul 1926, iar în mai 1927, de Ziua Regelui s-a dat ordinul prin care s-au înființat primele două rezervații din România.

Este vorba despre Rezervația Consul, denumită și rezervația Regelui Ferdinand sau a dealului Cinel și Rezervația de păr argintiu de la Niculițel.

În acea vizită, Regina Maria a fost însoțită și de un farmacist, care îi oferea detalii legate de plantele rare din Munții Măcinului și astfel a aflat că unele dintre ele cresc doar în Dobrogea.

Dealul Consul este unul dintre cele 18 trasee amenajate în Munții Măcinului”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Administrației Naționale Parcul Munții Măcinului, Viorel Roșca.

2. Rezervații naturale din Dobrogea – Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei

Rezervația naturală cea mai reprezentativă din județul Constanța este Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei. Cele două rezervații naturale din Dobrogea sunt oarecum legate una de cealaltă și sunt situate în Podișul Dobrogei Centrale, denumit și Podișul Casimcei.

”Gura Dobrogei este o arie protejată foarte importantă, de interes național, care are aproximativ 243 de hectare. Ea este situată în județul Constanța și a fost declarată arie protejată în anul 2007.

Rezervația este de interes floristic și faunistic, dar mai ales geologic, ea fiind alcătuită din stânci calcaroase foarte vechi, de vârstă jurasică, din cheiuri și maluri de văi și, nu în ultimul rând, din numeroase peșteri.

La Gura Dobrogei sunt mai mult de 10 peșteri, însă două dintre ele sunt mai mari și mai cunoscute. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor și Peștera La Adam”, a declarat pentru Discover Dobrogea, conf. univ.dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.

Cheile Dobrogei protejează o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare și au o altitudine medie de 86 de metri.

”Este o zonă foarte veche, în care se întâlnesc la tot pasul urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică. Practic, aici au fost găsite primele urme ale dinozaurilor din România, Cheile Dobrogei fiind rocile cele mai vechi din țară.

Ele sunt săpate pe o lungime de aproape 2 kilometri de pârâul Visterna, un afluent al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean. Vorbim de o zonă de vârf precambriană de aproape 2 milioane de ani.

Inițial, acele stânci aveau peste 1000 de metri înălțime, însă agenții externi, apa, vântul, apele curgătoare le-au erodat continuu, până au ajuns la înălțimea actuală, de puțin peste 100 de metri”, a precizat pentru Discover Dobrogea, profesorul Marius Lungu.

3. Rezervații naturale din Dobrogea – Delta Dunării, situl natural care a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1991

Cuprinsă între cele trei brațe, Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe, Delta Dunării este una dintre cele mai importante rezervații naturale din Dobrogea și reprezintă o atracție unică și deosebită pentru turiștii de pe toată planeta.

Unica deltă din lume declarată rezervație a biosferei, Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 580.000 de hectare. Este imposibil să nu te îndrăgostești de acest muzeu viu al biodiversității, care are 30 de tipuri de ecosisteme, 130 de specii de pește și 360 de specii de păsări.

Pentru iubitorii de natură, delta este un adevărat Rai pe pământ. Ei pot admira dansul stolurilor de înaripate, dar și flora care creează peisaje de vis, pe care nici cei mai iscusiți artiști nu le pot reproduce.

Cel mai important însă este faptul că vizitatorii trebuie să conștientizeze că se află într-o rezervație naturală, să aibă grijă de natură și să îi respecte regulile, astfel încât să păstrăm această zonă minunată și pentru generațiile care vor urma.

Pădurea Letea și Pădurea Caraorman sunt două rezervații naturale spectaculoase, din Delta Dunării.

Mulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi rezervații naturale din România, vor să vadă dunele de nisip, copacii seculari, care au 400-500 de ani, iar cel mai bătrân are 780 de ani, dar și caii sălbăticiți.

Foto: ghidul de turism din Delta Dunării Mihai Călin

Pădurea Caraorman sau Pădurea Neagră, situată în zona de sud a grindului Caraorman, este monument al naturii din anul 1940, iar în 2000 a primit statutul de arie protejată. Este renumită pentru peisajele deosebite, pentru floră și stejarii de peste 400 de ani, iar punctul de interes este reprezentat de un copac foarte bătrân, denumit ”Stejarul îngenuncheat”.

4. Rezervația naturală Canaraua Fetii

În zona sud-vestică a Dobrogei, în județul Constanța, la ieșire din comuna Băneasa, în apropiere de Lipnița găsim, cumva ascunsă, Canaraua Fetii, care nu putea lipsi din articolul rezervații naturale din Dobrogea. Aceasta este situată într-o zonă spectaculoasă, cu dealuri, văi și stânci calcaroase, cu profil de canion. Au apărut numeroase legende despre aceste locuri minunate, prin care se spune că a curs, cândva, Dunărea.

Drumul pietruit este frumos desenat printr-o pădure de stejari și goruni. Rezervația naturală începe de lângă balta Iormac, situată în apropiere de Băneasa și ajunge până în Bulgaria, unde a fost numită Suha Reka sau Râul Secat.

Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.

În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică de numai câțiva metri în partea superioară a stâncii, despre care spun că a funcționat între secolele IV-III d.Hr. În apropierea rezervației a fost construită, începând din 2011, Mânăstirea Sf. Gherman, unde mulți credincioși merg să se reculeagă prin rugăciune.

Versanții de la Canaraua Fetii reprezintă casa și locul de odihnă pentru mai multe specii de păsări. Printre cele mai ușor de observat sunt șorecarii și acvila de câmp. Arealul este un mediu propice pentru numeroase mamifere, dar și pentru broaștele țestoase de uscat dobrogene, care și-au dezvoltat habitatul în zonă, acesta fiind unul din elementele pentru care zona a fost declarată protejată.

5. Rezervația naturală ”Dealul Bujorului”

Întinsă pe o suprafață generoasă, de aproximativ 51 de hectare, Rezervația naturală Dealul Bujorului este în județul Tulcea, în zona central-nordică a Podișului Babadag, în apropierea satului Atmagea, comuna Ciucurova.

Primăvara, rezervația arată ca un adevărat paradis verde, din care nu lipsește specia de bujor românesc Paeonia peregrina, care figurează pe Lista Roșie a plantelor superioare din România, în categoria vulnerabil și rar, este ocrotit prin lege și declarat monument al naturii.

În Rezervația ”Dealul Bujorului” am văzut primăvara și câteva lalele vărgate, destul de rare în Dobrogea, motiv pentru care sunt protejate de lege.

În rezervație se poate ajunge, fie dinspre Atmagea, pe un drum agricol, fie dinspre localitatea Nicolae Bălcescu, pe un drum forestier.

6. Rezervația naturală Dumbrăveni

O altă rezervație de basm situată în județul Constanța este Dumbrăveni. Localitatea cu același nume se află la aproximativ 70 de km de orașul Constanța și are cel mai redus număr de locuitori din tot județul. La ultimul recensământ au fost înregistrate doar 552 de persoane.

Drumul spre comuna Dumbrăveni trece prin pădurea de foioase și este un adevărat spectacol. Rezervația Dumbrăveni, situată în zona de S-V a județului Constanța se întinde pe o suprafață de peste 2000 de hectare. Ea a fost declarată arie protejată, în anul 2007, fiind încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei.

La Dumbrăveni au fost descoperite două biserici rupestre, care au câteva încăperi și o galerie, cioplite în versantul de nord al stâncii calcaroase. Lăcașurile sunt atestate istoric în Evul Mediu Timpuriu. Arheologii care le-au cercetat, spun că bisericile rupestre de la Dumbrăveni sunt din secolele IX-X.

În cadrul săpăturilor de salvare din anul 1992, arheologii au descoperit într-unul dintre mormintele cercetate și o monedă din bronz, din secolul IV d.Hr., care constituie o dovadă privind existența în zonă a unei mici comunități paleocreștine.

Dumbrăveni este o rezervație extrem de frumoasă, în care poți petrece câteva ore în natură. La întoarcere, treceți prin localitatea Adamclisi, pentru a vizita Monumentul, cetatea și muzeul, care ne prezintă informații istorice foarte interesante și captivante.

7. Rezervația naturală Hagieni

Puțini constănțeni sau turiști au ajuns în Pădurea Hagieni. Rezervația naturală Pădurea Hagieni este situată în partea sud-estică a Podișului Dobrogei de Sud, la o distanță de aproximativ 10 kilometri de orașul Mangalia. Mărginită de localitățile Albești, Hagieni și Limanu, pădurea se întinde pe o suprafață de 586 de hectare, din care, pe 395 de hectare este rezervația propriu-zisă.

În aria protejată nu este permis accesul cu mașina, însă vizitatorii se pot plimba pe jos, pentru a se bucura de natură. Rezervația Hagieni are un traseu important de 2-3 ore și ajunge la Cazane, o zonă foarte frumoasă, cu un lac în interior. Acolo sunt și niște puțuri care alimentează cu apă orașul Mangalia.

Rezervația este foarte vastă, însă două trasee sunt accesibile pentru turiști. Primul este spre zona denumită Pănoiu, iar al doilea traseu trece prin centrul rezervației și este denumit zona Cazane, pentru că pe acele terenuri sunt trei gropi mai adânci, care seamănă cu niște cazane.

Pădurea Hagieni a fost declarată arie protejată, în anul 1970. Rezervația adăpostește 841 de specii de plante, dar și foarte multe specii de păsări și animale care nu se regăsesc în alte zone ale țării.

Cele mai reprezentative sunt pădurile de cărpiniță, păliur, scumpie, iasomie și ciumbriță. Există însă și specii de animale rare care își găsesc adăpostul la Hagieni, printre care broasca țestoasă dobrogeană, vipera cu corn dobrogeană, gușterul și șarpele rău.

În rezervație trăiesc, de asemenea, porci mistreți, fazani, căprioare, vulpi, șacali, iepuri și multe alte specii de animale și păsări.

8. Rezervația naturală Dunele marine de la Agigea

Dunele marine de la Agigea sunt singurele dune care au mai rămas pe tot litoralul românesc. Ele s-au păstrat pentru că au fost protejate, iar zona a primit statutul de rezervație a României. Nici măcar în Al Doilea Război Mondial, când Ministerul de Război dorea să construiască la Agigea un sistem de apărare, autoritățile nu au reușit să distrugă rezervația, deși intenționau să facă acest lucru.

Dunele marine de la Agigea reprezintă habitatul dominant care era, în urmă cu 100 de ani, pe aproape tot litoralul românesc.

”La Agigea sunt singurele dune care au rămas pe țărmul românesc al Mării Negre, exceptând Delta Dunării, unde este un alt tip de dune, formate în combinație foarte mare cu nisipul adus de fluviu.

Aici, este vorba de niște dune instalate pe un substrat dur, calcaros. Sunt dune marine, fără aluviuni prea mari din partea Dunării. Ele sunt singurele care au mai rămas, pentru că restul litoralului s-a transformat în plaje, au apărut pensiuni, hoteluri și tot felul de alte lucruri. Dunele de la Agigea au fost protejate.

Mai întâi, au fost îngrădite de către prof. Ioan Borcea, prin 1925-1926, iar în 1938 au primit statutul de Rezervație a României”, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea, Emanuel-Ștefan Baltag.

Stațiunea de cercetare de la Agigea este destul de veche și e cunoscută în întreaga țară, pentru că a fost înființată în anul 1926, acum aproape 100 de ani. Este prima Stațiune de Cercetare a Mării Negre din țara noastră, astfel că are o popularitate foarte mare, mai ales în rândul biologilor.

Rezervația este vizitată atât de către constănțeni, cât și de turiști. Ei vin aici în special primăvara, vara și toamna, pentru a vedea atât stațiunea, cât și dunele marine de la Agigea. Este una din primele rezervații din România și singura din țară în care pot fi observate dunele marine de nisip, am mai aflat de la directorul Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, Emanuel-Ștefan Baltag.

9. Rezervația Allah Bair sau ”Dealul lui Dumnezeu”

Rezervația Allah Bair le oferă constănțenilor care se gândesc să dea o fugă la munte, o alternativă minunată pentru petrecerea unei zile în natură, dar și turiștilor care ajung în zonă și vor să viziteze un loc deosebit. Sute de specii de plante, animale și păsări, peisajele încântătoare, canioanele spectaculoase săpate în loess, traseele interesante printre rocile de vârstă cretacică și jurasică, toate fac din această rezervație naturală situată pe raza comunei constănțene Crucea, o destinație care nu trebuie ratată de amatorii de drumeții și iubitorii de frumos.

Rezervația Allah Bair, arie protejată Natura 2000, se află în comuna Crucea, în zona satului Băltăgești și se întinde printre văile denumite de localnici Saragea Dere și Satișkioi Dere.

Comuna Crucea se află în partea centrală a Dobrogei, în nordul Podișului Dorobanțu, unde relieful este dominat de ”Dealul Înșiratelor”. Ramificațiile acestui deal au direcția de la vest la est. Este numit așa, pentru că pe coama lui sunt înlănțuite mai multe movile, cu înălțimea maximă de 200 de metri.

Dealul Allah Bair este cel mai înalt din județul Constanța și are o altitudine de 205 metri, pe care o atinge în vârful Saragea Iuiuk. Este minunat să pășești pe rocile de vârstă cretacică și jurasică și să găsești eșantioane formate prin depunerea cochiliilor și a exoscheletelor unor animale marine nevertebrate, în urmă cu aproximativ 20-30 de milioane de ani.

Versantul vestic al dealului Allah Bair este străbătut de canioane spectaculoase săpate în loess, care permit dezvoltarea unei vegetații specific, dar sunt și locuri ideale pentru numeroase specii de păsări, printre care minunatele prigorii și dumbrăvence.

Cel mai mare canion a fost denumit de localnici ”Valea adâncă”, fiind o râpă foarte frumoasă, dar, în acealși timp și periculoasă, deoarece malul se poate surpa dacă de apropiem prea mult de ea.
Cele peste 322 de specii de plante identificate în rezervaţie reprezintă un adevărat tezaur floristic de interes ştiinţific. Printre speciile rare și ocrotite se numără clopoţelul dobrogean, fetica, migdalul pitic și dediţeii.

10. Rezervația naturală Enisala

Mulți turiști ajung în fiecare an la Cetatea Enisala, însă puțini știu că în zonă există și Rezervația naturală Enisala. Aceasta are o suprafață de aproape 58 de hectare și este situată pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi.

Rezervația Enisala este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. De asemenea, aceasta ne oferă un punct de perspectivă unic în România, deoarece putem observa aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea, respectiv stâncării, stepe petrofile și de loess, Lacul Babadag și laguna Razim, cu vegetație tipică de zone umede, Insula Popina și chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră.

Valoarea peisagistică a Rezervației naturale Enisala este sporită de prezența ruinelor Cetății Heracleea, acum denumită Enisala, dar și de existența unor mici grote neexploatate turistic.

Este important să știm că într-o rezervație naturală nu se fac grătare și nu avem voie să rupem plantele, dacă dorim să se bucure de ele și copiii sau nepoții noștri. Într-o arie protejată, putem să facem însă drumeții în natură, să respirăm aer curat și să petrecem o zi în liniște, departe de lumea dezlănțuită din orașe, însă nu trebuie să lăsăm deșeuri în urma noastră, ci doar să ne bucurăm de natură și să respectăm mediul înconjurător.

August 3, 2022
Cetățile din Tulcea, obiective turistice unice, cu povești extraordinare

Cetățile din Tulcea au numeroase legende și sunt obiective turistice extrem de interesante, amplasate în zone în care peisajele sunt spectaculoase. Argamum, Enisala, Halmyris, Noviodunum, Ibida sau Aegyssus, toate au o poveste și îi așteaptă pe vizitatori să o descopere.

Cetățile din Tulcea, locuri încărcate de istorie și legende

Toate cetățile din Tulcea au o poveste care este fundamentată din punct de vedere arheologic și istoric. În plus, ele sunt amplasate în locuri extrem de frumoase, astfel că devin atractive chiar și pentru cei care nu sunt pasionați de istorie.

”Dacă ar fi ca eu să fac o recomandare pentru câteva din siturile din județul Tulcea ar fi Slava Rusă, de departe cel mai mare oraș roman din Dobrogea.

Dacă ne raportăm la Argamum am putea spune că avem prima așezare urbană de pe teritoriul României.

De asemenea, Isaccea, care este situl care furnizează cea mai mare cantitate de obiecte arheologice și zona în care au fost martirizați cei care propovăduiau noua credință.

Dacă mergem pe epoci ceva mai recente, Enisala nu are egal, atât prin peisaj, cât și prin acel ”cuib de vulturi”, unde este așezat obiectivul istoric și arheologic. Și nu putem să trecem peste bisericuța Sf Atanasie de la Niculițel.

Am punctat 5 dintre obiectivele care, din punctul meu de vedere sunt importante și au o poveste în spate. Asta nu înseamnă că Halmyris nu este la fel de important. Toate au o poveste și așteptăm vizitatorii să descopere aceste povești”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Argamum-Orgame, un sit important, într-un loc spectaculos

Una dintre cetățile din Tulcea de care turiștii sunt atrași ca un magnet este Argamum-Orgame. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

”La 8 km de localitatea Jurilovca se află, în punctul Capul Doloșman, cetatea Argamum. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

Situl nu este foarte cunoscut, dar turiștii care ajung în acest loc au ocazia să viziteze și punctul de informare de la Cetatea Argamum, unde vor regăsi o serie de date istorice și arheologice.

Într-adevăr și peisajul este spectaculos, stânca de la Capul Doloșman îți oferă o priveliște extraordinară asupra Lacului Razim.

Cei care nu sunt doar iubitori de istorie cunosc faptul că Jurilovca este un punct de plecare spre Gura Portiței. Până în perioada Otomană se naviga foarte mult pe acest lac și se făcea o legătură între cele două canale Dunavăț și Dranov cu Brațul Sfântu Gheorghe, pentru că nu întotdeauna acesta din urmă era propice navigației, în special din cauza înnisipării gurii de vărsare.

Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitu sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă. De asemenea, poate fi vizitată și zona de necropolă”, a precizat cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Ibida din Slava Rusă, unul dintre cele mai frumoase sate din Tulcea

Cetatea Ibida este acoperită parțial de satul Slava Rusă, astfel că nu e la fel de spectaculoasă ca multe dintre cetățile din Tulcea.

Totuși, vă puteți bucura de o plimbare prin localitatea Slava Rusă, una dintre cele mai verzi și frumoase din județul Tulcea, împrejmuită de dealuri, cu numeroase case tradiționale, multe dintre ele părăsite.

”În Slava Rusă există una dintre cele mai mari fortificații de epocă romană din Dobrogea, Ibida sau Libida cum spun arheologii. Cetatea este suprapusă parțial de satul actual Slava Rusă.

Cei care merg în zonă pot să viziteze atât perimetrul unde se desfășoară investigațiile arheologice, unde vor vedea atât zona zidurilor de incintă cu turnurile aferente, cât și magaziile de provizii.

Mai există o construcție care ține de necropola orașului roman, pe care arheologii o numesc ”Cavoul Tudorca”. Numele pornește de la cel care a descoperit acest cavou, cercetat ulterior de către specialiști.

Turiștii au ce să vadă și la Slava Rusă. În plus, cei care vizitează mânăstirea Uspenia trec prin această cetate și în felul acesta am pomenit și un alt obiectiv care poate fi vizitat în zonă”, povestește cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Enisala, cel mai vizitat obiectiv turistic din Tulcea

Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ. În anul 2020, peste 48.000 de turiști au ajuns la ruinele cetății medievale Enisala.

”Cetatea Enisala, situată pe Dealul Gras, a fost datată în diferite perioade, însă un lucru este clar, că fortăreața a fost ridicată în a doua jumătate a sec. al XIV-lea de către genovezi, cei care controlau traficul comercial în Marea Neagră.

Și aceasta este o zonă cu un peisaj extraordinar, iar de pe Dealul Gras se poate vedea, chiar la poale și zona investigată de arheologi în anul 2013, când am cercetat vechiul sat medieval aflat aici, în vecinătate.

La Enisala avem un punct de informare care este foarte util pentru vizitatori. Aceștia pot afla foarte multe date despre zona arheologică de la Enisala, dar și câteva informații despre rezervațiile naturale din zonă”, spune șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Halmyris, fortificația romană de la Murighiol

Mulți dintre turiștii care merg spre Murighiol au ca destinație Delta Dunării. Puțini știu însă, faptul că în apropierea localității Murighiol se află Cetatea Halmyris. Merită și ea să fie vizitată, deoarece a fost un punct important.

”Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

Turiștii care ajung în zonă apreciază și produsele tradiționale preparate de localnici. În Murighiol, dar și la Dunavățul de Jos ori în Mahmudia, vizitatorii pot mânca pește și preparate din pește gătite ca în Delta Dunării, după ce vizitează vestigiile istorice”, am mai aflat de la cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Dinogeția, un important punct turistic

Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este și ea amplasată într-o zonă spectaculoasă.

”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, afirmă cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Dinogeția este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

Turiștii care ajung Dinogeția, una dintre cetățile din Tulcea, pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

În apropierea cetății Dinogeția, urmând traseul Dunării, ajungem la Isaccea, unde se află fortăreața Noviodunum, foarte accesată în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”La Noviodunum exista vadul de traversare a Dunării. Era punctul unde Dunărea era cea mai îngustă și putea fi traversată de către cei care voiau să acceseze de la nord la sud sau invers, drumurile din diferitele perioade istorice.

Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

Noviodunum un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

A fascinat de-a lungul timpului această zonă, pentru că devenise, la un moment dat, un loc încărcat de legende pentru locuitorii din Isaccea de perioadă otomană.

Oamenii acelor vremuri nu știau că a existat o perioadă și mai veche, astfel că atribuiau cetatea unor căpetenii care treceau prin zonă. Și nu trebuie uitat că pe aici și-a trecut Darius armatele în campania lui contra sciților.

De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice.

Noviodunum și Isaccea, care sunt două locații diferite, cu legende și povești extraordinare, care au în spate și un adevăr istoric”, povestește cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

Există legende pentru fiecare dintre cetățile din Tulcea, însă, ele sunt mai interesante atunci când vizităm ruinele fortărețelor antice și medievale, cu atât mai mult, cu cât ele sunt amplasate în zone foarte pitorești.

March 26, 2021
Vlad Eftenie: ”Ceva din mine rimează cu ceva din Dobrogea, acolo mă regăsesc”

Fotografiile lui Vlad Eftenie nu ne lasă indiferenți, ele ne spun povești despre locurile prin care se plimbă, iar cele din Dobrogea sunt senzaționale. Merge mult prin țară și peste hotare și promovează zonele care îl atrag. De fapt, este o sursă de inspirație pentru cei care nu s-au hotărât unde să își petreacă vacanța. Pe Vlad Eftenie, arhitect, profesor la Facultatea de Arhitectură a Universității Ion Mincu din București, dar și unul dintre cei mai cunoscuți fotografi din țară îl știți de pe Facebook sau de pe Instagram. Iar dacă nu îl urmăriți în online, cu siguranță ați văzut pe undeva măcar o fotografie de-a lui, distribuită de prieteni. Vlad Eftenie mi-a povestit ce îl atrage în Dobrogea, tărâmul de poveste în care vine destul de des.

Discover Dobrogea: Vlad Eftenie, faci ce faci și ajungi în Dobrogea, indiferent de anotimp. Ce te atrage în această regiune?

”Sunt dreptaci și așa cum mă uit la hartă cu nordul în sus, parcă îmi vine mai ușor să vin înspre dreapta. Recunosc că nu am descoperit Dobrogea de curând, de câțiva ani tot fac incursiuni în regiune. Mă simt extrem de confortabil cu drumurile acelea foarte lungi, care nu se termină nicăieri.

Le-am descoperit acolo și din acel moment s-a creat o conexiune extraordinară, pentru că ceva din mine rimează cu ceva din Dobrogea și atunci, practic, mă regăsesc acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul și fotograful Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Dacă ar fi să alegi între Delta Dunării și litoralul Mării Negre, ce ai prefera? Care dintre aceste destinații ți se pare mai provocatoare pentru a realiza fotografii reușite?

”Recunosc că sunt diferite, au spirit diferit, totuși. În deltă, timpul nu trece niciodată, acolo, printre plauri, prin diverse canale unde vezi doar păsări, iar sunetele naturii sunt cele care îți atrag atenția, uiți care este relația cu timpul. Marea, în schimb, aduce cu sine briza, este o stare diferită de curgere a aerului. La mare simt că am aer, în Delta Dunării este puțin mai static totul. Cu toate acestea, am făcut niște incursiuni extraordinare în deltă, începând cu anii 2000.

De exemplu, vă pot dezvălui un secret: dincolo de Letea și de locurile care încep să devină din ce în ce mai cunoscute, o tură plecând din Sulina și trecând prin Sfiștofca, Cardon, mergând către Periprava înspre Vâlcov ne arată delta aceea sălbatică, extraordinară. Am făcut această tură cu un pescar pe care l-am angajat în Sulina și a fost o provocare inclusiv pentru el. A spus: ”Copii, vă duc pentru că vreau și eu să văd cum arată locurile astea, nimeni nu mi-a mai cerut să îl duc până acum acolo.” Așa că delta ne oferă surprize și găsim locuri senzaționale. Vă recomand chiar Cararomanul, dincolo de cunoscutele dune de nisip, acolo poți să filmezi un Tarcovsky liniștit. Este colonia aceea de muncitori părăsită, care are un farmec aparte. Delta are, totuși, o altă conotație pentru mine decât marea, e mai aproape de natură și de o anumită atemporalitate. Marea înseamnă briză, înseamnă orizont”, a precizat cunoscutul fotograf Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Delta Dunării este o poveste în sine. Reprezintă o destinație ideală pentru fotograful Vlad Eftenie?

”Sigur că da! Recomand cu căldură delta, iar celor care ajung acolo le spun să aibă mare grijă de natură, să nu facă zgomot, să nu meargă cu șalupa cu viteze extraordinare. În general, oamenii deltei știu toate aceste secrete și respectă acel muzeu natural în aer liber din România, unic în Europa”, a mai spus arhitectul Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Nu doar Delta Dunării este apreciată de turiști, tot județul Tulcea este plin de povești și încărcat de istorie, iar tradițiile oamenilor din Dobrogea de Nord sunt foarte frumoase. Unde îți place să poposești, ce localități te atrag în Tulcea, Vlad Eftenie?

”În județul Tulcea, recunosc că zona aceea a Slavelor, Slava Rusă, Slava Cercheză, apoi pădurea Babadag, Enisala, Sarichioi, sunt niște locuri extraordinare și revin acolo aproape mereu când merg și la mare. Îmi rezerv o zi sau două întotdeauna pentru a face o incursiune în județul Tulcea. Sunt locuri în care se pot face fotografii în voie și peisajele sunt absolut minunate, mai ales dacă apar și niște nori foarte grafici, deja totul devine dramatic.

Și cultura locală este extraordinară, recomand să faceți popasuri prin sate. Mie așa îmi place să fac, las mașina undeva pe la margine și după aceea merg pe jos și îmi place să văd oameni, să mă uit prin curțile lor, să văd ce se întâmplă. Întotdeauna vei găsi oameni prietenoși care te întreabă ce e cu tine pe acolo, îți dau binețe și poți să afli povești”, a povestit pentru Discover Dobrogea, fotograful și arhitectul Vlad Eftenie.

Dacă vii în Dobrogea, nu ratezi o vizită în Vama Veche nici măcar iarna. Mulți spun că Vama nu mai este ce a fost odată. De ce îți place totuși acolo?

”Încerc să ajung la mare cât mai des, este o formă de terapie pentru mine. Încerc să am o relație cât mai bună cu mine și atunci mă ascult și îmi dau ceea ce am nevoie, pe cât posibil. Îmi place în Vama Veche, pentru că eu sunt în continuare cel care eram odată. O parte din mine se încăpățânează să rămână acolo. Într-adevăr, Vama s-a schimbat în ultimii ani, oamenii s-au transformat, dar am descoperit anul acesta cu o deosebită plăcere faptul că Vama Veche s-a maturizat. Dacă până acum era într-o zonă de haos al adolescenței, al căutării de sine, am impresia foarte clară anul ăsta că Vama s-a cristalizat în sfârșit și fiecare loc bine cunoscut, de la sud către nord, s-a maturizat și le oferă vizitatorilor un anumit confort, o anumită liniște.

N-am mai simțit haos și asta mi-a plăcut foarte mult, așa că este o schimbare în bine, chiar dacă nu mai există acel pustiu, acea liniște, acea stare de a fi doar tu și alți câțiva oameni pe plajă. Totuși, din toamnă până prin luna mai, exact asta este starea de Vamă, așa că eu o vizitez oricând. Anul acesta, pe 4 ianuarie eram în Vamă și pozam răsăritul. Nu există un timp anume pentru venit în Vamă, timp e când ți-e dor de mare”, a spus Vlad Eftenie, probabil cu gândul la valurile care se sparg de țărm și la pescărușii fotogenici și neobosiți.

Discover Dobrogea: Ce mesaj trebuie să transmită o fotografie, Vlad Eftenie?

”O fotografie trebuie să spună ceva, să povestească ceva, să aibă ceva de zis. O fotografie merită să creeze un impact emoțional, să îi miște pe cei care văd imaginea, să îi facă să se întrebe ce s-a întâmplat acolo. În cazul meu, atunci când fac fotografie de călătorie sau fotografie de arhitectură, o imagine ar trebui să invite privitorul să vrea să aibă și el acea experiență. Să spună: ”vreau și eu în deltă, vreau la Tulcea” sau ”vreau la mare” ori ”uite ce interesantă este clădirea aceasta, vreau și eu să o vizitez”. Pentru mine, când am astfel de feed-back, înseamnă că mi-am îndeplinit misiunea”, a precizat Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Faci zilnic zeci de fotografii. Ce îți atrage atenția în mod deosebit, astfel încât să fii tentat să scoți telefonul din buzunar și să surprinzi momentul respectiv?

”Am o strategie pe care o pot mărturisi sub formă de secret, mă las impresionat. Pur și simplu sunt un tip impresionabil, mă impresionează foarte multe lucruri pe care le văd de jur împrejur. De la lucruri pe care ceilalți nici nu le observă, până la lucruri atipice. Observ, văd foarte mult, sunt atent și distributiv, pot face mai multe lucruri deodată. Putem reuși să surprindem în ziua de astăzi dintr-o nouă perspectivă ceea ce aduce un nou unghi asupra lucrurilor. Trebuie să avem încredere că există și frumos de jur împrejur”, mi-a mărturisit fotograful Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Vlad Eftenie, ce povești îți place să transmiți adesea prin fotografiile tale? De dragoste, despre oameni și locuri, despre orașe, despre natură, despre toate la un loc?

”Cred că am un fel de melancolie pe care o exprim, un soi de stare de emoție și cred într-adevăr că o imagine bună comunică o emoție. Iar emoția devine acel vehicul care vibrează și care mișcă ceva în privitor. Există povești de jur împrejur, sigur că am fotografii care au participat și la expoziții cu îndrăgostiți, cu săruturi, cu imagini urbane, la care oamenii nu prea sunt atenți în viața de zi cu zi și regăsesc în poze tot felul de povești, îmi place să privesc oamenii și să le descopăr poveștile prin fotografie.

Atunci când sunt în oraș pozez oameni, acțiunile și prezența lor. Când sunt în Dobrogea, de exemplu, ador să nu fie nimeni împrejur, să fiu doar eu și peisajul și atunci este vorba de liniște. Sau la mare, când pozez un răsărit și sunt doar câțiva pescăruși. Cred că este o tranziție între prezența și neprezența oamenilor, tocmai pentru a le pune în valoare prin contrast”, a mai spus Vlad Eftenie.

Indiferent că fotografiază eoliene, câmpuri înverzite, Dunărea, marea sau pescărușii, imaginile surprinse în Dobrogea sau în orice altă parte de arhitectul Vlad Eftenie aduc mii de like-uri pe rețelele de socializare. Chiar dacă în ziua de azi este mult mai simplu să faci poze, iar telefoane inteligente avem aproape toți, calitatea fotografiei nu crește proporțional cu numărul celor care au aparate. Cert este că indiferent dacă facem poze sau fotografii, atunci când vedem o imagine care ne ajunge la suflet o apreciem, pentru că simțim că ne transmite ceva, ne bucurăm că o vedem, iar acest lucru este cel mai important.

Fotografiile sunt realizate de Vlad Eftenie

October 17, 2019
Activități noi pentru turiști în sezonul toamnă-iarnă, la Pensiunea Casa Pescarilor Lunca

Sezonul turistic nu se încheie niciodată în Dobrogea, tocmai de aceea, Casa Pescarilor Lunca le propune turiștilor activități noi, pentru sezonul toamnă-iarnă. Vara s-a dus, dar e o adevărată plăcere să îți petreci vacanța sau minivacanța în Dobrogea și toamna sau iarna. Este perioada în care scăpăm de caniculă, țânțarii dispar și nu ne mai deranjează, traficul este mult mai lejer, iar copacii și stuful prind culori arămii și se reflectă frumos în apele limpezi. Peisajele sunt spectaculoase, iar activitățile în sezonul rece sunt inedite și foarte interesante pentru cei care nu le-au mai testat.

Pensiunea Casa Pescarilor Lunca este locul perfect pentru turiștii care au nevoie de liniște să își audă gândurile și vor să aibă acces rapid cu mașina. O găsiți în localitatea Lunca, în complexul lagunar Razim-Sinoe și în apropierea atracțiilor turistice din județul Tulcea. Este loc liniștit, preferat atât de către vizitatorii care doresc să se relaxeze în natură, să se plimbe cu barca sau caiacul și să privească păsările și peisajele, cât și de amatorii de pescuit.

Turiștii merg la Casa Pescarilor Lunca pentru liniște și plimbări în natură

Situată între ape, într-un cadru de poveste, Casa Pescarilor Lunca reprezintă o adevărată oază de liniște și relaxare. Pensiunea este deschisă tot timpul anului, iar cei mai mulți turiști optează inclusiv toamna și chiar iarna pentru această locație, fie datorită recomandărilor făcute de alți vizitatori, fie pentru că pot ajunge cu mașina până la pensiune. Astfel, ei nu mai sunt nevoiți să își lase autoturismul în Tulcea și să plece în inima Deltei, a declarat pentru Discover Dobrgea Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca.

În plus, de la pensiunea care este situată pe canalele adiacente Lacului Golovița, se poate ajunge oriunde în deltă. ”Pasionații de plimbări cu barca pot ieși pe Dranov și apoi pot merge până la Sf. Gheorghe, la Sulina sau oriunde altundeva. Spre Sf. Gheorghe drumul cu barca durează cam 3 ore și jumătate.

Nu recomandăm un traseu atât de lung, mai ales dacă sunt și copii în barcă, însă turiștii se pot plimba pe lacurile Razim, Golovița și Caraburum, pentru că traseele sunt lejere și se fac în 2-3 ore”, a precizat Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca.

Romantici sau activi, toți turiștii se simt bine la Casa Pescarilor Lunca

Indiferent că mergem în team-building sau cu familia, nici toamna nu ne plictisim la Casa Pescarilor Lunca. Pe lângă faptul că suntem furați de superbul peisaj din jurul pensiunii, activitățile pe care le putem face sunt foarte numeroase. Toate facilitățile de agrement, respectiv bărci cu vâsle, caiace și biciclete sunt incluse în prețul cazării, care este de 250 de lei pe noapte. Cei romantici își pot crea o vacanță de poveste, cu plimbări pe lac și cină la lumina lumânărilor, în timp ce vizitatorii activi se pot întrece în competiții de canoe sau cu bicicletele.

De asemenea, turiștii pot participa la degustări de vin, asociate cu diferite preparate culinare, ce pot fi organizate de gazde și de reprezentanții cramelor. Nici iarna nu este de ocolit această locație, deoarece activitățile sunt de-a dreptul inedite.

Turiștii se pot plimba cu patinele pe lacul înghețat, astfel că dispar limitările oferite de un patinoar situat în oraș, iar senzația este extraordinară. Tot iarna se poate pescui la copcă, pot fi vizitate cetățile sau, dacă aveți norocul să prindeți zăpadă, vă puteți da cu sania pe dealuri, apoi vă încălziți la pensiune cu un vin fiert și stați la povești.

Atracții turistice în apropierea Casei Pescarilor Lunca

Dacă ajungeți la Casa Pescarilor Lunca, ar fi păcat să nu vizitați și atracțiile turistice din apropiere, deoarce zona este încărcată de istorie. Nu ratați o plimbare la Jurilovca, situată la aproximativ 10 km de locul de cazare. Mergeți în fostul oraș Orgame întemeiat de greci, între 670-660 î.Hr., acum Cetatea Orgame-Argamum, prima așezare din România, atestată istoric. De acolo, mai faceți câțiva pași până la Capul Doloșman, cea mai înaltă faleză stâncoasă de pe litoralul românesc. Este o zonă specială, deoarece perspectiva pe care o oferă este senzațională. Pe 180 de grade peisajul are apă, lagună și mare, iar celelalte 180 de grade sunt rezervate dealurilor Dobrogei. Este o priveliște încântătoare, iar fotografiile vor fi extrem de reușite. De la Jurilovca, dacă mai parcurgeți 25 de km ajungeți la Enisala, o altă localitate cu povești frumoase.

Faceți un efort și urcați la fortăreața medievală Yeni-Sale (Sat nou) sau Enisala, cum o știm cu toții. Situată pe un deal calcaros, cetatea, care reprezintă un monument de arhitectură militară, domină zona lacurilor Razim și Babadag. Fortificația de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești între anii 1397-1416, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După ce Dobrogea a fost cucerită de turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană, însă ulterior, deoarece nu mai corespundea intereselor strategice și economice ale turcilor a fost abandonată. Dacă vreți să aveți parte de un peisaj deosebit la întoarcerea spre Casa Pescarilor Lunca, faceți un ocol și mergeți spre Pădurea Babadag. Tot de la Pensiunea Casa Pescarilor puteți merge și spre triunghiul mânăstirilor, situat la 70 de km de satul Lunca. Lăcașurile de cult Saon, Cocoș și Celic Dere au o istorie extraordinară și reprezintă o atracție importantă pentru turiștii care ajung în județul Tulcea.

Gastronomie tradițională deltaică la Casa Pescarilor Lunca

Dacă v-ați propus să faceți o cură de pește la Lunca, sigur vă iese pasența. La restaurantul Casei Pescarilor există atât de multe produse delicioase preparate din pește proaspăt, astfel încât niciun mofturos nu pleacă nemulțumit. ”Nu există turist care să nu ceară borș de pește, însă, în ultima perioadă mulți au aflat de storceag și ne solicită acest preparat”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor din localitatea Lunca. De la ea am aflat și faptul că icrele sunt nelipsite de pe masă. Un alt preparat adorat de vizitatorii restaurantului din Lunca este tochitura de somn. Mihaela ne-a povestit cum se pregătește acest produs preferat de turiști. Teoretic, nu se face greu, dar cu siguranță este nevoie de experiență. Fileul de somn se trage la tigaie, se fierbe în puțin vin alb, se adaugă câteva legume și mirodenii, apoi se servește alături de un pahar cu vin din Dobrogea.

Vă mai ofer un pont, dacă ajungeți la Casa Pescarilor comandați zacuscă de pește, este un deliciu și veți mai cere o porție. Mihaela Feodorov mi-a dezvăluit că zacusca este preparată toamna, doar cu legume de la producătorii locali, care nu folosesc pesticide sau insecticide, iar peștele este adăugat când comandă clienții acest produs bun, de te lingi pe degete. Desigur, sunt multe alte preparate pe care le puteți încerca la Casa Pescarilor, de la chiftele sau șnițele din pește, până la saramură, plachie, pește la cuptor, marinat sau împănat.

În ultima perioadă au ajuns la Lunca foarte multe familii cu copii. Acolo există locuri de joacă, iar părinții pot sta relaxați, deoarece micuții nu se plictisesc nicio clipă. Indiferent că mergeți într-o minivacanță, în team-building sau pentru o aniversare, cu siguranță veți visa când ajungeți acasă, la acest loc în care ați petrecut momente frumoase și o să doriți să vă reîntoarceți. Vacanță frumoasă să aveți!

September 19, 2019
Mirajul Deltei Dunării îi atrage ca un magnet pe turiști

Delta Dunării este un loc magic, pe care, odată ce l-ai vizitat, îți dorești să îl revezi. În orice anotimp ai merge, mirajul Deltei Dunării te atrage, fie pentru peisajele spectaculoase sau ospitalitatea gazdelor, fie pentru preparatele tradiționale pregătite cu mult suflet de către gospodine și tradițiile care încă se mai păstrează. Simplitatea oamenilor, natura care te înconjoară oriunde te-ai afla, luciul apelor pe care se reflectă plantele de pe mal și nenumăratele specii de păsări pe care le poți observa fără cel mai mic efort, fac din Delta Dunării raiul iubitorilor de liniște, natură sau de mâncăruri tradiționale.

Zeci de prieteni au petrecut anul acesta cel puțin o minivacanță în județul Tulcea, după ce au citit articolele publicate pe Discover Dobrogea și au văzut fotografiile realizate de noi între apele generoase ale Dunării sau ale lacurilor din deltă. S-au întors plăcut impresionați de bogățiile din Delta Dunării și de experiențele deosebite de care au avut parte, cu atât mai mult cu cât au ales o astfel de vacanță pentru prima dată. Și-au promis că vor reveni pe tărâmurile magice ale deltei și au regretat că nu le-au vizitat până acum.

Mirajul Deltei Dunării a atras zeci de mii de turiști

Parcă niciodată Delta Dunării nu a fost mai căutată ca acum. A devenit un must-see, iar voucerele de vacanță le oferă multor turiști oportunitatea de a vizita această lume de basm, la care înainte doar visau.

Promovarea pe care o face de mai bine de un an Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării le dezvăluie românilor, dar și potențialilor turiști străini, obiectivele pe care n-ar trebui să le rateze dacă ajung în județul Tulcea. Astfel, rezultatele eforturilor făcute de echipa AMDTDD au dovedit tuturor că o destinație bine promovată poate înregistra o creștere spectaculoasă de 77% a numărului de turiști, într-un singur an.

Interesant este faptul că asociația nu și-a propus să dezvolte turismul în mod haotic, doar de dragul de a atrage vizitatori. Este promovat un produs turistic integrat, bazat pe elemente de multiculturalitate, tradiții, meșteșuguri, gastronomie locală și biodiversitate, un turism lent, de vizitare, practicat de vizitatori educați, care știu de ce aleg destinația Delta Dunării. Sunt zeci de localități în județul Tulcea, fiecare cu farmecul și cu tradițiile ei, dar voi doar câteva dintre ele.

Sulina, o poveste de oraș

Fiind situată între ape, Sulina nu are o legătură directă cu rețeaua de drumuri din România, astfel că se poate ajunge doar pe calea apei. Farurile din Sulina, istoria orașului, sediul Comisiunii Europene, bisericile vechi, cimitirul multietnic, în care există parcele pentru 6 culte religioase, plaja cu cel mai fin nisip, marea lină și curată, liniștea și mâncărurile delicioase îi atrag pe turiștii români și străini în vechiul orășel cosmopolit.

Este o adevărată plăcere să prinzi răsăritul pe plaja din Sulina și să privești apusul, printre catargele vaselor ancorate pe Dunăre, de pe terasa pensiunii Perla. Practic, Sulina este o poveste de oraș, despre care puteți afla mai multe informații din articolele pe care Discover Dobrogea le-a publicat deja.

Letea, satul dintre ape

Dacă ajungeți în Delta Dunării, o excursie în satul Letea v-ar plăcea nespus. O localitate în care populația este formată în exclusivitate din ucraineni, oameni primitori și gata să vă arate frumusețile locului. Ei au căruțele pregătite, caii țesălați și îngrijiți, iar o astfel de plimbare prin Pădurea Letea durează două, trei ore.

Spectacolul naturii ne este oferit de localnici pe traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă pe toți cei care îl aleg. Mulți dintre turiștii care ajung în cea mai veche rezervație naturală din România, vor să vadă, pe lângă dunele de nisip și copacii seculari, caii sălbăticiți. Dacă tot ați ajuns la Letea, rugați-l la întoarcere pe căruțaș să vă plimbe puțin prin sat și să vă arate casele tradiționale, cu acoperiș din stuf, pereții albi și tocurile geamurilor vopsite cu albastru.

Iar dacă între timp vi se face foame, nu ocoliți terasa ”La coana Viorica”, unde puteți mânca produse tradiționale pescărești, pregătite ”cu mult suflet” de doamna Viorica.

La Sarichioi, rușii lipoveni păstrează de secole tradițiile

Situată pe malul lacului Razim, localitatea Sarichioi are un farmec aparte. Acolo locuiește cea mai mare comunitate de ruși lipoveni din țară, care își respectă tradițiile cu sfințenie. Este imposibil să nu remarci multitudinea de flori pe care localnicii gospodari le au în fața curților.

Cele două biserici lipovenești de rit vechi din Sarichioi situate pe malul lacului își înalță semețe cupolele spre cer și cheamă în fiecare duminică și de sărbători pe credincioși la slujbă.

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din apropiere este Cetatea medievală Enisala, situată la 7 kilometri de Sarichioi.

Jurilovca și istoria ei

La mică distanță de Sarichioi se află comuna Jurilovca, despre care se spune că are cea mai mare comunitate de pescari din Delta Dunării. Înconjurată de lacurile Razim și Golovița și la câteva vâsle distanță de Gura Portiței, Jurilovca este o localitate unică în Dobrogea, dar mai puțin cunoscută de turiști.

Extrem de bogată în vestigii istorice, Jurilovca merită vizitată. Panorama uluitoare pe care o puteți vedea de pe Capul Doloșman și poveștile istorice despre fortăreața greco-romană Argamum relatate de ghizii din zonă, vor reprezenta cu siguranță o experiență deosebită.

Sfântu Gheorghe, satul pescăresc de haholi

Plaja sălbatică, pensiunile cochete de pe malul Dunării și numeroasele evenimente organizate în localitate, îi atrag pe turiști la Sfântu Gheorghe. Pe vremuri era un sat cu peste 700 de pescari, însă acum acesta este numărul total de persoane, români, lipoveni și ucraineni care mai trăiesc în Sfântu Gheorghe.

Localnicii sunt învățați cu turiștii și le oferă mâncăruri pescărești, plimbări pe canalele Dunării și muzică tradițională.

Peștele este gătit în mii de feluri în Delta Dunării

Localnicii din Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt foarte inventivi. Când singurul produs pe care îl au gospodinele la îndemână este peștele, se adaptează și gătesc din el ceea ce nouă nici nu ne trece prin minte.

Borș de pește, tocană, musaca, chiftele, saramură, zacuscă pește pane, umplut, scordolea, prăjit, marinat, uscat, în tarte sau plăcinte, în sarmale ori ardei umpluți, pe varză sau pe grătar, peștele nu lipsește de pe masa locuitorilor din deltă. Iar turiștii apreciază foarte mult gastronomia deltaică, deoarece doar în județul Tulcea pot gusta astfel de delicatese.

Despre localitățile din Delta Dunării, obiceiurile și tradițiile oamenilor de acolo vom mai scrie multe articole interesante. Dacă le apreciați, vă așteptăm să intrați în comunitatea de cititori, printr-un like pe pagina noastră de Facebook, Discover Dobrogea. Vă mulțumim!

August 17, 2019