Tag: Elpis Constanta

  • Comunitatea Elenă Elpis Constanța păstrează tradiția Vasilopitei

    Comunitatea Elenă Elpis Constanța păstrează tradiția Vasilopitei

    În spiritul păstrării tradiției creștin-ortodoxe a cinstirii, la început de an, Duminică, 21 ianuarie ora 12.00, la Biserica Greacă Methamorphosis din Constanța, după Sfânta Liturghie, în spiritul de promovare a modelului de viață creștin-ortodox, a valorilor spirituale și culturale, Comunitatea Elenă Elpis Constanța are plăcerea să vă invite la tăierea plăcintei/prăjiturii Sfântului Vasile.

    Sfântul Vasile cel Mare este cel mai important ierarh patristic, fiind considerat fondatorul legăturii indisolubile dintre medicină și religie și fondatorul vieții de obște în mânăstiri.

    Tradiția Vasilopitei este legată de momentul în care poporului păstorit de ierarhul Vasile cel Mare în zona Cezareei Capadociei i s-a impus plătirea unei taxe împovărătoare, în timpul unei foamete. Familiile au fost nevoite să renunțe la bijuterii, monede și obiecte de valoare.

    vasilopita-comunitatea-elena-elpis-constanta

    Sfântul Vasile a mers la împărat, apărând cauza poporului. La rugămintea sa, împăratul a anulat taxa și i-a returnat episcopului averea oamenilor.

    Neștiind cui i se cuvenea fiecare obiect în parte, Sfântul Vasile a decis să fie pregătită o mare plăcintă în care să fie puse toate obiectele.

    După Sfânta Liturghie a binecuvântat și a tăiat plăcinta, dând fiecărui om câte o felie. În mod miraculos, fiecare și-a primit lucrurile la care fusese nevoit să renunțe.

    De atunci, grecii si crestin ortodocșii taie Vasilopita, pâinea Sfântului Vasile și cine găsește bănuțul, se consideră că va avea noroc în acel an.

    În recunoscuta comuniune a FAMILIEI locuitorilor orașului Constanța, Comunitatea Elenă Elpis împreună cu Parohia Schimbarea la Față vă invită să fim împreună la această sărbătoare, iar care găsesc bănuții de argint norocoși să aducă bucurie pe fețele tuturor celor prezenți, precizează Anton-Traian Antoniadis, președintele comunității.

  • Ziua Marelui NU sau Ziua Demnității sărbătorită și în Constanța

    Ziua Marelui NU sau Ziua Demnității sărbătorită și în Constanța

    Comunitatea Elena Elpis Constanța împreună cu Ambasada Republicii Elene din România au deosebita plăcere să vă invite în data de 28 octombrie 2023 pentru a celebra împreună Ziua Marelui NU sau Ziua Demnității.

    Ziua Marelui NU va rămâne în istoria statului Elen

    În data de 28 octombrie, Grecia serbează Ziua Demnităţii, considerată a doua sa Zi Naţională, ziua când Grecia sărbătoreşte comemorând eroii căzuţi în lupta antifascistă. Este ziua în care, în anul 1940 ambasadorul Italiei la Atena i-a înmânat generalului Ioannis Metaxas un mesaj de la Mussolini prin care acesta îi cerea acestuia “permisiunea” de trecere nelimitată a trupelor italiene prin Grecia către “punctele strategice” din zonă, adică nici mai mult, nici mai puțin decât să se alăture fascismului.

    Premierul a refuzat ferm cu un NU categoric și marcheaza de fapt, în esență intrarea Greciei în cel de-al doilea război Mondial. Deviza lor a fost “Libertate sau moarte” dând dovadă de o combativitate extraordinară și un patriotism adevărat, fapt ce l-a facut pe Churchill urmărind desfășurarea luptelor să spună: ”nu grecii luptă ca eroii, ci eroii luptă ca grecii” Pentru Grecia, această zi are, pe lângă însemnătatea istorică, o importanță morală aparte. Aminteşte de valorile elene şi, dintre toate, cel mai mult, de demnitate.

    Avem plăcerea să vă invităm să fiți alături de Membrii Comunității Elene Elpis Constanța, președintele Comunității Anton Antoniadis, doamna ambasador al Republicii Elene în România excelenta sa Sofia Grammata, președintele Uniunii Elene din România deputat Dragos Gabriel Zisopol, la evenimentele ce vor avea loc după cum urmează: – Sâmbătă, 28 octombrie, ora 11.00, serviciu religios la Biserica Greacă Metamorphosis Constanța – Sâmbătă, 28 octombrie, ora 12.30, în incinta Muzeului de Artă Constanța unde vor fi expuse operele doamnei Hristofenia Cazacu, pictor scenograf și scenograf la peste 150 de spectacole susținute pe scenele Operei Române din Iași, Operetei de Stat din București, Operei Naționale din București, Timișoara, Galați, Constanța, Botoșani și Craiova, pe scena Teatrului Național din Weimar, a Operei Naționale din Russe și a Operei Populare din Sarajevo, Germania, Elveția, Statele Unite ale Americii, China, Olanda și Luxemburg. Medaliată cu premii în întreaga sa activitate, inclusiv cu Medalia „Meritul Cultural Clasa I”.

    Copii Comunității vor recita câteva poezii pe tema simbolului “NU” , va fi prezentat un foarte scurt film despre istoria acestei zile istorice iar un mic bufet va fi organizat cu grijă. Încă o dată, suntem onorați să vă avem ca oaspeți și vă așteptăm cu drag la sărbătorirea aceastei zile, deosebită pentru istoria statului Elen.

  • ”Noi, dobrogenii, alături întotdeauna de cei în suferință”, o campanie umanitară pentru sinistrații din Turcia

    ”Noi, dobrogenii, alături întotdeauna de cei în suferință”, o campanie umanitară pentru sinistrații din Turcia

    Comunitatea Dobrogeană se mobilizează și lansează o campanie umanitară intitulată ”Noi, dobrogenii, alături întotdeauna de cei în suferință”, pentru a-i ajuta pe oamenii greu încercați din zonele afectate de teribilele cutremure din Turcia. O amplă acțiune de strângere de ajutoare, care vor fi trimise în regiunea de sud a Turciei, este lansată de astăzi, până la sfârșitul lunii. Discover Dobrogea susține și promovează acest proiect umanitar.

    ”Noi, dobrogenii, alături întotdeauna de cei în suferință”, o campanie umanitară cu suflet, pentru suflete

    ”Gândurile noastre se îndreaptă către oamenii greu încercați de cutremurele devastatoare din Turcia. Vedem durere, disperare, deznădejde. O tragedie greu de îndurat și la care nu putem privi nepăsători. Semenii noștri au nevoie de ajutor și stă în puterea noastră, a tuturor, să fim oameni, să fim solidari.

    noi-dobrogenii-alaturi-intotdeauna-de-cei-in-suferinta-campanie-umanitara-dobrogea

    Dobrogea, acest colț al patriei unde de-a lungul vremii toți cei ce au trăit și trăiesc  coabitează în pace și armonie, dobrogeni, NOI, cei ce știm că apropierea umană este singurul lucru de real folos, ne rugăm pentru miracole dar și pentru sufletele celor care și-au pierdut viața, pentru familiile lor și vrem să fim alături de supraviețuitorii ce în aceste momente sunt greu încercați.

    Nu putem sta nepăsători asistând la această tragedie și am decis ca din puținul fiecăruia să dăruim cele de care este nevoie.

    Am luat legătura cu asociațiile umanitare ce acționează în zonă întrebând despre cele de trebuință, urgență iar răspunsul a fost emoționant aflând că pregătesc zilnic 2.500-3.000 de porții de mâncare caldă.

    Problema stringentă este că toți acești oameni care și-au pierdut aproape tot ce au avut, în afară de viață și voință, mănâncă și  dorm sub cerul liber, iar rugămintea a fost ca ajutorul să fie constituit din corturi și aeroterme, pentru a se putea încălzi.

    Drept pentru care am inițiat această campanie umanitară de strângere de fonduri pentru achiziționarea bunurilor descrise mai sus ce vor fi livrate personal de către noi direct în zona afectată”, afirmă președintele Comunității Elene Elpis Constanța, Anton-Traian Antoniadis, inițiatorul proiectului umanitar.

    S-au alăturat acestei campanii, comunitățile dobrogene, greci, bulgari, ruși-lipoveni, albanezi, romi, armeni, turci, aromâni, alături de Camera de Comerț Industrie Navigație și Agricultură Constanța, Discover Dobrogea, Gregor Advertising, Gregor Safety, JKL Garage,  Kaufland România, persoane private și personalități din lumea artei.

    ”Și comunitatea portuară a anunțat că va face donații, prin Romanian Ports Development, FAST Freight, DTS Logistic Services, MLH Shipping, Silk Route Shipping, Rotrac S.A., Black Sea Services, UMEX S.A.,  Green Seas Ltd. Acestea sunt doar  primii care si-au anunțat participarea, chiar din prima zi a lansării campaniei umanitare, dar, cunoscând spiritul caritabil de care dau dovadă dobrogenii, suntem siguri că vor fi cu mult mai mulți cei care ni se alătură, a precizat Anton-Traian Antoniadis.

    Cei care vor să doneze, oricât de puțin sau de mult, o pot face în contul special deschis în perioada 10 martie – 30 martie 2023.

    Detaliile contului sunt :

    VISTA BANK CONSTANȚA

    Comunitatea Elenă Elpis Constanța

    Cont IBAN RO30EGNA1010000001334565

    Petru acțiunea:  NOI, DOBROGENII, ALĂTURI ÎNTOTDEAUNA DE CEI ÎN SUFERINȚĂ

    După încheierea acțiunii, vor fi făcute publice toate detaliile (în măsura respectării legii, a codului privind  prelucrarea datelor cu caracter personal și dorinței fiecăruia din donatori), sume colectate, facturi și recepție finală la destinație.

    Vă mulțumim în avans tuturor celor cu suflet care veniți alături!

  • Grecii stabiliți în Dobrogea ne-au lăsat povești frumoase și o moștenire importantă

    Grecii stabiliți în Dobrogea ne-au lăsat povești frumoase și o moștenire importantă

    Grecii stabiliți în Dobrogea și-au lăsat amprenta în această regiune minunată. Ne bucurăm și acum de teatrele pe care ei le-au construit în Constanța, de clădirile cu o arhitectură deosebită pe care le-au ridicat, de cultura, muzica și dansurile lor. De altfel, prezența grecilor în Dobrogea este semnalată încă din antichitate.

    Grecii au locuit în multe localități din Dobrogea

    Grecii s-au stabilit în multe localități din Dobrogea, de la Mangalia și Constanța, până în Isaccea, Izvoarele, Sulina sau Babadag.

    În primul deceniu al secolului XX, Nicolae Iorga, constant pelerin la Pontul Euxin, el însuși de origine elenă după mamă, a văzut la Tulcea, ” grămădindu-se”, prăvălii grecești, bulgărești și evreiești.

    Din 1856 a crescut numărul grecilor în Constanța, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Paris. Astfel, dacă în 1840 erau înregistrate 40 de familii grecești la Constanța, care aveau cu 3 magazine alimentare, 2 măcelarii, un cuptor de pâine, o cizmărie și 2 hanuri, în 1859 erau deja 500 de familii de greci, majoritatea comercianți.

    La Tulcea, în 1864, populația era de 30.000 de suflete, cei mai numeroși fiind grecii, dupã care urmau românii, rușii și bulgarii.

    Chiar și în Sulina se spune că erau 2500 de greci, din cei 6000 de locuitori. În 1866, când s-a ridicat în Sulina prima biserică, românii le-au lăsat grecilor vechiul lor lăcaș de cult.

    Despre grecii din localitatea Izvoarele, fostă Alibeichioi se vorbește și astăzi. În 1850, Ion Ionescu de la Brad scria că a găsit acolo un sat cu 94 de familii de greci, venite din Basarabia și stabilite în Dobrogea.

    Totuși, de ce au venit grecii în Dobrogea?

    Mulți se întreabă și acum de ce au lăsat grecii insulele lor pitorești și însorite, pentru a se stabili în Dobrogea. Mihnea Hagiu, vicepreședintele Comunității Elene Elpis Constanța povestește despre motivele care i-au determinat pe bunicii săi să vină pe aceste meleaguri.

    ”Pot să vă spun un exemplu din familia mea. Bunica din partea mamei, care este de origine greacă, a venit în Dobrogea la începutul anilor 1900 din Insula Chios, care încă se afla în componența Imperiului Otoman.

    Au mers din Chios până la Constanța cu un caiac, pe țărmul Turciei, al Bulgariei și apoi al României, într-o călătorie care a durat o lună. Au venit aici, pentru că erau foarte grele condițiile de viață în insulele grecești, în perioada aceea când era Imperiul Otoman. Ei s-au stabilit în Constanța pentru o viață mai bună.

    Putem spune că Dobrogea a fost, pentru familia mea din partea bunicii și pentru greci, în general, un loc de refugiu, de revenire la o viață normală” a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comunității Elene Elpis Constanța, Mihnea Hagiu.

    Grecii refugiați au avut un cartier în Constanța

    În zona Peninsulară a Constanței a existat un cartier grecesc, până la începutul secolului XX. Acolo, întâlnim și acum Biserica Greacă, Școala Greacă și Teatrul Elpis, moșteniri pe care grecii ni le-au lăsat, alături de alte clădiri importante.

    ”Deja existau greci în Constanța, pentru că ei aflaseră de la niște rude că în Dobrogea grecii sunt bine primiți și au purces la acest drum foarte lung.

    Bunicul meu din partea mamei a fost și el grec și a deschis chiar și o afacere. El a avut pe strada Olteniei un atelier, o turnătorie, cu strungari angajați, în care producea obiecte pentru utilajele agricole.

    În vremea aceea exista o mică industrie în Constanța, pe strada Olteniei fiind foarte multe astfel de ateliere. Bunicul meu vorbea foarte puțin românește, pentru că se înțelegea bine în limba greacă, atât cu românii, cât și cu celelalte populații conlocuitoare. Limba greacă era de circulație, deoarece erau foarte mulți greci în perioada aceea în Constanța.

    Pot spune că și acum există pe câteva străzi din centrul vechi al Constanței, capace de canalizare făcute în atelierul bunicului meu, în urmă cu peste 100 de ani.

    Până în anul 1900, grecii aveau un cartier în centrul vechi. Ulterior, pe măsură ce Constanța s-a dezvoltat, grecii s-au risipit în tot orașul. De exemplu, bunicii mei locuiau pe strada Cuza Vodă și atelierul era pe strada Olteniei. După destrămarea Imperiului Otoman în 1922, a fost din nou un aflux important de greci veniți în Constanța. Orașul s-a dezvoltat foarte mult în perioada interbelică și atunci grecii s-au risipit în mai multe zone ale localității.

    Bunicii mei au avut ocazia să plece, pentru că, după război, o perioadă de timp, până când s-au închis granițele în anii 50, foarte mulți greci, dar și români și alte naționalități au emigrat din România. Bunicii mei au rămas în această țară. Bunicul s-a prăpădit în 1950 și bunica în anii 90”, povestește Mihnea Hagiu.

    În perioada interbelică se trăia bine în Dobrogea

    Viața în România și în Constanța era extraordinar de prosperă în perioada interbelică. I se spunea ”a doua Americă”, iar Dobrogea era denumită ”California Românei”.

    casa-greceasca-in-constanta”Se trăia foarte bine aici. Cine dorea să muncească, o ducea bine în România, de aceea nici nu au plecat bunicii mei. Bunicul a avut atelierul până în anul 1949, când i-a fost naționalizat.

    Era o armonie ca și în ziua de azi între toate naționalitățile, români, turci, tătari, greci. Bunicul meu vorbea greacă, turcă, armeană, pentru că avea clienți la atelier și trebuia să vorbească cu ei în limbile acestea. Erau mai multe limbi de circulație în Constanța. Erau și foarte mulți armeni aici, nu mai spun de turci și tătari. Au trăit foarte bine și cât a fost regat, până în 1947”, a mai spus Mihnea Hagiu.

    Grecii au lăsat o moștenire importantă Constanței

    Primele teatre, prima biserică, prima școală, primul cinematograf, toate au fost realizate în Constanța, de către greci.

    ”Să știți că grecul, dacă se stabilește într-un loc în care îi place și este bine primit, devine omul acelui loc. De aceea, mie îmi place să spun că grecii din Constanța sunt buni români.

    Teatrul Elpis ConstantaÎntr-adevăr, grecul, pe unde a trecut, a lăsat și o urmă în domeniul cultural. Să nu uităm că cele două teatre, cele mai vechi din Constanța sunt făcute de greci. Vorbim de teatrul Elpis, inaugurat în anul 1896 și ulterior Teatrul Tranulis, Fantasio cum îl știu constănțenii, construit în 1927 prin donația unui mare mecena, Demostene Tranulis.

    demostene-tranulis-statuie-teatrul-de-stat-constanta-teatrul-tranulisDe fapt, ei au fost 5 frați și toți au luptat la Mărășești în Primul Război Mondial, există și fotografii. Demostene Tranulis s-a implicat în construcția acestui teatru, care este emblematic pentru Constanța.

    De asemenea, grecii au participat la construcția de biserici, Biserica Greacă și Capela Militară, pentru ridicarea căreia tot frații Tranulis au donat sume mari de bani.

    Demostene Tranulis a fost primul care a adus cinematograful în Constanța și, dacă nu mă înșel, în toată partea de Est a României. Primul film, care din păcate s-a pierdut, cu stațiunea Mamaia, a fost făcut de către Demostene Tranulis în anii 1920. Primul cinematograf din Constanța în care se făceau proiecții avea și o terasă în aer liber se numea Arena Grand, însă din păcate nu mai există.

    Casa Hrisicos Piata Ovidiu ConstantaCasa Hrisicos, unul dintre primele hoteluri ridicate de grecii din Constanța, poate fi văzută și acum în zona peninsulară și a fost frumos renovată. Cred că, încet, încet, zona peninsulară din Constanța își va schimba înfățișarea și își va reveni la strălucirea de odinioară, pe care, probabil, bunicii noștri și-o amintesc”, spune Mihnea Hagiu.

    Câte case grecești au mai rămas în Constanța?

    ”Chiar dacă o să vi se pară curios, au mai rămas destul de multe. Pe site-ul elpis.ro avem o rubrică intitulată ”Case grecești”, unde am încercat să le adunăm pe cele mai importante.

    Printre altele, aș putea enumera cele două teatre, Elpis și Tranulis, casa Hrisicos, casa Embiricos, Manicatide și ea în curs de renovare.

    casa-embiricos-patrimoniu-cultural-constantaDacă mergem pe b-dul Elisabeta este casa Cuculis, în care acum funcționează Consulatul onorific al Austriei. Sunt multe clădiri care au aparținut grecilor și care au fost construite de aceștia, dar pe parcursul timpului și-au schimbat proprietarii, însă ele, din fericire, încă există. Școala Greacă, fostul Consulat Grecesc din perioada interbelică, se află în spatele Arhiepiscopiei”, a afirmat Mihnea Hagiu.

    Prima școală din Constanța a fost ridicată de greci

    În anul 1867, când Constanța se afla sub Imperiul Otoman, grecii au construit prima școală în oraș.

    ”Au venit foarte muți greci în acea perioadă și era nevoie de o școală. Vizavi de Biserica Greacă, în diagonală, există și astăzi Școala nr. 2. Acea clădire a fost construită în 1867 pentru copiii grecilor care munceau la construcția Portului Constanța, a căii ferate, a Podului Carol I. Putem spune că este prima școală atestată documentar în Constanța. Poate că au existat și alte școli românești, însă nu știm nimic despre ele.

    scoala-greaca-din-constanta-prima-scoala-din-constantaÎn continuarea Școlii Grecești, comunitatea elenă a construit și un spital, însă, din păcate, clădirea a fost bombardată.

    Era un spital de mici dimensiuni, situat lângă Școala Grecească, pe strada Mircea cel Bătrân. Un alt imobil care se afla în curtea școlii, unde erau cazați profesorii a fost bombardat.

    La Școala Greacă din Constanța veneau profesori din Grecia și făceau un stagiu de câțiva ani, după care se întorceau acasă. După război, nici spitalul, nici acea construcție în care erau cazați profesorii greci nu au mai fost refăcute”, povestește Mihnea Hagiu.

    Ulterior, în 1894 a fost construită și prima școală românească în Constanța, clădirea în care acum funcționează Muzeul de Artă. Unitatea de învățământ s-a numit ”Principele Ferdinand și Principesa Maria” și a fost ridicată, deoarece, în Școala Greacă, singura din acea perioadă, nu mai era suficient loc pentru numărul mare de copii care doreau să învețe.

    Biserica Greacă și condițiile puse de turci pentru ridicarea ei

    Biserica Greacă din Constanța este acum monument istoric și a fost prima biserică ortodoxă ridicată în oraș. Ea a fost inaugurată în 1867 de comunitatea elenă, care a primit aprobarea sultanului Abdul Aziz să construiască școală, spital și lăcaș de cult.

    ”Să nu vă imaginați că a fost simplu. A existat un întreg lobby, inclusiv patriarhul Constantinopolului a pus umărul pentru a obține acest firman. Însă, sultanul Abdul Aziz a fost un sultan cu vederi deschise și i-a susținut pe greci. El îi spunea pașei din zona Dobrogei, a Constanței, să îi ajute pe greci pentru a-și edifica aceste clădiri. Într-adevăr, a fost un moment important pentru comunitatea greacă, pentru creștini, în general, deoarece era nevoie de un lăcaș de cult, având în vedere că erau foarte mulți creștini în Constanța, în Dobrogea.

    biserica-greacă-din-constanta-metamorfosisA fost prima biserică ortodoxă ridicată în Constanța, în epoca modernă, iar Catedrala a fost inaugurată în 1895. Înaintea ei a fost construită Biserica armeană, în 1880, Biserica Romano-Catolică în 1935, pe fundamentul altei biserici romano-catolice și în 1905 Biserica bulgară, care, după război a fost chiar sediul arhiepiscopal, pentru că fusese bombardată Catedrala”, am aflat de la Mihnea Hagiu, vicepreședintele Comunității Elene Elpis Constanța.

    Interesant este faptul că pentru construirea Bisericii Grecești au fost stabilite anumite norme. Înălțimea acesteia nu trebuia să o depășească pe cea a minaretelor geamiilor turcești din oraș, potrivit regulilor Imperiului Otoman. Tocmai de aceea, Biserica Greacă din Constanța nu are turle, iar turnul clopotniță a fost adăugat mai târziu.

    Comunitatea Elenă Elpis Constanța păstrează și acum firmanul prin care sultanul Abdul Aziz a aprobat construirea bisericii, a școlii și a unui spital.

    Grecii stabiliți în Dobrogea și-au păstrat tradițiile

    Grecii din Dobrogea se mândresc cu faptul că ultimul rege al României, Mihai  I, era pe jumătate grec, deoarece mama lui, Regina Elena, era grecoaică.

    ”Grecilor din Dobrogea nu le-a fost greu să își păstreze obiceiurile, pentru că, fiind creștin-ortodocși, cum sunt și românii a existat o armonie în ceea ce privește păstrarea tradițiilor, pentru că sunt comune.

    Ansamblul Elpis ConstantaÎnaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în Constanța trăiau aproximativ 6000 de greci. Acum, la Comunitatea Elenă Elpis Constanța sunt înscriși 1500 de greci, dar sunt mulți alții care nu s-au înscris, din diferite motive”, aflăm de la Mihnea Hagiu.

    Stradela Vântului, cea mai îngustă stradă din Constanța

    Stradela Vântului, cea mai îngustă și mai pitorească stradă din Constanța are o istorie pe care puțini o cunosc, legată de grecii stabiliți în oraș.

    ”Comunitatea elenă a deținut pe Stradela Vântului două imobile, care acum nu mai există. Această străduță îngustă, despărțea cartierul grecesc de cel armenesc în acea perioadă, iar puțin mai jos era Biserica Armeană.

    Primii primari ai Constanței au fost greci

    Înainte de alipirea Dobrogei la țara mamă, până în anul 1877, primar al orașului Constanța a fost grecul Nicola Papadopol.

    ”Nicola Papadopol era delegat de conducerea otomană să strângă și taxele pe care orașul trebuia să le dea Înaltei Porți. El a locuit într-o casă de la intersecția străzilor Aristide Karatzali cu Marc Aureliu. Locuința acestuia a fost dărâmată la un moment dat, astfel că, din păcate, ea nu mai există.

    La venirea lui Carol I la Constanța, fiind primarul urbei, Nicola Papadopol a fost declarat primul cetățean român al Dobrogei. Ulterior, în primii ani ai alipirii Dobrogei, în perioada 1978-1883, Constanța a avut tot un primar grec, Anton Alexandrinis, care a fost ales de două ori și a condus orașul în două mandate”, am aflat de la Mihnea Hagiu.

    Sunt foarte multe povești despre grecii care au locuit de-a lungul secolelor în Constanța, iar cel mai important lucru este că ei ne-au lăsat o moștenire valoroasă.