Membri ai Casei Regale, politicieni și bancheri și-au ridicat hoteluri în Eforie Nord, în perioada interbelică. Inițial, localitatea a făcut parte din comuna Techirghiol, de care s-a desprins în anul 1921. Doisprezece ani mai târziu, în anul 1933, Techirghiol-Eforie a devenit comună urbană independentă, cu denumirea: Stațiunea balneoclimaterică Eforie.
Mari arhitecți ai secolului XX au construit hoteluri în Eforie Nord
În Enciclopedia României, în anul 1936, Eforie este descrisă ca având terenuri de sport, bazine, stabilimente de băi: taberele ONEF și Prietenii Mării, patru sanatorii de stat, dintre care unul militar, Casino, hoteluri de lux (Belona, Neptun), pensiuni, vile moderne, precum și stație de cale ferată pe linia Constanța – Carmen Sylva.
”În perioada 1930-1934, pe terenul deținut de bancherul Aristide Blank, pe faleza stațiunii, este generată «Parcelarea Blank», în baza unui plan urbanistic conceput de arhitectul George Matei Cantacuzino, căruia i se încredințează și proiectarea mai multor hoteluri și vile, expresie a modernismului arhitectural.
Această parcelare va genera manifestarea unui excepțional experiment de arhitectură modernă românească, desfășurat pe parcursul câtorva ani, în deceniul patru al secolului XX, când au realizat admirabile vile și hoteluri în Eforie Nord, mari arhitecți, între care: Horia Creangă, Henrieta Delavrancea Gibory, Alexandru Iotzu, care s-au alăturat lui G.M. Cantacuzino.
Concomitent cu acestea, calea ferată de la Constanța, care traversa parcelarea, paralel cu faleza, pe traseul actualei străzi Tudor Vladimirescu, este mutată către vest, departe de plajă, pentru a facilita dezvoltarea urbanistică”, aflăm din volumul „Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, realizat de specialiștii Institutului Național al Patrimoniului. Aceștia au trecut în revistă unitățile de cazare din Eforie Nord care au fost construite în perioada interbelică și care au avut o arhitectură deosebită.
Vila Aviana, una dintre cele mai vechi construcții din Eforie Nord
Vila Aviana, în prezent denumită Vila Blanc, a fost proiectată în perioada 1929-1931, de arhitectul George Matei Cantacuzino.
”Imobilul a fost construit pentru bancherul Aristide Blank, proprietarul terenului și promotorul parcelării care a găzduit un experiment unic de exprimare a modernismului arhitectural, produs pe faleza înaltă a stațiunii Eforie (în prezent Eforie Nord), în al patrulea deceniu al secolului XX. În proiect au fost implicați numeroși arhitecți români, între care George Matei Cantacuzino, Horia Creangă, Henrieta Delavrancea Gibory și Alexandru Iotzu.
Vila a devenit celebră la scurtă vreme după finalizarea sa, fiind publicată, alături de Hotel Belona din Eforie Nord, în numărul 5 din anul 1934 al prestigioasei reviste franceze «L’Architecture d’aujourd’hui», în articolul «L’Architecture en Roumanie», semnat de R. Moity-Bizary și G.M. Cantacuzino.
În acest articol, autorul proiectului descrie conceptul arhitectural, ca fiind «o mare lojă prelungită prin două terase de unde poate fi contemplat spectacolul mării». Vila se deschide către mare printr-un volum curb, cu mari suprafețe vitrate pe fațada spre Est”, precizează specialiștii Institutului Național al Patrimoniului.
În ultimul deceniu al perioadei interbelice au început să fie construite hoteluri în Eforie Nord
Unul dintre primele hoteluri în Eforie Nord, ”Principesa Maria” a fost extins și modernizat în anul 1930 de Banca Marmorosch Blank și a primit denumirea Hotel Grand.
În perioada 1935-1937, Banca Națională Română a construit, alături de acest hotel, Băile Grand, un sanatoriu care, împreună cu hotelul alcătuiește un ansamblu de vilegiatură și tratament balnear, integrat din punct de vedere arhitectural și funcțional.
”Sanatoriul, destinat terapiilor calde și reci cu nămol din Lacul Techirghiol, era, la acea vreme, cel mai modern din România, fiind construit și dotat la cele mai înalte standarde internaționale. Autorul proiectelor este arhitectul Nicolae Nenciulescu, care a făcut echipă cu inginerul Emil Prager.
Baza de tratament a funcționat continuu, fiind cunoscută în ultimele decenii ale secolului XX sub numele de EFOSAN Eforie Nord. În prezent, aici funcționează Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord, cu o importantă bază de tratament în care se folosesc și factori de cură specifici litoralului: apa sărată și nămolul sapropelic din Lacul Techirghiol”, aflăm din volumul „Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”.
Prințul George Valentin Bibescu a avut o vilă modernistă, pe faleză
Elitele s-au alăturat regalității, la Eforie Nord. Regele Carol al II-lea deținea ”Castelul de Nisip”, pe plaja dintre Eforie și Carmen Sylva, iar Mihai, moștenitorul coroanei, vila de pe faleză, proiectată de arhitectul Horia Creangă.
„Astfel, în anul 1930, prințul George Valentin Bibescu i-a comandat nepotului său, arhitectul George Matei Cantacuzino, o vilă «culă», austeră și minimalistă, expresie a modernismului arhitectural experimentat de acesta în Parcelarea Blank. Un an mai târziu, era deja finalizată vila situată pe faleză.
Vila a fost modificată în ultimele decenii, prin închiderea generoaselor terase și transformarea sa în local de alimentație publică, cu o extinsă terasă închisă la parter, la nivelul falezei”, ne informează specialiștii Institutului Național al Patrimoniului.
Vila Viorel V. Tilea și I. Martaloglu, un alt imobil cu vedere la mare
Arhitectul Horia Creangă este autorul proiectului acestei vile construită pe o parcelă deținută de două familii: Tilea și Martaloglu, pe faleză, în imediata vecinătate a Vila Marelui Voievod Mihai și a Vilei culă a prințului Bibescu, în parcelarea Aristide Blank. Vila a fost construită între anii 1931-1933.
„Viorel V. Tilea era politician și ambasador al României în Anglia, în anii 30. Expresie a modernismului arhitectural, vila este alcătuită din două unități locative P+1 cuplate «în oglindă», cu fațade identice către mare, dar inegal dezvoltate în adâncime.
În perioada post 1990, vila a fost supraetajată, iar în prezent poartă denumirea Vila Anemona”, precizează arhitecții din cadrul I.N.P în volumul menționat anterior.
Belona, unul dintre cele mai frumoase hoteluri în Eforie Nord
Operă emblematică a marelui arhitect George Matei Cantacuzino, hotelul Belona, ridicat între anii 1932-1934, a devenit celebru imediat după ce a fost construit. El a apărut în numărul 5 din anul 1934 al prestigioasei reviste franceze ”L’Architecture d’aujourd’hui”, în articolul ”L’Architecture en Roumanie”, semnat de R. Moity-Bizary și G.M. Cantacuzino.
Între clădirile proiectate de arhitectul George Matei Cantacuzino în Eforie Nord, se numără: Hotel Neptun, vilele de pe faleză (Aviana, Bibescu, Don, Crinul, Turn ș.a.).
”Construit, inițial, ca sanatoriu pentru Societatea Mutilaților Invalizi de Război, imobilul a fost transformat în hotel, la scurt timp după finalizarea sa.
Amplasat pe faleză, la limita de Sud a parcelării Aristide Blank, în apropiere de Vila Marelui Voievod Mihai, operă a arhitectului Horia Creangă, care închide parcelarea în zona de nord, hotelul este orientat perpendicular pe mare și construit în formă de vapor gata de a fi lansat la apă pentru a străpunge valurile. Are toate camerele orientate către Sud și Est, continuate prin balcoane generoase, latura de Nord fiind rezervată serviciilor.
Hotelul Belona a reprezentat un reper arhitectural și urbanistic al acestei zone extinse a litoralului românesc.
Protejat și corect pus în valoare prin dezvoltarea urbanistică a stațiunii din perioada postbelică, este umbrit și scos din scară, în prezent, de masive volume arhitecturale, construite în ultimele decenii, în imediata sa vecinătate.
Datorită valorii sale culturale complexe, Hotel Belona este înscris în Lista Monumentelor Istorice, în grupa valorică A, de importanță națională”, aflăm din volumul „Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, realizat de specialiștii Institutului Național al Patrimoniului.
Vila Marelui Voievod Mihai, în prezent restaurant Acapulco din Eforie Nord
Proiectată între anii 1932-1934 de arhitectul Horia Creangă, figură marcantă a modernismului arhitectural românesc, vila a fost construită pentru a fi reședința de la mare a lui Mihai, moștenitorului coroanei. Vila a fost ridicată pe faleză și a preluat de nivel a acesteia față de plajă.
”Amplasată într-o poziție mult avansată către mare, în raport cu celelalte vile din parcelarea Aristide Blank, la fel ca Hotelul Bellona proiectat de arh. G.M. Cantacuzino, vila marchează, împreună cu acesta, ea la Nord și hotelul la Sud, limitele ansamblului de vile din parcelare.
Expresie admirabilă a arhitecturii moderne, pentru a accentua raportarea la ansamblu, vila este orientată spre Est, la Marea Neagră și spre Sud, către ansamblul de vile, prin mari suprafețe vitrate și terase generoase care coboară către mare, oferind către Nord chiar o fațadă oarbă.
La un an după construirea sa, vila avea să fie cedată către Yacht Club Eforie. După al Doilea Război Mondial, vila a funcționat ca hotel și bar-restaurant Acapulco.
Ulterior, pe parcela învecinată, către Nord, a fost construit hotelul Union, lipit de fostul Yacht Club, cu o fațadă către plajă care înglobează, practic, semeața vilă a lui Horia Creangă, care nu se mai percepe ca o operă distinctă”, informează specialiștii I.N.P.
Sanatoriul Liceelor Militare, în prezent Hotel Pescăruș, a fost construit în anul 1932
La începutul anilor ’30, nu s-au construi doar hoteluri în Eforie Nord, ci și case de odihnă pentru asociații profesionale.
În «Parcelarea Blank», pe strada Mării, actuala stradă Tudor Vladimirescu, paralelă cu faleza, au fost construite de arhitectul Constantin Iotzu, Sanatoriul Liceelor Militare, azi Hotel Pescăruș (1932).
De asemenea, arhitectul Constantin Iotzu a proiectat și Casa Corpului Didactic, azi Hotel Astoria, (1936)”, aflăm din volumul „Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”.
Între renumitele hoteluri, în Eforie Nord sunt și vile celebre, Vera fiind una dintre ele
Henrieta Delavrancea Gibory s-a alăturat pleiadei de mari arhitecți care și-au exprimat creativitatea în Eforie Nord. Ea a proiectat mai multe vile în parcelarea Aristide Blank: Vila Vera (1934), Vila Nova (1935), Vila dr. Honig (1935).
Vila Vera, singura dintre ele care s-a păstrat, fiind amplasată pe fostul bulevard Grand, în prezent bulevardul Ovidiu, axa centrală a parcelării Aristide Blank, care unea faleza cu ansamblul hotelului și sanatoriului Grand, ne informează arhitecții din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.
Multe dintre hotelurile construite în perioada interbelică, în Eforie Nord, sunt acum de nerecunoscut
”Dezvoltarea postbelică a stațiunii s-a subordonat direcțiilor trasate de modernul regulament de urbanism din anul 1937 și a integrat armonios noile hoteluri în valorosul țesut urban construit antebelic.
În prezent, însă, se produce o puternică îndesire a fondului construit, mai ales pe faleză. Cu puține excepții, vilele și hotelurile proiectate de marii arhitecți, atunci când nu au fost abandonate sau chiar desființate, sunt modificate prin intervenții sau extinderi masive, devenind uneori greu recognoscibile, unele dintre ele fiind ”prinse” în fronturile compacte care încununează faleza, așteptând o mai bună înțelegere a valorilor pe care le înglobează, pentru a-și putea recăpăta, unde mai este posibil, strălucirea de odinioară”, apreciază specialiștii din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, care au publicat volumul „Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”.
Fotografiile sunt preluate din brosura „Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”.
