Discover Dobrogea

Tag: Dragobete

  • „Tradiții de primăvară la români”, o nouă expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța

    „Tradiții de primăvară la români”, o nouă expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția „Tradiții de primăvară la români”, poate fi văzută la Muzeul de Artă Populară Constanța, în perioada 21 februarie-31 martie.

    Prin intermediul pieselor din patrimoniul instituției (port popular, ștergare, icoane pictate pe sticlă și lemn, ceramică, obiecte de inventar pastoral, ouă încondeiate) sunt ilustrate principalele momente ale primăverii, anotimp al reînvierii naturii, simbol al tinereții, al dragostei și al începuturilor. Un bogat material foto-documentar completează expoziția.

    Tradițiile de primăvară la români încep cu Dragobetele

    Prima sărbătoare care anunță acest sezon, Dragobetele, celebrat la 24 februarie, stă sub semnul iubirii, deoarece în această zi, când păsările nemigratoare își pregătesc cuiburile, pentru noile generații de pui, flăcăii și fetele din satul tradițional încep să formeze cupluri.

    Luna martie debutează cu Mărțișorul – o mică amuletă cu rol apotropaic, însoțită de șnurul bicolor, alb-roșu. Tot acum este celebrată și Baba Dochia despre care se spune că a tors firul mărțișorului, pe când urca cu turma de oi pe munte. Găsind pe jos o monedă, a găurit-o și a trecut prin ea firul alb-roșu.

    După ce trec Zilele Babei, numite așa din cauza vremii schimbătoare de la începutul lunii, pe 9 martie, când în calendarul creștin-ortodox sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul tradițional sunt celebrați Moșii cei buni, despre care se spune că bat cu botele în pământ ca să iasă căldura și să intre frigul.

    La data de 17 martie, se sărbătoresc Alexiile, nume împrumutat de la Sfântul Cuvios Alexie, Omul lui Dumnezeu, prăznuit acum. Aceasta este ziua în care se crede că ies din pământ toate gângăniile și târâtoarele, pe care le-a slobozit Alexie, nesocotind porunca lui Dumnezeu. Tot acum se celebrează Ziua Șarpelui, dar și Ziua Peștelui.

    Peste praznicul Bunei Vestiri (25 martie) se suprapun credințe populare, legate de reînvierea naturii și se zice că acum „se dezleagă” limba cucului. O altă sărbătoare creștină, care coincide cu exuberanța anotimpului verde, este praznicul Sfântului Gheorghe (23 aprilie), care marchează, printre altele, începutul anului pastoral.

    Floriile, una dintre cele mai mari sărbători de peste an, premergătoare Săptămânii Patimilor, are în centrul ei ramurile de salcie sfințite la biserică, investite cu multiple funcții apotropaice. Ramurile amintesc de frunzele de finic (curmal) purtate de mulțime la intrarea lui Iisus în Ierusalim.

    Săptămâna Mare este dedicată mersului la biserică și activităților de primenire a spațiului de locuit și a preparării bucatelor tradiționale din rândul cărora se distinge oul, simbol al mormântului lui Iisus și al Învierii, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța.

  • “Lingura de Dragobete” le era dăruită fetelor de măritat, de către flăcăi

    “Lingura de Dragobete” le era dăruită fetelor de măritat, de către flăcăi

    Lingura de Dragobete este un obiect mai puțin cunoscut în ziua de astăzi. În trecut, însă, de Dragobete, ziua în care românii celebrează iubirea, o astfel de lingură din lemn era un obiect marcant al sărbătorii.

    Lingura le era dăruită fetelor, de către flăcăi, pentru a-şi pecetlui relaţia.

    Pe lingura de Dragobete era sculptată o bufniţă

    Coada lingurii este decorată cu două păsări afrontate, având deasupra lor figurată o bufniţă, simbolizând îndrăgostiţii călăuziţi de înţelepciune.

    Păsările redate perechi reprezintă o metaforă a potrivirii celor îndragostiţi, fiind o alegorie a dragostei împărtăşite sau a armoniei conjugale, dar şi o trimitere directă la cuibul familial pe care tinerii îl vor întemeia. Bufniţa, pasăre nocturnă cu ochii mari şi privire fixă, simbolizează înţelepciunea, misterul, reflecţia, regenerarea.

    Conform credinţelor populare, de Dragobete (sărbătorit pe 24 februarie în Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi pe 1 martie în Moldova şi Bucovina) se dezleagă glasul păsărilor şi se constituie perechile, sărbătoarea fiind pusă sub semnul iubirii şi al cifrei doi. În popor, se spune că cine nu-şi găseşte perechea până de Dragobete va rămâne singur tot anul, aflăm de la specialiștii Muzeului de Artă Populară Constanța.

    Lingura de Dragobete, cioplită din lemn de cireş, face parte din colecţia de artă contemporană a muzeului, fiind lucrată de meşterul popular Marian Viorel din Fălticeni, judeţul Suceava, prin tehnici tradiţionale precum: crestat, incizat, excizat, perforat.

    Fotografia este preluată de pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.