Boboteaza, denumită și Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Ea este urmată de Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, dată la care se încheie perioada sărbătorilor de iarnă.
150.000 de sticle cu apă sfințită vor fi împărțite credincioșilor constănțeni de Bobotează
Miercuri, în Ajunul Bobotezei, de la ora 05,15 va fi oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
Aceasta va fi urmată de slujba de Sfințire Mare a apei, la ora 7.00, slujbă asemănătoare celei care va fi oficiată în ziua de Bobotează.
Apa sfințită va fi îmbuteliată în 150.000 de PET-uri, care le vor fi oferite credincioșilor constănțeni de Bobotează.
Tot în Ajun de Bobotează va fi sfințită apa pe pontonul din Hârșova și vor fi aruncate trei cruci în apa Dunării, pentru a fi recuperate de tinerii curajoși.
Pe 6 ianuarie, la ora 8.15, va fi oficiată Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
De la ora 11.25 va începe tradiționala procesiune de Bobotează, de la Catedrală până în Portul Tomis, unde, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va fi oficiată slujba de Sfințire Mare a apei. La sfârșitul acesteia, IPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
La Tulcea, liturghia va fi oficiată la Biserica ”Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Măcin, iar procesiunea clerului și a credincioșilor va fi condusă spre malurile Dunării din Măcin, unde va fi oficiată slujba Aghiazmei Mari.
Boboteaza vine cu numeroase tradiții și superstiții
Boboteaza, ziua în care Iisus Hristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul, vine, la fel ca orice altă sărbătoare, cu multe tradiții și superstiții. Credincioșii creștini trebuie să țină post negru în ajunul sărbătorii.
Una dintre cele mai importante tradiții este sfințirea apelor, un ritual care este oficiat de preot.
Cu ocazia Bobotezei, preotul aruncă o cruce într-o apă curgătoare, iar bărbații trebuie să o găsească și să o aducă la mal. Se spune că persoana care reușește să scoată crucea din apă va avea tot anul parte de noroc, bucurii și liniște.
Apa sfințită de Bobotează se numește aghiazmă mare și se spune că are puteri tămăduitoare.
După ce primesc apa sfințită, credincioșii înmoaie în ea busuioc și stropesc casa, curtea și animalele, pentru a le feri de rele.
În Dobrogea, dar și în alte zone ale țării, ”Botezul Cailor” este un obicei întâlnit, în general în mediul rural. Potrivit tradiției, după ce sunt sfințite animalele este organizată o întrecere între caii botezați, despre care se spune că vor aduce spor în gospodărie.
Tot de Bobotează, tinerele își pot afla ursitul. Potrivit obiceiului, domnișoarele pot afla cu cine se vor căsători, dacă își pun un fir de busuioc sub pernă, în seara de Bobotează.
Chiralesa, o altă tradiție de Bobotează
Boboteaza, ca și Crăciunul, este precedată de un ajun deosebit, care concentrează o numeroase tradiții și credințe. Între acestea se numără și obiceiul denumit ”umblatul preotului cu botezul” sau ”Chiralesa”, care înseamnă ”Doamne miluiește”.
Pe vremuri, exista credința că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei.
În tradiția populară, copiii mergeau cu Chiralesa de Bobotează, la fel cum colindau și de Crăciun și Anul Nou.
După Bobotează, pe 7 ianuarie, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos.
În unele zone se mergea cu uratul și de Sfântul Ioan, când se încheiau sărbătorile de iarnă, iar oamenii își intrau în ritmul normal al vieții de zi cu zi.
Sursa foto: Digi 24
