Tag: Delta Dunarii

  • Gura Portiței Resort optează pentru sustenabilitate pentru a fi în armonie cu natura

    Gura Portiței Resort optează pentru sustenabilitate pentru a fi în armonie cu natura

    Resortul Gura Portiței este unic în România datorită amplasării sale speciale pe o foarte îngustă fâșie de pământ care desparte Marea Neagră de intrarea în Delta Dunării. Aproape două milenii natura a lucrat în ritmul său pentru a închide legătura dintre apele aduse de Dunăre în laguna Razelm-Sinoe și Mare, iar secolul trecut oamenii au desăvârșit lucrarea, separând definitiv apele sărate ale Mării de ceea ce a devenit cel mai mare complex de lacuri cu apă dulce din țara noastră.

    Gura Portiței Resort este în armonie cu natura

    „Resortul care ocupă astăzi cele câteva zeci de metri dintre Mare și Razelm, cel mai mare lac din Delta Dunării și din România, este rezultatul responsabil al unei evoluții în deplină armonie cu natura ce a început în urmă cu aproape 50 de ani.

    În ultimul deceniu și jumătate, mai ales, am lucrat cot la cot cu natura pentru a dezvolta un refugiu sustenabil pentru toți cei care iubesc fauna și flora sălbatice altfel decât în grădini zoologice și botanice.

    Este un privilegiu că ne aflăm în acest loc unic și ne dorim să ne ridicăm la înălțimea obligațiilor ce decurg dintr-o asemenea favoare. Parafrazând oameni mai înțelepți ca noi, frumusețea naturii cu totul speciale de la Gura Portiței nu ne aparține. Am luat-o împrumut de la generațiile viitoare și este datoria noastră să le-o returnăm într-o formă ideală.

    După investiții considerabile făcute în ultimii ani, am renovat, am reconstruit și am redus capacitatea maximă a Gura Portiței Resort la aproape 200 de spații de cazare, pentru un număr de 400 de oaspeți. Cărora li se adaugă cei aproximativ 70 de oameni care trudesc din aprilie până în octombrie pentru buna funcționare a resortului. Am renunțat la 20 de spații de cazare, pentru a reduce presiunea asupra naturii.

    Am ales energia regenerabilă, am construit cu materiale prietenoase cu mediul și am investit în stații de epurare astfel încât oaspeții noștri să beneficieze de confort de patr stele în mijlocul sălbăticiei, fără ca natura să se simtă agresată.

    În ultimii câțiva ani, pe măsură ce Jurilovca a devenit o destinație turistică din ce în ce mai frecventată, Gura Portiței a căpătat o popularitate sporită.

    Ne măgulește interesul de care ne bucurăm din partea turiștilor din întreagă țară, însă ne îngrijorează posibilitățile noastre de a împăca grija față de natură cu popularitatea excesivă. Mai ales în cele trei luni ale verii, capacitatea noastră de a nu deveni agresori ai mediului poate fi excedată de afluxul de turiști.

    De aceea, anunțăm că, începând din acest an, turiștii care nu sunt cazați la Gura Portiței Resort vor avea acces în număr restrâns pe teritoriul resortului, în baza unui voucher ce se achiziționează de la recepția noastră din Jurilovca, înainte de îmbarcarea spre Gura Portiței. Voucherele sunt valabile doar în ziua achiziționării și pot fi folosite pentru plata produselor alimentare, a băuturilor sau pentru închirierea de șezlonguri de plajă, fără a fi valabile în restaurantul Portița spre Rai sau pentru acces la piscina resortului.

    Într-o vreme a agresiunilor climatice și nu numai, am ales să prioritizăm sustenabilitatea și armonia cu natura în dauna iluzoriului profit.

    Detalii vouchere Gura Portiței Resort:

    Voucherele se prezintă sub forma unor taguri de proximitate programabile, cu dimensiunile de 34x28x7mm.

    Voucherele se achiziționează de la recepția Gura Portiței Resort aflată lângă debarcaderul nostru din Jurilovca, înainte de îmbarcarea pentru Gura Portiței.

    Valoarea unui voucher este de 100 de lei/persoană.

    Copiii cu vârsta de până la 12 ani nu plătesc. Copiii cu vârsta peste 12 ani plătesc preț întreg.

    Voucherele pot fi folosite pentru:

    – achiziția de băuturi de la pool bar;

    – achiziția de produse alimentare și băuturi de la beach bar Nord;

    – închirierea de șezlonguri pentru plajă.

    Pentru a face plajă, nu este obligatorie închirierea de șezlonguri.

    Vouchere nu pot fi folosite pentru:

    – plata taxei de acces la piscină;

    – plăți efectuate la restaurantul Portița Raiului. Accesul la restaurant nu este îngrădit, dar

    produsele consumate în cadrul restaurantului pot fi achitate doar cash sau cu card bancar.

    Voucherele sunt valabile doar în ziua achiziționării, iar sumele rămase necheltuite nu se rambursează.

    Tagurile se returnează personalului resortului înainte de îmbarcarea spre Jurilovca.

    De asemenea, în această perioadă încă mai efectuăm lucrări de construcții și renovare.

    Gura Portiței Resort se deschide la data de 1 Mai. Până la acel moment, accesul pe teritoriul resortului nu este permis vizitatorilor din motive de siguranță.

    Pentru mai multe informații despre Gura Portiței Resort, vizitați site-ul guraportitei.ro și  conturile noastre de pe rețelele de socializare.”, informează Oana Costea, Communications Officer Gura Portiței Resort.

  • Ambarcațiunile circulă cu dificultate în perimetrul Biosferei Delta Dunării, din cauza scăderii cotelor apelor

    Ambarcațiunile circulă cu dificultate în perimetrul Biosferei Delta Dunării, din cauza scăderii cotelor apelor

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) informează că, având în vedere scăderea cotelor apelor Dunării, în această perioadă se circulă cu dificultate pe majoritatea lacurilor și canalelor din perimetrul RBDD.

    Se solicită din partea conducătorilor de nave și ambarcațiuni atenție sporită la navigația pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” și în mod special în următoarele zone:

    Complex lacustru Sireasa – Şontea – Fortuna: canalele Ocolitor Pardina, Șontea, Sireasa de Nord, canal de legătură între Șontea și Șontea Nouă.

    Complexul lacustru Roşu – Lumina – Puiu: canalele Mocansca, Iacub, Lunga (mila 7),  Împuţita.

    Complexul lacustru Matiţa – Merhei: Lac Căzănele; canalele Rădăcinosul, Dovnica, Sidor, Sfiştofca, Sulimanca.

    Complex Gorgova – Uzlina: lacurile Obretinul Mic, Obretinciuc, Uzlina, intrare în canal Uzlina,  canal Uzlina zona de calibrare a debitului de apă (la piatră); canal Isac I, lac Isac – intrare în canal Isac I; lac Chiril; lac Onofrei; canal Litcov – între br. Sf. Gheorghe și Intersecția cu canalele Isac și Gârla Filatului.

    Complex Dunavăț: canal Dranov – accesul din Dunăre (br. Sf. Gheorghe), intersecție canal Gâsca-lac Razim; canal Dunavăț intersecție cu canal Cocoș-lac Razim; canalele Lipoveni și Gâsca.

    Complex Razim-Sinoe: canalul 5 de la jumătatea canalului spre lac Sinoe; Ieșirea canalului Dranov în lacul Razim – nivelul apei este scăzut (se văd digurile de protecție din piatră ale canalului); canal Perișor; lacul Ceamurlia; canalele 1,2 și 3 care fac legătura între port Jurilovca și lacul Golovița; canal de legătură între lacul Sinoe și lacul Istria.

    Potrivit Hotărârii nr. 538/2015 pentru aprobarea regulilor privind accesul şi circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”:

    –  Este obligatorie dotarea ambarcațiunilor și a navelor cu veste de salvare pentru toate persoanele aflate la bord, conform legislaţiei în vigoare. În cazul ambarcaţiunilor nepuntate, aflate în marş, purtarea vestelor de salvare este obligatorie;

    –  Este interzisă depăşirea limitelor de viteză stabilite prin prezenta hotărâre;

    –  În zonele strict protejate, accesul şi navigaţia sunt interzise.

    Ținând cont de faptul că astăzi 15.07.2025 cota apelor Dunării la Tulcea este de 18 cm, ARBDD face un apel la responsabilitate față de siguranța pasagerilor, dar și față de importanța protejării biodiversității, în special a celei acvatice, într-un moment vulnerabil din cauza cotelor scăzute.

    Despre ARBDD

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării(ARBDD) este instituția publică înființată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale și al refacerii habitatelor degradate, în corelație cu activitățile economice ale populației locale sau limitrofe, atribuții conferite prin Legea 82/1993, modificată și completată ulterior.

  • Scăderea cotelor apelor Dunării impune limitări ale activităților de pescuit în Rezervația Biosferei Delta Dunării

    Scăderea cotelor apelor Dunării impune limitări ale activităților de pescuit în Rezervația Biosferei Delta Dunării

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) informează că având în vedere scăderea cotelor apelor Dunării sub 50 cm în dreptul localității Tulcea, pentru protecția resursei acvatice vii se impune limitarea folosirii uneltelor tip setcă în perimetrul RBDD.

    Pentru că în anul 2025 a fost omisă această prevedere care exista și în anul 2024, Guvernatorul ARBDD a inițiat în regim de urgență modificarea Ordinului de prohibiție care se aprobă prin Ordin comun al Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale prin înlocuirea alin 5 de la art. 10 cu următorul paragraf, așa cum era prevăzut în anul anterior:

    ”(5) Se interzice folosirea setcilor pe teritoriul RBDD când cota fluviului Dunărea în dreptul localității Tulcea este sub 50 cm. Prin excepție, se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei minim A=70mm pe fluviul Dunărea, a brațelor sale, Dunărea Veche, Golful Musura și Meleaua Sfântu Gheorghe.”

    Ținând cont de faptul că astăzi 03.07.2025 cota apelor Dunării este de 38 de cm, iar tendința cotelor este de scădere în următoarea perioadă, ARBDD face un apel la responsabilitate față de resursa piscicolă din Delta Dunării și până la adoptarea unei reglementări exprese, pescarii comerciali să nu folosească setcile în perimetrul RBDD cu excepția fluviului Dunărea, a brațelor sale, Dunărea Veche, Golful Musura și Meleaua Sfântu Gheorghe, atunci când cotele apelor Dunării sunt sub 50 cm.

    Evoluția cotelor apelor Dunării poate fi consultată pe site-ul: https://ddbra.ro și https://www.cotele-dunarii.ro/Tulcea.

    ARBDD va continua monitorizarea și informarea pescarilor privind activitățile de pescuit în RBDD.

  • Murighiol, locul ideal pentru experiențe accesibile în Delta Dunării și mâncăruri tradiționale delicioase

    Murighiol, locul ideal pentru experiențe accesibile în Delta Dunării și mâncăruri tradiționale delicioase

    Sezonul turistic nu se încheie niciodată în Dobrogea, iar localitatea Murighiol a devenit preferata turiștilor care doresc să viziteze Delta Dunării, la prețuri accesibile. Situată pe malul lacului cu același nume și la câteva vâsle de minunata Deltă, comuna Murighiol a devenit locul ideal pentru cei care caută să aibă experiențe inedite. Fie că vorbim despre trasee în Rezervația Delta Dunării, de plimbări cu avionul de mici dimensiuni ori cu caiacele sau de vizitarea atracțiilor din satele dobrogene și degustarea delicioaselor produse tradiționale deltaice, localitatea Murighiol le oferă vizitatorilor momente de neuitat.

    Casa Anastasia, pensiunea din Murighiol care le asigură turiștilor experiențe de neuitat și mâncăruri delicioase

    Deschisă în anul 2019, Casa Anastasia din Murighiol, are o poveste interesantă. Casa veche lipovenească a aparținut bunicii administratorului pensiunii, Alice Popa. Aceasta, alături de soțul său, a restaurat-o și a transformat-o într-un loc de cazare liniștit, frumos, verde și primitor, de care bunica ei ar fi mândră acum. Ulterior, soții Popa au mai construit în curtea generoasă, două corpuri moderne în care pot fi cazați turiștii.

    Casa Anastasia Murighiol Tulcea

    La Casa Anastasia nu ai timp să te plictisești, pentru că ai parte de numeroase experiențe. Piscina, sauna și ciubărul îi țin ocupați pe oaspeți, în zilele în care își propun să rămână la cazare, să se distreze și să se odihnească. Gadele le oferă, însă, turiștilor, numeroase alte alternative de petrecere a zilelor de vacanță.

    Piscina și cazare Casa Anastasia Murighiol

    „Turiștii găsesc aici și partea aceasta de baltă, de lacuri, de rezervație, păsări, floră, faună, cât și partea de uscat. La noi în complex pot rămâne la piscină, avem loc de joacă pentru copii și o grădină generoasă, oferim cam toate mesele, dacă rămân la cazare și își doresc acest lucru.

    Borș de pește Casa Anastasia Murighiol

    Turiștii preferă să vină aici, pentru că au acces facil cu mașina și le oferim numeroase alternative de petrecere a timpului liber.  În momentul de față avem 17 camere, dintre care 10 duble, două apartamente și 3 triple și oferim cazare cu demipensiune – mic dejun și cină.

    Alice Popa manager Casa Anastasia Murighiol

    Dacă, inițial, turiștii noștri rezervau cazarea pentru maximum 3 zile, în ultima perioadă au început să vină pentru mai multe zile, astfel că, acum avem surpriza să ne viziteze chiar și 7 zile, pentru că le place aici și nu se plictisesc.

    Casa Anastasia Murighiol

    Cei care vin la noi fac o excursie de o zi în Delta Dunării și încearcă să vadă cât mai mult din Deltă. Ei aleg fie Sulina combinată cu Pădurea Letea sau Sf. Gheorghe cu Pădurea Caraorman. În alte zile ies pe baltă să vadă răsăritul sau apusul și păsările din rezervație. Oaspeților le place să meargă și pe faleza de pe malul Lacului Murighiol, unde pot vedea lebede, rațe și pelicani.

    gura-portitei-jurilovca-istoria-locului-povesti-epava

    O altă experiență pe care o recomandăm turiștilor noștri și de care sunt foarte încântați, este cea care combină traseele cu barca și cele cu mașina la atracțiile turistice, cum ar fi Jurilovca și Gura Portiței. Este o distanță ceva mai mare de la noi, dar în drum pot vedea și Cetatea Enisala, localitatea Sarichioi, apoi ajung în Jurilovca și pleacă cu barca la Gura Portiței și, după ce fac o baie în mare și se plimbă pe plajă, se întorc la Murighiol, la Casa Anastasia. Mai pot vizita orașul Tulcea, unde pot vedea Acvariul, muzeele și se pot plimba pe faleza din Tulcea. În drumul spre Tulcea există satul pescăresc și o herghelie unde se organizează și cursuri de călărie.

    Dacă sunt interesați de segmentul de mănăstiri, avem, de la Tulcea, nu foarte departe, triunghiul mănăstirilor – Saon, Celic Dere și Cocoșul, fiecare cu povestea sa. Au ce face, nu se plictisesc.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea

    La noi, spre Dunavăț, mai este Cetatea Halmyris, un alt sit arheologic ce prezintă interes pentru turiști. În ultimii trei ani am organizat aici și tabere de copii, care aveau program de caiac și multiple alte activități.

    Plimbare cu avionul ușor deasupra Deltei Dunării

    Pentru turiștii mai aventurieri și dornici de senzații tari, recomandăm o plimbare deasupra Deltei cu avionul ușor, o experiență care le oferă o perspectivă inedită asupra Rezervației. Prețul unui zbor este de 100 de euro/persoană, însă este o activitate pe care nu o vor uita niciodată.

    Aerodrom Sarinasuf MOA AVIO Murighiol

    Cea mai mare bucurie a noastră este că avem turiști care revin la noi, pentru că le-a plăcut. Unii dintre ei ne-au vizitat și de 7 ori, pentru că de fiecare dată găsesc altceva de făcut, de văzut și vizitat.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Alice Popa, administratorul Casei Anastasia din Murighiol.

    Chef Erol Ibram Casa Anastasia Murighiol

    Mâncărurile de la Casa Anastasia sunt delicioase și arată excepțional. Proprietarii colaborează cu chef Erol Ibram, care are o vastă experiență și gătește o gamă de preparate deltaice ușor reinterpretate.

    Gastronomie tradițională Casa Anastasia Murighiol

    „Turiștii sunt foarte impresionați de mâncărurile pe care le oferim, pentru că, atât preparatele, cât și plating-ul sunt similare hotelurilor de 5 stele, lucru la care nu se așteaptă când ajung la noi.”, a precizat administratorul Casei Anastasia, Alice Popa.

    Excursiile cu barca în Delta Dunării, sunt preferatele turiștilor care ajung la Murighiol

    Oricât de des ar merge la Murighiol, turiștii nu refuză niciodată o plimbare cu barca prin Rezervația Delta Dunării, pentru că, de fiecare dată pot vedea lucruri noi. Silviu Ștefanov este de 17 ani ghid de turism și colaborează cu administratorii caselor Anastasia și Mariana din Murighiol, dar și cu proprietarii altor pensiuni din localitate, astfel că le oferă turiștilor posibilitatea de a vedea, din barcă, zonele sălbatice ale Deltei.

    Excursii Delta Dunării ghid Silviu Ștefanov

    „Facem excursii cu plecare din Murighiol, în toată Delta Dunării – la Sulina, Sf. Gheorghe, Letea, Caraorman, în Rezervație și oriunde își doresc turiștii să ajungă.

    Lebede și nuferi albi in Delta Dunării

    Cele mai căutate tururi sunt cele de rezervație, în primul rând pentru că păsările au pui, dar și cele de o zi, cum ar fi la Pădurea Caraorman, pentru că este un loc mai sălbatic sau Sf. Gheorghe, deoarece este un traseu mai complex și se merge foarte mult pe lacuri și pe canale, până la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Acolo putem organiza și mese tradiționale la pescari sau putem recomanda un restaurant cu specific și, desigur, turiștii pot face și o baie în mare.

    Nuferi galbeni in Delta Dunării

    În zona Murighiol sunt numeroase lacuri cu foarte mulți nuferi albi și galbeni, lacuri înguste, în care turiștii își pot face o idee despre ce înseamnă Delta.

    Pelicani Delta Dunării

    Cele mai comune păsări care pot fi văzute, sunt lebedele, pelicanii, cormoranii mici și mari, lișițele, rățuștele, egretele mici ș mari, iar în zona Caraorman, în inima deltei, în mijlocul verii, turiștii pot observa și păsări mai rare, cum ar fi călifarul alb, călifarul roșu, lopătarul, care vin în zona de nisip, în sezonul cald.

    Pelicani in Delta Dunării Murighiol

    Susțin turismul lent, pentru că, pe lacuri și canale mergem foarte încet, pentru ca turiștii să vadă atât flora, cât și fauna și să fotografieze lucrurile care le atrag atenția. Noi încercăm să facem un turism responsabil, nu unul agresiv.

    Tarifele pentru traseele pe care le facem în Delta Dunării sunt neschimbate de 4 ani. Am decis să nu creștem prețurile, pentru că ne dorim ca oamenii să fie mulțumiți de deltă și să se reîntoarcă cu plăcere, fără să se gândească la faptul că este un cost foarte mare. Tarifele pleacă de la 100 de lei de persoană pentru traseul de două ore și jumătate pe lacuri și ajunge la 200-250 de lei maxim, pentru traseul de o zi. Masa se achită separat la localnici, iar transportul prin Pădurea Caraorman se plătește tot la localnici.

    plaja-sfantu--gheorghe-delta-dunarii

    Sunt foarte mulți turiști străini care ajung la Murighiol și pe care îi plimbăm în astfel de tururi – nemți, austrieci, polonezi, olandezi, din țările Nordice, italieni. Ei nu vin în sezonul de vară, pentru că își calculează vacanțele astfel încât să evite aglomerația din sezonul cald. Turiștii străini vin, de regulă, din septembrie până în aprilie-mai inclusiv, în perioada migrației.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Silviu Ștefanov, ghid de turism în Delta Dunării.

    Ghidul de turism Silviu Ștefanov, spune că le oferă turiștilor care ajung la Murighiol o gamă largă de experiențe.

    „Le asigurăm oaspeților interesați, posibilitatea de a practica pescuitul sportiv, cum ar fi pescuitul la răpitor, care este foarte apreciat de pasionați sau pescuitul clasic la caras sau crap, un pescuit mai lent. Deși este pescuit sportiv, Rezervația le permite să ia acasă o captură de 4-5 kg. Pescuitul în Delta Dunării este gratuit, trebuie achitată doar taxa de acces pe teritoriul Rezervației, care este de 5 lei/persoană/zi.

    Din toamnă putem organiza și partide de vânătoare, la cerere, dar în grupuri mai restrânse, însă nu pe teritoriul rezervației, ci pe terasă, în zona limitrofă deltei. Este vorba de vânătoare la gâscă, la rață, la pasaj. Trebuie să fie vânători autorizați și să aibă toate actele în regulă și noi îi îndrumăm ce au de făcut.

    De asemenea, putem să le oferim turiștilor experiența de a se plimba cu caiacele, dar asigurăm și tururi de birdwatching, atât la răsărit, cât și la apusul soarelui.

    Ghid turism excursii Delta Dunării Silviu Ștefanov

    Am învățat cum se face turismul la 5 stele, pentru că am lucrat 7 ani la un hotel de top din Poiana Brașov și încerc să ofer servicii de calitate turiștilor mei.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Silviu Ștefanov.

    O prezență exotică la Casa Mariana, pensiunea situată pe malul Lacului Murighiol

    O altă pensiune pe care am vizitat-o la Murighiol este Casa Mariana. Situată chiar pe malul Lacului Murighiol, într-un cadru de poveste, Casa Mariana Lunca reprezintă o adevărată oază de liniște și relaxare. Pensiunea este deschisă tot timpul anului, iar cei mai mulți turiști optează inclusiv toamna și chiar iarna pentru această locație, fie datorită recomandărilor făcute de alți vizitatori, fie pentru că pot ajunge cu mașina până la pensiune și pot pescui direct de pe ponton.

    Mery din Etiopia, bucatar Casa Mariana Murighiol

    Când ajungi la Casa Mariana din Murighiol, te întâmpină Mery, o prezență exotică, o doamnă tânără și frumoasă, care a a venit în urmă cu un an tocmai din Etiopia și s-a îndrăgostit de aceste locuri în care dorește să rămână toată viața. Mery, nu doar că a învățat să vorbească destul de bine limba română, dar gătește extraordinar de bine mâncărurile tradiționale din pește. Este adevărat, profesor în bucătărie îi este chef Erol Ibram, care a învățat-o toate secretele gastronomiei deltaice, iar turiștii care mănâncă aici, se ling pe degete după ce gustă produsele gătite de Mery.

    Camere cazare Casa Mariana Murighiol

    Deoarece Mery este și administratorul Casei Mariana din Murighiol, a reușit, recent, să îl aducă și pe soțul său la pensiune, care o ajută la bucătărie, dar și la treburile din pensiune.

    Casa Mariana Murighiol

    „Eu lucrez și la bucătărie și administrez toată Casa Mariana. Pensiunea are 10 camere, un apartament, o dublă și o triplă. Aici, mâncarea este făcută după rețetele chef-ului Erol Ibram. Gătesc pește prăjit, saramură, plachie, storceag, borș de pește, de toate.

    Pește cu migdale si piure Casa Mariana Murighiol

    Este foarte diferită mâncarea față de modul în care gătim noi în Etiopia, dar îmi place foarte mult și sunt încântată când văd că turiștii apreciază preparatele pe care le facem.

    Pescari pe pontonul Casa Mariana Murighiol

    Pentru că avem și un ponton, turiștii sunt atrași să vină la Pensiunea Mariana pentru că pot pescui, au și piscină, pot lua masa pe malul apei și seara admira apusul.

    Piscina Casa Mariana Murighiol

    La Casa Mariana este deschis tot timpul anului și, inclusiv iarna avem turiști.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Mery, administratorul și bucătăreasa de la Casa Mariana din Murighiol.

    Murighiol este o comună  în  județul Tulcea, formată din satele Colina, Dunavățul de Jos,  Dunavățul de Sus, Murighiol, Plopul, Sarinasuf și Uzlina. Numele provine de la cel al satului de reședință, Murighiol, este de origine turcă și înseamnă „Lacul vânăt”, probabil datorită culorii cenușii pe care o capătă uneori apele lacului din apropierea satului. Se spune că Murighiol este cea mai întinsă comună din România, suprafața comunei fiind de peste 84.000 ha, majoritatea acoperind zone vaste din Delta Dunării.

    Murighiol este locul perfect pentru turiștii care au nevoie de liniște să își audă gândurile și vor să aibă acces rapid cu mașina. Comuna este situată în apropierea atracțiilor turistice din județul Tulcea. Este loc liniștit, preferat atât de către vizitatorii care doresc să se relaxeze în natură, să se plimbe cu barca sau caiacul și să privească păsările și peisajele, cât și de amatorii de pescuit.

  • Farul Vechi din Sulina a redevenit o atracție turistică după restaurarea edificiului

    Farul Vechi din Sulina a redevenit o atracție turistică după restaurarea edificiului

    Farul Vechi din Sulina, unul dintre principalele obiective turistice ale orașului din Delta Dunării, a fost reabilitat și poate fi vizitat, după mai bine de 4 ani în care a fost închis pentru lucrări de restaurare.

    În Muzeul Farul Vechi din Sulina afli poveștile orașului

    Farul Vechi din Sulina a fost construit la începutul secolului XIX de autorităţile otomane, fiind administrat ulterior, în perioada 1897-1939, de Comisiunea Europeană a Dunării. Farul a devenit muzeu în anul 2003, iar expoziţia prezintă, prin documente şi fotografii, istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării şi viaţa a două personalităţi marcante legate de oraş: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean Bart.

    Muzeul Farul Vechi din Sulina

    Specialiștii Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, în subordinea căruia se află obiectivul muzeal, au amenajat cele două săli aflate la parterul clădirii. Una dintre ele îi este dedicată lui Jean Bart, personalitate care la începutul secolului XX a îndeplinit la Sulina funcția de comisar maritim. Cea de-a doua sală a muzeului este dedicată Comisiunii Europene a Dunării (CED), organism internațional care a transformat mica așezare pescărească de la începutul secolul al XIX-lea într-un important oraș port cu o economie înfloritoare.

    Farul Vechi din Sulina restaurat

    Clădirea are valoare istorică și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice, din anul 2004.

    Din 1897, Comisiei Europene i-a revenit sarcina de a administra, întreține și repara Farul de la Sulina, până în 1939, când această misiune a intrat în sarcina statului român. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, obiectivul a constituit principalul semnal de navigație în zona gurilor Dunării.

    Jean Bart a rămas în istoria orașului, datorită romanului Europolis

    În Muzeul Farului Vechi Sulina este prezentat biroul lui Jean Bart și câteva fotografii din perioada în care acesta a trăit în frumosul oraș situat în Delta Dunării.

    Birou Jean Bart la Muzeul Farul Vechi Sulina

    Perioada șederii la Sulina l-a inspirat pe Jean Bart în scrierea romanului Europolis, a cărui primă ediție a apărut în aprilie 1933 la Editura „Adevărul” din București, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă a scriitorului. Romanul, la care a lucrat timp de opt ani, din 1925 până în 1933, rămâne o strălucită metaforă pentru portul Sulina, cu mozaicul său de naționalități.

    Europolis este, de fapt, o cronică a orașului-port, cu tumultul său: plecări și acostări de vapoare, case de comerț, cafenele și frizerii cu tabieturi orientale, balurile de la Cercul Militar etc.

    Personajele sunt, de asemenea, din viața portului: ofițeri de marină, căpitani, marinari, hamali, femei frumoase, funcționari, consuli și agenți ai caselor de comerț, contrabandiști, personaje din administrația CED. Locuitorii Sulinei au recunoscut în eroii romanului oamenii locului, care au servit ca prototip unor personaje: Stamati Marulis l-a avut ca model pe cafegiul „baba Stamati”, Nicu Politikos s-a recunoscut în frizerul Falkides, doctorul Tomiță în medicul Nicolae Petrescu, director la spitalul CED, doctorul Lascu ar fi fost un alt nume al medicului Zota, care studia malaria în Deltă ș.a. Au fost și personaje pe care Jean Bart le-a cunoscut pe parcursul carierei, precum Angelo Deliu, care l-a reprezentat pe bunul său prieten, Eugen Tăutu, ofițer-mecanic pe bricul „Mircea”.

    Farul Vechi este un reper al orașului Sulina, deși, acum, se află departe de mare

    Construcția prezintă următoarele caracteristici: turn circular alb, cu înălțimea planului focal de 70 picioare (21,33 m).

    Farul Vechi Sulina reabilitat

    Treptele în spirală sunt luminate de șase ferestre circulare integrate în zidăria groasă, prin intermediul cărora se ajunge în cupola ce adăpostea mecanismul de iluminat, care emitea lumina fixă albă, de ordinul 2, vizibilă de la o distanță de 15 mile marine.

    Trepte circulare Farul Vechi Sulina

    În prezent, se păstrează o parte din prismele de cristal ale reflectorului, unde, atunci când funcționa farul, s-a folosit inițial o lampă cu acetilenă, iar din 1910 s-a introdus iluminatul electric.

    Farul Vechi Sulina

    În jurul cupolei a fost amenajată o platformă de circulație. Pe fațada dinspre mare a acesteia, așa cum apare în fotografiile de epocă, pe un panou de dimensiuni mari era indicată adîncimea apei, în picioare engleze, pe canalul Sulina, în vederea cunoașterii de către navigatori.  În jurul farului au fost construite anexe folosite pentru depozitarea materialelor necesare funcționării, dar și ca locuințe de personal.

    Vedere asupra orașului Sulina din Farul Vechi

    Prin prelungirea în mare a digurilor, între anii 1923-1978, s-a produs o îndepărtare considerabilă a radei gurii Sulina în raport cu poziția inițială a farului, ceea ce a necesitat ridicarea unui nou obiectiv, mai eficient, pe digul de sud și scoaterea din funcțiune a celui vechi. Acesta a rămas un păstrător al tumultoasei istorii a Sulinei și unul din martorii transformării liniei de coastă, un reper al orașului, situat la 2,5 km de țărmul actual al Mării Negre.

    În perioada 1995-1997, construcția a fost restaurată de Ministerul Culturii și Cultelor, iar din anul 2003 a intrat în administrarea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, care l-a transformat în obiectiv muzeal.

    Farul Vechi Sulina Muzeu

    Începând cu anul 2019, a fost implementat proiectul „Punerea în valoare a potențialului istoric prin restaurarea și conservarea obiectivului Farul Vechi Sulina”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, care a vizat, pe lângă restaurarea și conservarea construcției, și reorganizarea expoziției permanente prin extinderea spațiului de expunere. Lucrările de restaurare au fost finalizate în anul 2024 și farul poate fi vizitat.

    Muzeul Farul Vechi din Sulina a fost extins și reorganizat

    În expoziția prezentată în incinta Farului Vechi din Sulina, vizitatorii pot observa fragmente ceramice care provin de la boluri și farfurii care pot fi legate de viața la bordul navelor antice aflate în trecere în această zonă de la Gurile Dunării. Materialele ceramice provin din perioadele elenistică sec. III-II a.Chr., romană timpurie și romană târzie sec. I-IV p.Chr. și demonstrează traficul comercial intens în această zonă.

    Obiecte Muzeul Farul Vechi Sulina

    Descoperite pe malul mării, aceste fragmente ceramice constau în special din amfore elenistice și romane de origine sud-pontică și egeeană și erau folosite pentru transportul vinului, uleiului de măsline și a produselor din pește – faimoasele garum și liquamen – sosuri din pește fermentat.

    Muzeu Farul Vechi Sulina

    Muzeul Farul Vechi din Sulina prezintă și povestea comandorului Eugeniu P. Botez, care a îndeplinit funcția de comisar maritim la Sulina timp de peste opt ani, în perioada 1909-1913 și 1915-1918.

  • Toamna, Delta Dunării ne oferă peisaje ca-n povești, multă liniște și turism gastronomic

    Toamna, Delta Dunării ne oferă peisaje ca-n povești, multă liniște și turism gastronomic

    Delta Dunării este magică în fiecare anotimp, însă, toamna, peisajele cu care ne răsfață sunt fermecătoare. La Sulina, soarele completează imaginile spectaculoase, atât când răsare din mare, cât și la apus, când coboară și se ascunde în apele Dunării. Toamna, plimbările lente cu barca în Delta Dunării sunt mai liniștite, pentru că poți urmări, în tihnă, dansul păsărilor, nuanțele arămii ale copacilor și stufului sau peștii care sar din apă și îți creează impresia că faci parte dintr-o poveste care nu vrei să se mai termine.

    Traseele recomandate în Delta Dunării, toamna

    Orice vacanță în Delta Dunării trebuie să includă o plimbare lentă pe canale, cu un ghid local, care știe să te plimbe în locurile în care poți vedea pelicani, lebede, egrete, cormorani și pescăruși și să îți spună poveștile locului.

    Toamna în Delta Dunării pe canale

    „În această perioadă se așează puțin liniștea și lucrurile revin la normal, într-o stare de armonie față de aglomerarea din timpul verii, când, practic, capacitatea orașului Sulina se triplează.

    Acum este perioadă turistică pentru cei care doresc altceva față de sezonul estival. Toamna vin oamenii care doresc liniște, care vor să vadă natura, fără prea multă aglomerație.

    Trasee Delta Dunării toamna

    În acest sezon, ei văd culorile toamnei, care oferă un peisaj cu totul aparte, observă multe păsări și, deoarece se așterne liniștea în deltă vedem multe păsări, pe care pe timpul verii nu prea le observăm.

    Trasee lente Sulina Delta Dunării

    Practicăm turismul lent în zona sălbatică și facem activități interactive cu turiștii, pentru că își doresc se bucure de frumusețile deltei. Mergem inclusiv la gurile de vărsare ale Dunării, unde încă mai sunt mulți delfini  în mare, pentru că apa încă este foarte caldă.

    Gura de varsare a Dunării în mare la Sulina

    Turiștii ne solicită traseele foarte promovate: vărsarea Dunării în mare, Pădurea Letea, o pădure subtropicală pe sol marin, pe care s-au dezvoltat și adaptat plante mediteraneene, lucru care o face unică, Pădurea Caraorman.

    Trasee toamna în Delta Dunării

    Pe lângă acestea, însă,  mai avem trasee de caiac, iar cei care doresc să facă și mișcare pot petrece câteva ore în natură. Avem diversitate privind posibilitățile de admirare a Deltei Dunării.

    Birdwatching toamna Delta Dunării

    Toamna este și sezonul celor pasionați de birdwatching și al pescarilor.Cei mai mulți oaspeți  care vin toamna în deltă pentru a urmări păsările, sunt turiștii străini. Aceștia, efectiv vin câte o săptămână și monitorizează păsările și sistemul lor de a exista în natură și în Delta Dunării, multe dintre ele nefiind cunoscute nici de localnici. Unele dintre păsări sunt foarte mici și de cele mai multe ori sunt doar auzite și greu de monitorizat și văzut, dar pasionații pierd noțiunea timpului doar pentru a vedea ceea ce își propun.

    Le recomandăm turiștilor să vină în fiecare sezon în Delta Dunării, măcar o dată, pentru a-și face o idee cum este delta și în alte anotimpuri, nu doar vara. Am avut inclusiv turiști care au vrut să vadă cum este delta iarna, când canalele sunt înghețate, cum se descurcă oamenii în zonă și cum se pescuiește la copcă.”, a afirmat Ștefan Ivanov, administrator Travel Delta Star.

    „Spuneți-mi cum vedeți delta cu ochii minții, ca să știu unde să vă duc”

    „De cele mai multe ori le spunem turiștilor – Spuneți-mi cum vedeți delta cu ochii minții, ca să știu unde să vă duc. Pe turist trebuie să-l  duci acolo unde îi poți arăta ceea ce își dorește să vadă. Dacă nu îl duci, înseamnă că nu i-ai atins obiectivele. Trebuie mai întâi să ai un dialog, pentru a ști cum vede delta cu ochii minții și apoi știi cum să îi faci traseul.

    Delta Dunării toamna rasarit

    De exemplu, dacă vorbim despre Pădurea Letea, ei vor să vadă caii, vor să mănânce tradițional acolo, întreabă ce animale mai sunt în zonă. Dacă doresc să observe animalele le spunem că trebuie să rămânem puțin mai pe seară și atunci nu mai mergem în prima parte a zilei, nu mai facem drumeția cu mașina sau cu căruța, ci facem în mare parte o drumeție pe jos, ne închidem telefoanele să nu facă gălăgie și acolo vor vedea șacali, vulturi codalbi, mistreți, câine enot, căprioare. Și atunci ne spuneau că nu se așteptau ca în zonă să fie atâta viață, pentru că de câte ori au fost la Letea au văzut doar pădurea, nu și animale.

    Birdwatching toamna Delta Dunării

    Când vor să vadă păsări mergem dimineața, facem cât mai puțină gălăgie și trebuie să fim parte integrată în natură. De aceea, recomand ca activitățile de excursii în zonă să se facă cu localnici, cu persoanele autorizate care știu să îi ducă pe turiști exact unde trebuie.”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Ivanov, administrator Travel Delta Star și președinte al Asociației Operatorilor Navelor de Agrement și Transport Rapid.

    La Sulina este practicat și turismul gastronomic, iar oaspeții vor să facă o „cură” cu pește

    Produse din pește atât de gustoase ca în Delta Dunării, nu mai mănânci nicăieri. Tocmai de aceea, foarte mulți români își rezervă camere, în special în weekend-uri, pe timpul toamnei, pentru a se bucura de savuroasele preparate din pește.

    „Avem turiști care vin la Perla Sulina, special pentru gastronomia deltaică. Sunt și turiști cazați la alte hoteluri, chiar și în alte localități din Delta Dunării, care fac comanda prin telefon și vin să mănânce calcanul nostru.

    Saramura de peste Pensiunea Perla Sulina

    Cele mai căutate produse de la Perla Sulina, sunt:  saramura din pește, storceagul, cârnații și micii din pește, icrele și zacusca, deja celebră în Delta Dunării, făcută, desigur, cu pește.

    Turiștii preferă atât peștele de apă dulce – crap, caras, dar și pe cel marin – chefalul și calcanul merg foarte bine, iar cea mai iubită ciorbă din Delta Dunării este storceagul. Probabil, storceagul este preferatul multora, fiind făcut dintr-un pește fără oase. Salata de icre, cum ne lăudăm noi, este salată de icre, nu de ulei.

    Platou peste Pensiunea Perla Sulina

    Aici, la Sulina, fiind și deschiderea la Marea Neagră, peștele marin merge foarte bine. Clienții sunt din ce în ce mai obișnuiți cu peștele de apă sărată, pentru că are foarte puține oase.

    Noi promovăm, de regulă, captura zilei, pentru a avea peștele mereu proaspăt pentru oaspeții noștri. Mai toți clienții preferă produsele proaspete, iar când intră în restaurant, primul lucru care ne întreabă este – ce-aveți proaspăt?

    Sulina și Sfântu Gheorghe sunt mai norocoase decât alte localități din Delta Dunării, pentru că au marea aproape și diversitatea de pește este mai mare.

    Platou pescăresc Pensiunea Perla Sulina

    Chiar și la micul dejun încercăm să ne punem amprenta și să le oferim turiștilor, pe lângă tradiționala omletă, produsele noastre deltaice: icre, pește marinat sau afumat, zacuscă cu pește.

    Astfel, de dimineață și până seara, turiștii noștri pot consuma o varietate de produse din pește și mulți dintre ei asta își doresc și de aceea aleg o vacanță în Delta Dunării.

    Și delta continentală are multe feluri de pește, însă, aici, în inima deltei, sunt rețete de care mulți nici nu au auzit și pe care nu le-au gustat în altă parte. Și aceasta, deoarece, bunicii și străbunicii noștri, când rămâneau în deltă când înghețau toate apele, erau nevoiți să supraviețuiască și nu puteau să strângă familia în fiecare zi cu caras prăjit. Au inventat multe rețete: pește fript cu cartofi la cuptor, cârnați, ardei umpluți, sarmale, musaca, totul se face numai din pește. Rețetele au alt gust aici, sunt deosebite.”, a declarant pentru Discover Dobrogea, Corina Davidov, reprezentant Pensiunea Perla Sulina.

     

  • Pensiunea Perla Sulina a avut un grad de ocupare de 100% în această vară

    Pensiunea Perla Sulina a avut un grad de ocupare de 100% în această vară

    Orașul Sulina are o poziție geografică privilegiată, fiind situat între Dunăre și Marea Neagră, motiv pentru care este o destinație preferată de turiștii care vizitează Delta Dunării.

    Pensiunea Perla Sulina este deschisă pe tot parcursul anului

    “Comparativ cu anul precedent, numărul de turiști sosiți la pensiunea Perla Sulina s-a menținut constant, cu un grad de ocupare de 100% lunile iulie și august, și de 60-80% în mai, iunie și septembrie.

    Temperaturile ridicate din ultimii ani, în lunile octombrie și noiembrie, atrag tot mai mulți turiști la Sulina, fie că sunt iubitori de natură, pescari, pasionați de fotografie sau participanți la grupuri organizate pentru team building. Noi îi întâmpinăm cu reduceri de 40% la tarifele de cazare.

    Sulina se află într-o rezervație a Biosferei, iar pentru noi este mai importantă calitatea turiștilor decât numărul lor. Acesta este și motivul pentru care, împreună cu partenerul nostru de mobilitate, Travel Delta Star, organizăm constant acțiuni de promovare a destinației turistice Sulina. Ne adresăm tuturor, dar mai ales celor care iubesc și protejează natura și le mulțumim! De asemenea, dorim să le mulțumim și reprezentanților mass-media care ne sprijină an de an.

    Pachetele turistice oferite oaspeților noștri sunt variate: cazare cu mic dejun inclus, cazare cu toate mesele incluse, pachete cu excursii pe canalele Deltei, precum și pachete care includ transport naval pe ruta Tulcea-Sulina. Tarifele pornesc de la 230 lei pe cameră și cresc în funcție de preferințele fiecărui turist.

    Din păcate, anul acesta am fost nevoiți să mărim prețurile cu 10% față de anii precedenți, din cauza creșterii costurilor pentru materiile prime. Cu toate acestea, am reușit să păstrăm evenimentele cu muzică live de calitate, pe care le oferim oaspeților noștri în fiecare an. Ne bucurăm să constatăm că 40% dintre aceștia au devenit clienți fideli, revenind an de an la pensiunea Perla Sulina”, afirmă Corina Davidov, reprezentant Pensiunea Perla Sulina.

  • Prelucrarea stufului, un meșteșug vechi, important pentru arhitectura caselor tradiționale din Delta Dunării

    Prelucrarea stufului, un meșteșug vechi, important pentru arhitectura caselor tradiționale din Delta Dunării

    Acoperișurile din stuf sunt emblematice pentru peisajul din Delta Dunării, iar în satele deltaice, meșteșugarii care le realizează transmit secretele acestei meserii, de la o generație la alta. Pentru a nu se pierde meșteșugul realizării acoperișurilor din stuf, Asociația GAL Delta Dunării, promovează, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”, importanța acestei meserii și a păstrării tehnicilor tradiționale locale, dar și pe cea a păstrării arhitecturii caselor tradiționale din localitățile Murighiol, Mahmudia, Nufăru și multe altele.

    Acoperișurile din stuf din Delta Dunării păstrează vii tradițiile și conexiunea oamenilor cu natura

    Admirăm arhitectura deosebită pe care o au casele tradiționale cu acoperișuri din stuf, de fiecare dată când ne plimbăm prin localitățile din Delta Dunării. Simple, dar deosebit de frumoase, văruite cu alb, cu ușile și geamurile vopsite cu verde sau în albastrul tradițional și acoperite cu stuf, aceste locuințe atrag privirile tuturor.

    Arhitectura traditionala acoperișuri stuf Delta

    În localitățile de lângă Dunăre au început să apară tot mai multe case și pensiuni sau hoteluri care păstrează arhitectura tradițională a locului.

    Pe unul dintre șantiere l-am întâlnit pe meșterul Enofrei Ivanov, care, deși are părul complet alb ce îi dă în vileag vârsta înaintată, se plimba sprinten în jurul unei case și le dădea indicații la doi tineri, în timp ce privea în sus, spre acoperișul clădirii în construcție.

    L-am surprins în timp ce și-a luat un scurt moment de răgaz și am profitat de ocazie pentru a afla mai multe despre tainele acestei meserii care i-a marcat, practic, toată viața. S-a bucurat când i-am dat binețe și l-am întrebat cum este meseria pe care o iubește și o practică de mai bine de 60 de ani.

    Acoperiș din stuf în Delta Dunării

    Ce pot să spun … aceasta este cea mai frumoasă meserie de pe pământ. De când eram copil am învățat-o de la tatăl meu, apoi i-am transmis-o băiatului meu, iar acum îi învăț acest meșteșug și pe nepoții mei dragi.

    Cât mai trăiesc, vreau să păstrez vie această tradiție în locul în care trăim. Acoperișurile din stuf spun și duc mai departe povestea strămoșilor noștri, care, din sărăcie le făceau așa. Timpul a demonstrat că modul în care bătrânii țeseau stuful este mai bun și mai eficient decât cu materialele moderne de acum.

    Acestea nu sunt doar niște construcții simple, sunt mai mult decât atât. Îmi învăț nepoții că aceste acoperișuri din stuf spun povestea oamenilor care trăiesc în Delta Dunării, povestea acestor locuri frumoase, care este veche și autentică, și păstrează o parte din istoria și cultura noastră.

    Este dureros pentru mine să văd că acest meșteșug se pierde, că noile construcții nu mai sunt în armonie cu natura, așa cum erau pe vremea mea. În loc să-și învelească locuințele cu stuf, acum, oamenii preferă tabla sau alte materiale, poate mai ieftine și mai rapid de montat.

    Case cu acoperișuri din stuf Delta Dunarii

    Când văd că se mai construiesc astfel de case tradiționale, simt că încă le mai bate inima acestor localități de la Dunăre. Eu le transmit nepoților mei, toate secretele pe care le-am învățat în timp și sunt mândru că au ales acest meșteșug vechi, dar cel mai frumos de pe pământ.    

    Aceasta este arhitectura tradițională a caselor de aici. Chiar dacă nu se mai construiesc casele din chirpici, măcar acoperișurile din stuf să mai păstreze tradiția tehnicilor locale de realizare a locuințelor.

    Nu mai avem pietrari, nu mai sunt oameni care să facă olane, dar măcar prelucrarea stufului să rămână și să păstreze vie această tradiție.

    Stuf recoltat Delta Dunării

    Stuful a fost mult timp învelitoarea preferată a ruşilor lipoveni, pentru că l-au procurat ușor, direct din baltă. Noi, meşterii, folosim două tehnici prin care realizăm aceste învelitori din stuf: ruseşte, prin dispunerea snopilor dinspre coamă spre streaşină şi nemţeşte, prin aranjarea stufului în straturi scurte, suprapuse peste şarpanta ale cărei leţuri sunt bătute des”, a declarat pentru Discover Dobrogea, meșterul Enofrei Ivanov.

    Asociația GAL Delta Dunării îi încurajează pe tineri să ducă acest meșteșug mai departe

    Acoperișurile din stuf, prin frumusețea lor, încurajează chiar și turismul în Delta Dunării, însă ele sunt, în același timp, funcționale, iar construirea lor nu este o sarcină ușoară.

    case-traditionale-letea-arhitectura-traditionala

    Dăruirea meșterilor cu mâini pricepute, care, cu măiestrie și cu multă dragoste pentru tradiții împletesc stuful și învelesc acoperișul caselor, este importantă pentru noi toți. Tocmai de aceea, Asociația GAL Delta Dunării promovează această meserie, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”. Putem spune că și frumusețea acestor case tradiționale învelite cu stuf contribuie la atragerea turiștilor în zonă și ajută ca Delta Dunării să fie pusă pe harta turistică a lumii.

    casa-traditionala-lipoveneasca-jurilovca-stefan-constantin

    Avem nevoie acești meșteri care transmit secretele și tehnica acestei meserii, de la o generație la alta. Acoperișurile din stuf nu sunt doar structuri funcționale, ci și părți vii ale istoriei și culturii noastre, simboluri  ale unei regiuni în care omul și natura conviețuiesc în armonie.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării.

    Arhitectura dobrogeană a fost reînviată de Ordinul Arhitecților

    Multe dintre pensiunile ridicate în Delta Dunării în ultimii ani cu fonduri europene au revenit la arhitectura tradițională. Și aceasta, deoarece Ordinul Arhitecților le-a impus încadrarea arhitecturală în respectivele zone rurale, pentru ca investitorii să obțină avizele necesare.

    casa-traditionala-sfantu-gheorghe-delta-dunarii

    Acum, toate pensiunile, multe dintre ele cu un bun simț și cu o arhitectură extraordinară, sunt făcute în mod tradițional și le vedeți aproape la tot pasul. Sigur, mai sunt și excepții, bineînțeles. Predomină materialele tradiționale, cum ar fi stuful, piatra naturală și lemnul. Dacă înainte oricine își făcea acoperișul din stuf, acum trebuie să ai suficienți bani pentru a apela la această variantă, deloc ieftină. Există o mulțime de tehnici care stau la baza acestui meșteșug, iar noi nu prea mai avem meseriași locali cum erau înainte”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Alexandru Bălan.

    Prelucrarea stufului și a papurei are un rol deosebit în Dobrogea

    În Dobrogea, prelucrarea stufului, a papurei și a răchitei a avut și încă mai are un rol deosebit. Stuful și răchita sunt materii prime tipice zonei și se folosesc la construcția caselor și a anexelor, dar se realizează și împletituri pentru garduri, rogojini, coșuri și chiar suveniruri pentru turiști.

    Gard din stuf în Delta Dunarii

    „În Mahmudia, de exemplu, sunt meșteri care împletesc obiecte de uz casnic și chiar există centre în care se fac împletituri din papură. Unele dintre zonele cele mai bogate cu papură din Delta Dunării sunt Mahmudia-Dunavăț – Canalul Sf. Gheorghe și Partizani – Crișan – de pe Canalul Sulina”, am mai aflat de la Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării, ONG care promovează tradițiile locale în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, Obiceiuri, Meșteșuguri”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.

  • Prelucrarea lutului, unul dintre meșteșugurile tradiționale în satele din Delta Dunării

    Prelucrarea lutului, unul dintre meșteșugurile tradiționale în satele din Delta Dunării

    Delta Dunării este una dintre zonele naturale nealterate din Europa, în care localnicii au dezvoltat meșteșuguri tradiționale și forme de artă care reflectă modul lor unic de viață. Unul dintre meșteșugurile specifice Deltei, care este practicat în mod tradițional de către locuitorii din zonă, este prelucrarea lutului, material folosit atât pentru construcția caselor, cât și pentru realizarea de obiecte ceramice. Oamenii din această regiune folosesc lutul natural și tehnicile de modelare manuală pentru a crea vase cu forme și dimensiuni diferite, respectând modelele și tradițiile locale, tradiții care sunt promovate de Asociația GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”.

    Prelucrarea lutului, o ocupație tradițională în satele din Delta Dunării

    Prelucrarea lutului este un meșteșug tradițional în satele din Delta Dunării, fiind practicat în special pentru construcția caselor – ridicarea pereților și a anexelor locuințelor – iar pe vremuri se reducea la prelucrarea pământului sub formă de ceamur sau chirpici.

    Restaurare case tradiționale Delta Dunării

    Meșteșugul prelucrării lutului a permis dezvoltarea unui alt meșteșug, cel al olăritului. În zonă, olăritul a fost practicat, până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în mai multe localități, între care Nufăru, Mahmudia, Murighiol, Alba, Dorobanțu și Luncavița.

    „Memoria colectivității și câteva vase care își găsesc încă utilitatea prin casele localnicilor, amintesc de măiestria lui nea Costică Olaru, moș Dumanovschi din Luncavița sau Ion Dincă din Alba.

    Izvoarele bibliografice și arhivistice păstrează informații despre practicarea meșteșugului, etapele parcurse de lopata de pământ până când ajungea o farfurie, un castron, ulcior sau cană.

    Olărit și prelucrarea lutului in Dobrogea

    Materia primă – pământul – se procura din zonele/ dealurile apropiate. Calitatea vaselor era strâns legată de cea a pământului, de modalitatea în care era ales, scos, amestecat, mărunțit, udat, strecurat, amestecat, frământat, călcat. După ce era adus, cu căruțele, în bătătură, era stropit cu apă, tocat cu sapele sau călcat. Se lăsa o vreme la dospit, pentru ca mai apoi să poată fi tăiat în bucăți și bătut cu maiul pentru a scoate aerul din el, călcat și frământat.

    Pentru o curățire mai bună se tăia în felii subțiri cu cuțitoaia sau cu o coasă veche. Toate aceste operații de pregătire a lutului necesitau un efort fizic susținut și timp, însă modul în care erau realizate influența în mod direct calitatea vaselor.

    Uneltele utilizate de olarii dobrogeni erau simple și puține: cuțitoaia, maiul, roata olarului, râșnița pentru malț, cornul sau pensula. Roata olarului era principalul instrument și este compusă din două discuri de lemn, prinse de o tijă metalică numită fus.

    Olărit și prelucrarea lutului GAL Delta Dunării

    Mișcarea de rotație este imprimată roții de jos cu picioarele mișcând discul mai mic pe care se așază lutul. Cu mâinile înmuiate în apă amestecată cu puțin lut, se începe modelarea. Apasă lutul, cu cele două degete mari din centru către margini formându-se mai întâi un turnuleț, iar apoi, prin îmbingerea ușoară a lutului spre exterior se obține forma dorită.

    La sfârșit, obiectul este desprins de pe roată cu o bucată de funie sau sârmă, urmează, zvântarea. Decorarea se realiza cu cornul sau cu pensula, în culori deschise (alb, galben), cu motive geometrice. Cornul era o unealtă simplă, realizată dintr-un corn adevărat de vită, cu un cotor de pană de pasăre de curte sau fier, înfipt la extremitatea subțire a acestuia, prin care se scurgea încet culoarea.

    După ornare vasele se uscau și se coceau/ardeau pentru ca mai apoi să fie smălțuite. Smalțul se prepara din bucăți de plumb, oxidat prin încălzire, care după ardere devenea transparent și lucios. Pentru măcinarea oxidului de plumb se folosea râșnița pentru smalț. Praful obținut era amentecat cu apă și patoșa extrasă din cenuță și nisip bogat în cuarț, sfărâmat mărunt”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Iuliana Titov, din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea.

    Olăritul, un meșteșug care a rezistat în timp și este transmis următoarelor generații

    În prezent, se manifestă un interes local pentru reluarea tradiției, în comunele din județul Tulcea.

    „Olăritul face parte din peisajul etnografic dobrogean, chiar dacă în regiunea noastră nu au existat centre importante de olărit. Mai mult decât atât, multe meșteșuguri și tradiții au început să dispară după apariția industrializării, însă, la nivel local, mai ales în mediul rural, le-am păstrat și le-am transmis copiilor noștri. Ceramica se produce în mod industrial, însă, în ultimii ani, oamenii au început să se întoarcă la tradiții și să aprecieze lucrurile făcute manual, ca pe vremuri. 

    Olaritul - mestesug in satele din Dobrogea- GAL Delta Dunarii proiect TOM-Traditii-obiceiuri-mestesuguri

    Acest meșteșug a rezistat până astăzi, în special datorită sărbătorilor, între care este și cea denumită „Moșii de Vară”, în cadrul căreia, cei vii dau de pomană, pentru pomenirea celor morți, vase de ceramică. De asemenea, erau folosite și „vasele de post”, catroane din lut în care se prepara hrana pentru a fi consumată doar în perioadele în care locuitorii țineau post, dar nu trebuie uitate nici obiectele din ceramică făcute special pentru anumite evenimente din familie, precum nunta, astfel că erau confecționate ulcioare și castroane de nuntă.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, meșterul popular Petre Dincă.

    Spre deosebire de locuitorii din alte zone ale țării, în Delta Dunării, meșterii olari nu pictau vasele din lut, ei preferau să le lase în culoarea lor naturală, care le conferă obiectelor din ceramică un aspect autentic, în armonie cu peisajul și atmosfera Deltei.

    Prelucrarea lutului și olăritul sunt meșteșuguri promovate de Asociația GAL Delta Dunării, în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020, SubMasura 19.3 „Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală”, Componenta B – „Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală selectate.