Discover Dobrogea

Tag: delfini

Motivele pentru care Marea Neagră este acum limpede și azurie

Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am admirat-o pe plajele din Grecia sau Turcia. De fapt, este vorba despre un complex de factori, după cum a explicat pentru Discover Dobrogea, președintele ONG-ului Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu-Mirceni. Ceea ce nu putem observa însă, este că Marea Neagră are permanent culoarea azurie, dar la o distanță mai mare de 40-50 de kilometri de țărmul românesc.

Debitul scăzut al Dunării și limpezirea Mării Negre

Debitul Dunării a ajuns în această perioadă la cel mai coborât nivel din ultimii 30 de ani, din cauza secetei. În aceste condiții, circulația navelor pe Dunăre se desfășoară cu mare dificultate. Pe de altă parte însă, scăderea cotelor apelor fluviului a determinat apariția unui alt fenomen, cel de limpezire a Mării Negre, am aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

”De regulă, Dunărea vine cu o încărcătură foarte mare de sedimente, care ajung în zona costieră românească și o acoperă complet, practic. Țărmul românesc este supus în primul rând influențelor Dunării. Curentul dominant, cel de nord, aduce în permanență acele ape în Marea Neagră. Anul acesta, când se înregistrează debite extrem de scăzute, avem de-a face cu acest fenomen de limpezire a apei Mării Negre, care este foarte frumoasă în această perioadă”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Bate Sudul, se limpezește marea

Un alt motiv pentru care apa mării este limpede zilele acestea este legat de curenți și implicit de modul în care a bătut vântul. Acesta a suflat destul puternic din sector sudic în ultimele două săptămâni, astfel că a împins apele de suprafață, care de obicei sunt mai tulburi și a lăsat loc apelor mai sărate și mai limpezi, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

El afirmă că o parte din aceste ape sărate pătrunde prin Bosfor, iar o altă parte există deja în straturile mai adânci ale Mării Negre.

”O altă caracteristică a apelor Dunării este că, fiind ape dulci, sunt mai puțin dense și se mențin o perioadă mai lungă la suprafața mării, până se amestecă”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Calcarele sarmațiene și culoarea azurie mării

Apreciem marea de azur atunci când mergem în vacanțe în alte țări și ne-am dori să fie și a noastră atât de frumoasă. Ei bine, în aceste zile, Marea Neagră este azurie. Și aceasta, deoarece întreaga zonă românească de coastă are un suport, care, la bază, este reprezentat de calcare sarmațiene, afirmă biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Calcarele sarmațiene au proprietatea de a reflecta culoarea pe care o primesc de la cer. Zonele în care există un aport foarte mare de sedimente de tipul calcarelor, un fel de praf calcaros în masa apei, acolo încep să apară diferite nuanțe de turcoaz” am aflat de la Răzvan Popescu-Mirceni. El spune că aceste zone sunt la sud de Capul Midia până în sudul coastei românești. Mai exact, la Corbu, Tuzla sau la Vama-Veche. Există însă cantități mai mari de granule de calcar și în câteva golfuri din Constanța, pentru că, la lărgirea și consolidarea plajelor a fost adus nisip de adâncime din Marea Neagră.

Algele dau culoarea azurie a mării

Apa mării poate fi colorată și de anumite tipuri de alge. Există niște alge microscopice, care au proprietatea de a genera această nuanță turcoaz-azurie, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni. El precizează că, în momentul de față aceste alge nu se află în apele de mică adâncime, pentru că ele se înmulțesc, de obicei, în zonele de larg.

”Am avut situații de înflorire a acestor alge în urmă cu un an și acum doi ani. Cred că și anul acesta o să aibă loc, însă, la coastele Mării Negre avem de-a face în primul rând cu reflexia cerului datorată zonelor calcaroase” a mai spus cercetătorul.

Marea limpezită și de alge

Nu prea ne plac algele și strâmbăm din nas când le vedem pe malul mării, însă, ele contribuie la procesul de limpezire a apei. Acum avem mai multe alge mari, care se văd cu ochiul liber și care sunt perene, nu au un ciclu anual, spune biologul Răzvan Popescu. El afirmă că există și alge mici, care sunt într-un echilibru cu cele perene și au un rol semnificativ de stabilizare a sedimentelor și de reducere a pulberilor aflate în suspensie în apă.

Midiile filtrează apa mării

Digurile construite în mare reprezintă niște recife artificiale și au importanța lor în ecosistemul Mării Negre. ”Structura de recifală nu înseamnă că avem neapărat de-a face cu corali, ci este alcătuită submers din mai multe organisme care curăță apa, pentru că își fac hrănirea prin filtrare, cum sunt midiile, de exemplu.

Toate aceste diguri și structuri hidrotehnice care reprezintă un substrat dur și care acum, la câțiva ani după ce construcția s-a terminat, sunt deja populate cu alge și scoici, care contribuie foarte mult la procesul de filtrare a apei și la stabilizarea sedimentelor aflate în suspensie”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Pandemia de Covid-19 și beneficiile asupra Mării Negre

Cercetătorul Răzvan Popescu ne-a expus numeroase motive pentru care apa mării este limpede și are o culoare extrem de frumoasă zilele acestea. Totuși, nu trebuie să uităm că pandemia de Covid-19, care aproape a oprit toată planeta în loc, a redus mult gradul de poluare.

”Anul acesta, activitățile din zona costieră au fost mult mai puține pe fondul pandemiei de Covid-19. În aceste condiții s-a redus aportul de material organic, care ar fi favorizat o dezvoltare mai puternică a unor categorii de alge microscopice care tulbură mai tare apa. Inclusiv îmbăierea oamenilor duce la tulburarea apei, mai ales când vorbim de un număr foarte mare de persoane”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Delfinii pot fi văzuți de pe faleza Cazinoului

Zona costieră românească le oferă condiții favorabile delfinilor, astfel că ei trăiesc fără probleme în Marea Neagră. ”Exact la joncțiunea dintre apele marine și cele ale Dunării sunt condiții favorabile pentru resurse de hrană. Sunt zone de concentrare, inclusiv ale populațiilor de pești, printre care stavridul, hamsia, aterina, specii de grup, care se adună în bancuri pentru a se hrăni. Acolo unde sunt aceste specii se află și foarte mulți delfini. Cei mai mulți delfini sunt undeva la aproximativ 100 de kilometri de țărm, în dreptul gurilor Dunării și undeva la sud de acestea, acolo unde ajunge apa Dunării. Pe mare, se poate observa uneori un fel de frontieră între apele tulburi aduse de Dunăre și cele albastre și sărate ale Mării Negre”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Putem vedea în fiecare zi delfini, mai ales în această perioadă, în zona intrării în Portul Constanța, în dreptul plajelor de la Corbu, în zona Portului Midia și în fața Taberei Năvodari. Zilele acestea sunt două familii, de fapt două femele cu câte doi pui fiecare, care se hrănesc în zonă, pentru că au suficient pește. Uneori, mai ales dimineața, între orele 7.00-9 .00 și seara după ora 18.00 avem șanse mari să îi observăm chiar și de pe faleza Cazinoului din Constanța. Ei stau cam la 200-300 metri de țărm, astfel că pot fi văzuți chiar și cu ochiul liber, pentru că execută niște salturi destul de interesante, a precizat cercetătorul.

Toată pauza aceasta de două luni pe care a luat-o planeta în mod involuntar dar forțat, ne arată extrem de multe lucruri despre oameni și atitudinea lor. Dacă dorim să existe un echilibru, ar trebui să avem mai mult respect față de mediul înconjurător și să ne schimbăm obiceiurile. Depinde de noi dacă vom avea o planetă mai curată sau dacă preferăm să fie poluată.

June 2, 2020
Ziua Internațională a Mării Negre- de la vânătoarea de delfini la o viitoare insulă de gunoaie

Ziua Internațională a Mării Negre este aniversată astăzi. Cu toții o iubim, dar cadourile pe care i le facem nu sunt pe gustul ei: pet-uri, gunoaie, frigidere, toalete, în general tot ceea ce nu ne mai trebuie, aruncăm în mare. Situația ecologică a Mării Negre este stabilă în momentul de față, ea și-a revenit în ultimul deceniu, după ce a fost extrem de afectată și ajunsese oarecum în colaps prin anii 80-90 ai secolului trecut. În ultimii 10 ani, a crescut preocuparea autorităților, a ONG-urior și a populației pentru protecția ecosistemului marin, dar este loc pentru mai mult simț civic. Fiind semi-închisă, deoarece are legătură cu Mediterana doar prin Bosfor, Marea Neagră este mai vulnerabilă la presiunile de pe uscat decât alte mări și de aceea trebuie să o protejăm.

De Ziua Internațională a Mării Negre nu trebuie să uităm că în anii 70 se practica vânătoarea de delfini

Am stat astăzi de vorbă cu Tania Zaharia, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare și Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa”, despre Marea Neagră. Am aflat printre altele, un lucru pe care nu l-am știut, faptul că mulți pasionați de vânătoare împușcau în anii 60-70 delfinii din mare, doar pentru amuzament. Ei veneau special la mare, unii la Jurilovca, pentru vânătoare de delfini, chiar dacă aceasta a fost interzisă în România prin 1966. Mulți oameni au masacrat populații întregi de delfini, din pură plăcere. Exact cum pleacă vânătorii să împuște căprioare sau mistreți, mergeau vânătorii să omoare delfini. Singura diferență era că plecau cu barca pe mare, nu cu mașina până în pădure. A fost făcut un măcel în acea perioadă, pentru că delfinul, ca și omul, sunt prădători la nivel de vârf, mi-a spus cercetătorul Tania Zaharia. Ei mănâncă pește și sunt competitori. Astfel, pescarii, probabil considerau că sunt competitori și au aceeași sursă de hrană, peștele, pe de o parte și, pe de altă parte, probabil, era plăcerea de a vâna, deoarece este ceva inedit să împuști un delfin. El iese la suprafață pentru a respira, se mai joacă, astfel că este destul de greu să îl prinzi în bătaia puștii. În volumul lui Grigore Antipa există un desen făcut în peniță, cu vânătoarea de delfini la Marea Neagră, care atestă acet obicei barbar. În prezent, populațiile celor 3 specii de defini se pare că sunt în creștere și pot fi văzute de constănțeni și de către turiști în apropiere de coastă.

Nu se știe câți delfini avem în Marea Neagră

Din păcate, nu s-au făcut evaluări complete pentru a afla cu exactitate câți delfini avem în Marea Neagră. Fiind specii migratoare, care se deplasează de-a lungul țărmului în căutarea hranei și urmăresc bancurile de pește, o evaluare corectă trebuie să fie făcută în mod concomitent în toate cele 6 state riverane. A fost făcut un inventar parțial în 2015, de către o firmă din Marea Britanie în apele din Ucraina, România și Bulgaria. Raportul a prezentat o situație îmbucurătoare, cu zeci de mii de delfini în populație.

Dar, pe de altă parte, această supraveghere trebuie să fie realizată în întregul bazin în același timp, pentru a avea date relevante. Am aflat de la cercetătorul Tania Zaharia că a început anul acesta o astfel de monitorizare în Mediterana și probabil, anul viitor vor fi inventariați și delfinii din Marea Neagră.

96% din capturile pescarilor din Marea Neagră sunt de rapana

În ultima vreme, presiunea din pescuit a scăzut, pentru că interesul investitorilor s-a îndreptat către altceva. Pescarii noștri preferă acum să scoată la suprafață rapana, știți voi, melcul acela mare, invaziv. Este o specie care a venit în Marea Neagră prin anii 50-60, probabil adusă pe coca navelor, pentru că are o particularitate la reproducere și fixează ponta pe substrat, astfel că, cel mai probabil așa a călătorit din mările Japoniei până aici și a găsit condiții foarte bune. Populația de rapana este încă în expansiune la noi și a ajuns să fie o specie exploatată comercial. Din capturile totale, pește și moluște (melci și scoici), peste 96% este reprezentată de rapana. Ea se pescuiește mai ușor, prețul de vânzare este mai bun și oamenii preferă să pescuiască această specie decât pe cele clasice: hamsia, sprotul sau calcanul.

În Marea Neagră sunt peste 140 de specii de pește și viețuitoare marine

Peste 140 de specii diferite de pește și viețuitoare marine sunt inventariate în Marea Neagră, dar, în mod constant, doar 6-10 dintre ele sunt de interes comercial. Celelalte au un rol important în ecosistem, pentru biodiversitate. Căluțul de mare este o atracție pentru scufundători, de exemplu, pentru că tuturor ne place cum arată. În ultimii ani s-au înmulțit și căluții de mare, pentru că sunt legați de habitatul lor specific. Ei sunt locuitori ai ”pădurilor submarine” și au nevoie de substrat de care să se agațe de codiță, sunt puțin mobili față de alte specii și au nevoie de aceste păduri prin care să se ascundă și în care să își lase ponta. Ca o curiozitate, căluții de mare sunt părinți iresponsabili, ei își lansează ponta și pleacă, nu îi interesează ce se întâmplă mai departe. Și atunci, acești mici căluți de mare, care sunt minusculi, au doar câțiva milimetri, trebuie să se descurce singuri prin junglă și au nevoie de alge, care au un rol bine definit în acest sistem.

Marea Neagră este vie până la 150 de metri

Până la adâncimea de aproximativ 150 de metri, Marea Neagră este vie, are o zonă cu oxigen, care permite dezvoltarea vieții așa cum o cunoaștem noi. De la 150 până la 2400 de metri cât are Marea Neagră, este un strat fără oxigen, dar, care permite dezvoltarea anumitor bacterii. În plus, la adâncimi mari sunt scurgeri de gaz metan. Practic, Marea Neagră este foarte bogată în resurse de metan și petrol, tocmai de aceea există interes pentru exploatarea lor.

Bariera între masele de apă

O altă curiozitate despre Marea Neagră este că se creează o barieră între masele de apă reci și calde. Astfel, vara, se întâmplă ca aceste mase să se inverseze și să se ridice apa rece de la fundul mării spre suprafață și de la o zi la alta diferența de temperatură este de 5 sau chiar de 10 grade. Practic, se răstoarnă masele. Acest fenomen are și el o parte bună, pentru că se amestecă masele de apă, vin nutrienții care sunt la fund către suprafață și ajută microorganismele să se dezvolte. Toate fenomenele marine sunt în legătură unele cu altele.

Deșeurile marine, un pericol pentru pești și pentru oameni

Institutul de Cercetare și Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” face observații asupra deșeurilor marine de mai mulți ani. Cu pescuitul experimental care s-a făcut în anii trecuți, specialiștii au observat că exită extrem de multe deșeuri, când trăgeau traulul de versal. Această operațiune este interzisă la noi, deoarece produce pagube însemnate pe fundul mării, dar este permis numai în scop științific. În cadrul acestor activități, cercetătorii scoteau întotdeauna cantități foarte mari de deșeuri, printre care: materiale din plastic, pet-uri, sticle de toate felurile, frigidere, căzi de baie, toalete, saci cu gunoaie. Oamenii ar trebui să știe că, într-un fel sau altul, toate aceste gunoaie, până la urmă, se întorc în farfuria noastră. Unele dintre ele sunt biodegradabile și se descompun, altele nu sunt biodegradabile. Ele se descompun în particule mici, care sunt ingerate de organismele mici, care, la rândul lor sunt ingerate de organismele mai mari și în final sunt consumate de pești, care pești ajung la noi în farfurie. Iar noi mâncăm, de fapt, aceste nanoparticule care ajung în organismul nostru și apoi ne întrebăm de ce suferim de tot felul de intoxicații. Trebuie să acționăm în mod responsabil și să fim conștienți că mările noastre vor ajunge niște gropi de gunoi, pentru că tot ce vine de pe uscat merge undeva în mare, iar aceste gunoaie se acumulează.

Tot astăzi, de Mării Negre, am aflat că specialiștii sunt îngrijiorați că temperatura apei crește în mod constant. Nu vorbim aici de grade, ci de zecimi de grad, dar această creștere este alarmantă. Noi ne bucurăm că este caldă apa mării, dar dacă ea se menține așa pe o perioadă îndelungată de timp, s-ar putea să producă catastrofe importante. În plus, eroziunea costieră va continua și în următoarea perioadă. S-au făcut investiții în ultimii ani, s-au lățit plajele, dar, până la urmă, marea își va lua tributul. Este un proces absolut natural, care se întâmplă peste tot în lume și împotriva căruia nu poți să lupți.

October 31, 2018
Delfinii si leii de mare asteapta aplauze si in sezonul rece

Spuneți drept, de când nu ați mai văzut delfinii și leii de mare la Complexul Muzeal de Știiințe ale Naturii Constanța? Eu am ajuns zilele acestea și vă zic sincer că am văzut bucuria delfinilor. Le place mult să se dea în spectacol, să fie admirați și aplaudați. Parcă tânjesc după sezonul estival, când sunt în elementul lor și ne oferă mai multe reprezentații datorită numărului mare de turiști, în timp ce în extrasezon Ni-Ni și Chen-Chen se cam plictisesc dacă nu au public.

Directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, medicul veterinar Adrian Bâlbă mi-a spus că îi așteaptă pe constănțeni și în în această perioadă, atât la Delfinariu, cât și la Planetariu și în Microrezervație.

Vedetele Delfinariului Constanța, Ni-Ni şi Chen-Chen lucrează zilnic împreună cu antrenorii lor și pregătesc noi trucuri pentru următorul sezon estival. Chiar și așa însă, fără un număr mare de spectatori sunt într-un fel de vacanță forțată pe care nu și-o doresc.

Leii de mare ne învață să fim prietenoși cu mediul

Nu doar delfinii fac spectacol la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, ci și cei trei lei de mare californieni. Oricine trece pragul instituției, are posibilitatea să vadă două specii de mamifere marine care sunt diferite din punct de vedere biologic.

Astfel, dacă delfinii stau numai în apă, leii de mare sunt pinipede și ies pe uscat. Chiar și demonstrațiile sunt diferite și foarte educative, atât pentru adulți cât și pentru copii.

În ianuarie, una dintre femele ar putea face pui

Sam, este mascul și e foarte ușor de recunoscut fiind mult mai voluminos decât femelele Inuc și Kali. Nu au stat mereu împreună, însă ei s-au împrietenit și nu le place să fie separați. Am aflat că una dintre femele este posibil să fie gestantă, astfel că nu este exclus să crească familia leilor de mare din luna ianuarie și mi-ar plăcea să fim invitați la botez.

Leii de mare sunt mamifere extrem de inteligente și au inteligența unui copil de 3 ani. Sunt foarte curioși și alintați și învață repede noi trucuri de la instructori. Evident, adoră peștele și fac orice fel de acrobații pentru el.

Leii de mare ne educă să avem grijă de mediu

Vizitele la Delfinariu au o importantă componentă educativă. Leii de mare ne oferă, printre altele, o demonstrație de atitudine civică. După ce este aruncat un pet în bazin, ei intră în apă, îl prind în gură, ies din bazin și duc sticla goală din plastic la coșul de gunoi. Este un exemplu pe care mulți dintre noi trebuie să îl urmăm, iar copiii au ce învăța.

Toți elevii pot face vizite la complex și învață cum să protejeze leii de mare. Reprezentațiile au loc în fiecare sâmbătă și duminică la orele 11:30 și 15:30, iar în timpul săptămânii la ora 11:30 cu rezervare în prealabil pentru minimum 30 de elevi, care se face cu două zile înainte.

În Microrezervație putem studia ore întregi animalele și păsările

Când nu ai rude la țară, iar copilul află doar din cărțile de colorat cum arată păsările și animalele, o vizită în Microrezervație este extrem de educativă. Micuții pot vedea cum trăiesc în mediul lor natural tot felul de vietăți.

Au ocazia să observe îndeaproape zebre, căprioare și cerbi, alpaca, veverițe, porcușori de Guineea sau vietnamezi, capre, rațe, lebede și multe altele.

Dacă ajungeți dimineața sau după-amiaza puteți observa cum se hrănesc diferitele specii. Am văzut munți de morcovi care erau ronțăiți cu mare plăcere de animale. Atât zebrele, cât și căprioarele sau caprele sunt foarte curioase și prietenoase și vin să îi studieze pe vizitatori și poate, așteaptă o recompensă de la ei. Apropo de recompense, l-am întrebat pe directorul Adrian Bâlbă de ce nu există puncte de vânzare în cadrul complexului, de unde să putem cumpăra legume și fructe pentru a hrăni animalele. Mi-a spus să ei nu pot vinde, iar producătorii nu sunt interesați să deschidă un magazin în incinta grădinii zoologice. Dacă vreți să le hrăniți, nu aduceți pufuleți sau pâine, ci morcovi sau mere.

O vizită la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța ne încarcă pozitiv și ne face să revenim. Mulți constănțeni preferă să viziteze complexul decât să meargă prin parc, de exemplu, unde nu au prea multe de văzut. În plus, copiii sunt primiți și cu rolele, astfel că o plimbare pe numeroasele alei și vizionarea faunei și florei reprezintă o activitate care nu îi plictisește pe cei mici.

Banii se aruncă în fântâni, nu în acvarii

Tot în cadrul Microrezervației există și un bazin foarte frumos amenajat, cu sute de pești Koi. Problema este că vizitatorii aruncă modede, iar fundul bazinului este plin cu bani și nu poate fi curățat în permanență de către personalul complexului. Oricât de multe anunțuri sunt puse în care suntem avertizați să nu aruncăm monede în acvarii, puteți vedea în fotografie cât de responsabili sunt cei care trec pragul mini-grădinii zoologice. Știm cu toții că peștii sunt foarte sensibili, iar monedele sunt pline de microbi.

Cu toate acestea însă, norocul pe care speră să îl obțină cei care aruncă bani este mai important decât durata de viață a peștilor.

Mi-a plăcut mult vizita pe care am făcut-o și cu siguranță voi repeta experiența. Vă recomand și vouă să faceți o plimbare prin Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța și să îmi povestiți ce experiențe ați avut.

Fotografiile și filmarea au fost realizate de Lucian Gonțilă.

October 18, 2018