Tag: Constantin Chera

  • Șarpele Glykon, piesa de rezistență a Muzeului de Istorie din  Constanța, va ajunge în Madrid

    Șarpele Glykon, piesa de rezistență a Muzeului de Istorie din Constanța, va ajunge în Madrid

    Șarpele Glykon este una dintre cele mai importante piese din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pentru că este unică în lume. Pentru prima dată de când a fost descoperit, șarpele din marmură a părăsit muzeul constănțean și va fi expus, din septembrie 2021 până în martie 2022, la o expoziție în Madrid.

    Șarpele Glykon a fost descoperit întâmplător, în timpul construirii unui bloc

    În momentul în care a fost descoperit, în aprilie 1962, specialiștii îi spuneau ”Șarpele Fantastic”, deoarece nu fusese identificat ca fiind șarpele Glykon. El a fost găsit alături de alte 23 de piese, aflate toate în același loc, în timpul săpăturilor care se făceau pentru construirea blocului situat vizavi de Teatrul Fantasio din Constanța.

    sarpele-glykon-tezaur-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constantaFotografia ne-a fost oferită de arheologul Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

    ”Probabil, tezaurul a fost îngropat de un adept al vechilor culte politeiste, pentru a nu fi distrus de reprezentanții noii religii creștine.

    Sunt 24 de piese de o importanță și de o valoare deosebită. Șarpele Glykon este unicat, pentru că nu mai există astfel de reprezentări în marmură ale unui animal fantastic.

    El era, de fapt, unul dintre zeii protectori ai familiei, așa numiții Lares sau Penates. Astfel de reprezentări erau așezate în curțile interioare ale vilelor romane, pentru a proteja familia respectivă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Constantin Chera, arheolog și cercetător științific.

    Șarpele de la Tomis este singura statuie din marmură găsită până în  prezent în lume

    Șarpele Glykon este o piesă importantă pentru că e unicat, nu există alte reprezentări identice, găsite până în momentul de față.

    ”Au mai fost descoperite fragmente ale unor reprezentări asemănătoare, undeva dincolo de Marea Neagră, la Sinope, însă ele sunt doar fragmente. Șarpele Glykon de la Tomis este singura statuie din marmură, de acest gen, păstrată integral, găsită până în prezent în lume.

    Se spune că șarpele Glykon este cea mai importantă piesă din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Și celelalte piese descoperite în 1962 alături de șarpele Glykon au o importanță și o valoare deosebită. Este vorba despre reprezentarea Fortunei, zeița bogăției și a opulenței, care era și protectoarea orașului antic Tomis, bustul zeiței Isis, divinitate egipteană foarte populară la Tomis, grupul statuar Fortuna cu Pontos, reprezentarea zeiței Nemesis, dar și basoreliefuri ale lui Hermes, zeul comerțului.

    ”Toate aceste reprezentări vorbesc despre credințele și religiile care erau practicate la Tomis în primele veacuri ale Erei Noastre. Nu trebuie să uităm că dezvoltarea deosebită a orașului a avut loc după sec. I, după înnisiparea golfului de la Histria. Astfel, Histria a decăzut ca importanță, iar Tomisul s-a ridicat ca una dintre cele mai importante metropole pe malul pontului stâng. Sigur, toate aceste reprezentări vorbesc despre oamenii care au trăit aici la Tomis și care au lăsat urmele lor de artă și de frumos pentru posteritate.

    Statueta datează din secolul al II-lea și este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură. Dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea o lungime de aproximativ 5 metri.

    Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechiul Tomis atestă răspândirea cultului cu același nume și în cetățile grecești din Dobrogea”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Constantin Chera.

    Șarpele Glykon va zbura spre Madrid cu o aeronavă militară

    Pentru prima dată de când a fost descoperit, șarpele Glykon va părăsi țara. El va fi expus în Madrid, din septembrie până în luna martie 2022, în cadrul unei expoziții care va fi patronată de Președinția României și Casa Regală Spaniolă, eveniment organizat de Muzeul Național de Istorie a României.

    ”Muzeul Național de Istorie a României ne-a solicitat în mod oficial să participăm cu 19 piese, dintr-un total de 85, care vor fi prezentate la expoziția din Spania, de către 40 de muzee din România.

    Între aceste piese a plecat și faimosul șarpe Glykon, un unicat cu care ne mândrim. Momentan este la București, pentru că se va face și un catalog în cadrul expoziției și se realizează fotografii profesionale, măsurători, fișe, evaluări.

    În contractul încheiat între noi și Muzeul de Istorie Națională este stipulat faptul că pentru toate piesele participante va fi asigurată pază militarizată. Noi avem două persoane desemnate care vor merge la Madrid în perioada respectivă și vor participa la pregătirea expoziției.

    Consider că această expoziție de talie internațională reprezintă o promovare pentru muzeul nostru și o putem îmbina ulterior cu elemente de marketing, pentru ca instituția de cultură să aibă în viitor mai mulți vizitatori.

    Sunt piese care fac parte din structura de rezistență a expoziției Muzeului de Istorie Constanța. Valoarea de inventar a pieselor care au părăsit muzeul este de câteva zeci de milioane de lei, iar evaluarea a fost realizată de experți.

    Muzeul Național de Istorie a României este cel care va suporta toate cheltuielile, de la deplasarea în străinătate a specialiștilor noștri pentru pregătirea expoziției, până la asigurarea pieselor și a echipamentelor necesare transportării lor.

    Transportul se va face cu o aeronavă militară. Totul va fi foarte bine controlat, pentru că nu ne jucăm cu așa ceva.

    Pentru că șarpele Glykon este extrem de valoros și de important, pregătim propriile noastre suveniruri cu el, care vor fi scoase la vânzare”, a declarat directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

  • Mormântul pictat de la Tomis, cel mai valoros complex funerar descoperit în Dobrogea

    Mormântul pictat de la Tomis, cel mai valoros complex funerar descoperit în Dobrogea

    Mormântul pictat de tip hipogeu este unic și a fost descoperit în Constanța în anul 1988. Se presupune că mormântul aparținea unei importante familii tomitane, care trăia la începutul secolului al IV-lea, când Tomisul a fost una dintre cele mai înfloritoare metropole de la pontul de vest.

    Mormântul pictat de tip hipogeu, o descoperire importantă despre istoria Tomisului  

    Mormântul pictat a fost descoperit în anul 1988, când pe strada Mircea din Constanța au început să se construiască blocuri. Cercetătorul științific Constantin Chera și doctorul în istorie Virgil Lungu au găsit cripta antică în zona în care, pe vremuri, era cimitirul Tomisului.

    mormantul-pictat-tomis-constanta-muzeul-de-istorie-si-arheologie-constanta”Aș spune că Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o, pentru că s-a păstrat un strat cu pereți pictați, care sunt databili foarte devreme, la începutul sec. IV, lucru pe care nu îl mai avem în Dobrogea. Este un unicat. La Silistra, în Bulgaria, a fost descoperit un mormânt asemănător, însă în Dobrogea nu avem alte complexe funerare de această valoare.

    Am mai găsit și alte elemente constitutive ale unor astfel de monumente, însă acesta, printr-o minune, s-a păstrat foarte bine, nefiind deschis de la ultima depunere funerară, de la începutul sec. V și până în 1988, când a fost descoperit”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul și cercetătorul științific Constantin Chera.

    Mormântul pictat a aparținut unei familii înstărite din vechiul Tomis

    Se presupune că mormântul aparținea unei familii tomitane din secolul al IV-lea, destul de bine plasată din punct de vedere financiar.

    mormantul-pictat-tomis-constanta”Am găsit în interior, 5 schelete depuse în sicrie din lemn, de la ultima fază de înmormântări și o seamă întreagă de oase care provin de la o primă fază de înmormântări, de la începutul sec. IV.

    Am descoperit, de asemenea, o mică amforă în interior, care se datează la începutul sec. V, când au avut loc ultimele înmormântări la locul respectiv. În mod sigur este o criptă care aparținea unei familii înstărite din Tomis. În acel mormânt s-au făcut înmormântări succesive, de-a lungul unui veac, de la începutul sec. IV, până la începutul sec. V.

    În Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța avem expuse unele dintre obiectele pe care le-am găsit acolo.

    Este vorba de câteva mărgele, de vase de sticlă, amfora pe care am găsit-o în cavou, dar și un mic filacterium, un recipient care se purta la gât în chip de talisman, în interiorul căruia se păstrau texte sacre, nu numai ale creștinilor, ci și din credințele anterioare”, a precizat cercetătorul științific Constantin Chera, pentru Discover Dobrogea.

    Replica Mormântului pictat poate fi văzută la Muzeul de Istorie Constanța

    O replică 1:1 a Mormântului pictat a fost realizată de către specialiștii de la Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București și poate fi văzută la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    mormantul-pictat-tomis-constantaMormântul este deosebit de important, pentru că în el se păstrează o cameră funerară pictată complet, de la începutul sec. IV, un lucru destul de rar, atunci când vorbim despre pictura murală romană din această epocă.

    În interiorul mormântului pictat se găsesc diverse scene cu animale care simbolizează unele dintre credințele vremii, dar și un festin funerar, o masă funerară, în jurul căreia sunt adunate 7 personaje.

    Povestea scenelor din mormântul unic de la Tomis

    Desenele din mormântul pictat, cu motive animale, păsări, motive florale și arbori, pot fi interpretate ca o evocare a paradisului. Aceeași simbolistică legată de învierea și imortalitatea omului este redată și în imaginile cu cei patru porumbei sau cu potârnichile care beau apă dintr-o cupă.

    porumbei-desene-mormantul-pictat-constanta”Unele dintre animalele pictate în interiorul mormântului au o semnificație cultică. Ne aflăm, de altfel la vremea în care credințele politeiste erau treptat înlocuite de creștinism, noua religie care apăruse în Imperiul Roman.

    Nu trebuie să uităm că exact în această perioadă de la începutul sec. IV, Constantin cel Mare a dat edictul de la Milan, în 313 d.Hr., prin care, creștinismul a fost una dintre religiile acceptate în Imperiul Roman.

    Aceasta a condus la ieșirea în public a unora dintre adepții noii religii, însă, noi nu suntem siguri că în mormânt au fost puși locuitori creștini ai Tomisului, pentru că nu avem niciun fel de indiciu care să ne spună că mormântul ar fi aparținut unei familii creștine.

    mormantul-pictat-tomis-constantaOricum, acea masă funerară, păunii, care simbolizează nemurirea, iepurele care mănâncă struguri dintr-un coș răsturnat, potârnichile, porumbeii, toate aceste animale și păsări simbolizează aspecte ale credințelor vremii, care au fost de fapt preluate din credințele anterioare, ca iconografie.

    Pictura nu a avut de suferit, pentru că noi am acoperit la loc cavoul respectiv. Am zidit partea care a fost afectată de către excavator în 1988 și astfel, interiorul camerei a rămas oarecum izolat, în așa fel încât să nu aibă loc aceste schimbări bruște de temperatură și de umiditate. El se prezintă aproape în starea în care l-am găsit împreună cu colegul meu, Virgil Lungu”, a precizat arheologul Constantin Chera.

    Mormântul pictat va intra în circuitul turistic

    Mormântul pictat va fi introdus în circuitul turistic, în momentul în care va fi terminată construcția de protecție care este deasupra lui.

    În interior nu se va putea pătrunde, deoarece nu trebuie să fie schimbat microclimatul în mod brusc sau repetat. Cel mai probabil, vizitatorii vor putea vedea o imagine din interiorul mormântului, pe ecrane de dimensiuni mai mari, luate cu o cameră mică de luat vederi.

    ”Am făcut numeroase intervenții la autorități, iar Ministerul Culturii a avizat lucrările pentru o construcție de protecție la Mormântul pictat. Am început acolo săpăturile, pentru a degaja terenul de restul mormintelor existente, mai ales că această nouă construcție urmează să protejeze adecvat această bijuterie a epocii antice.

    Până acum, ea a fost protejată de o baracă termoizolantă, la care am intervenit de nenumărate ori cu reparații la acoperiș și la pereții laterali, astfel încât, monumentul să nu aibă de suferit, mai ales că este sensibil la schimbările de microclimat. Temperatura și umiditatea din interiorul camerei respective trebuie păstrate oarecum constant, pentru că altfel ar deteriora calitatea picturii”, spune cercetătorul științific Constantin Chera.

    Constantin Chera: ”Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o.”

    ”Aș spune că Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o, pentru că s-a păstrat un strat cu pereți pictați, care sunt databili foarte devreme, la începutul sec. IV, lucru pe care nu îl mai avem în Dobrogea. Este un unicat. La Silistra, în Bulgaria, a fost descoperit un mormânt asemănător, însă în Dobrogea nu avem alte complexe funerare de această valoare.

    picturi-mormantul-pictat-hypogeu-constantaDe-a lungul carierei am avut prilejul să descopăr și alte lucruri deosebite. Aș aminti, mormântul acela bogat de lângă Consulatul Turcesc.

    Nu este primul mormânt pictat, dar este cel mai bine păstrat. Noi am găsit și în zona Gării, și pe faleză, de-a lungul străzii Mircea, urme ale unor astfel de obiective antice, dar acesta este păstrat aproape intact, ceea ce-l face deosebit de valoros, dându-ne o imagine clară asupra artiștilor care erau în acea vreme, aici, la Tomis.

    La un moment dat, s-a făcut o străpungere a actualului bulevard Brătianu către b-dul Ferdinand, iar în acel colț în care au fost construite blocuri, în imediata apropiere a spitalului vechi, am găsit un mormânt deosebit de bogat în ceea ce privește obiectele din aur, dar și inventarul întregului complex, care este  prezentat la noi, în Sala Tezaur, sub o suprafață de sticlă.

    De-a lungul vremii am mai descoperit și numeroase vase de sticlă, care erau importate din centre de producție din Mediterana Orientală, mai ales din atelierele siriene, care erau specializate în suflarea în tipar a unor astfel de vase de sticlă. Și acestea sunt expuse în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și sunt indicii deosebit de importante în ceea ce privește relațiile internaționale ale Tomisului, ale metropolei pontului stâng, așa cum o cunoaștem în sec. IV, cu centrele importante ale lumii romane din perioada primelor secole ale erei noastre”, a declarat arheologul Constantin Chera pentru Discover Dobrogea.

    Mormântul pictat de tip hipogeu este vizitat de mulți turiști străini

    Mulți turiști străini vizitau Muzeul de Istorie din Constanța, până anul trecut, când a început pandemia. Ei veneau informați și știau exact ce anume doresc să vadă. Mormântul pictat și celebrul șarpe Glikon sunt principalele atracții pentru vizitatorii muzeului, dar și unele dintre cele mai importante descoperiri făcute în Constanța

    ”Foarte multă lume ne întreabă ce înseamnă, de fapt, hipogeu. Hypogaeum înseamnă sub pământ. Trebuie subliniat că această cameră funerară, care dispunea de o cale de acces, un așa-numit dromos, o scară care cobora către nivelul inferior al încăperii respective, tot acest complex era îngropat, era hipogeu, adică sub pământ. Era acoperit cu aproximativ 70 cm de pământ, până la nivelul de călcare, chiar și în antichitate.

    În anii trecuți mai funcționau acele croaziere care aveau în program vizitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și sigur, am avut și surprize deosebit de plăcute. Un inginer din Germania, care a lucrat la construirea hotelurilor din sudul litoralului în 1970, a revenit și a văzut una dintre descoperirile la care efectiv a fost martor. La un moment dat, el și-a adus aminte că are acasă un film din vremea aceea, în care a consemnat momentele importante din timpul găsirii sarcofagului din stațiunea Olimp, care este de asemenea o descoperire deosebită”, am mai aflat de la cercetătorul și arheologul Constantin Chera.