Tag: conservare

  • Continuă lucrările la Cazinoul din Constanța. Monumentul istoric va fi de nerecunoscut

    Continuă lucrările la Cazinoul din Constanța. Monumentul istoric va fi de nerecunoscut

    De la o zi la alta, Cazinoul din Constanța, monumentul istoric proiectat de arhitectul Daniel Renard, își recapătă strălucirea de altădată. Luna aceasta, imobilul de patrimoniu împlinește 112 ani de la inaugurare, iar detaliile refăcute pe fațade sunt impresionante.

    Cazinoul va redeveni atracția orașului Constanța

    Cea mai admirată și mai fotografiată clădire de pe malul mării, Cazinoul din Constanța va fi de nerecunoscut, după restaurare. Experții spun că monumentul istoric va arăta așa cum a fost el construit inițial, în 1910, iar amenajarea interioarelor va respecta toate pretențiile stitului art-nouveau.

    cazinoul-din-constanta-restaurare-reabilitare-modernizare-cladire-de-patrimoniu-monument-istoric-art-nouveau

    Zeci de muncitori sunt în fiecare zi pe șantierul deschis în urmă cu doi ani și jumătate, la Cazinoul din Constanța. Ei lucrează atât la interior, cât și la exterior, pentru ca termenul de finalizare, martie 2023, să fie respectat.

    cazino-constnta-reabilitare-restaurare-lucrari-art-nouveau

    Echipa realizează lucrări de sudură, tencuieli, reabilitează terasele de pe platformă, instalațiile electrice și termice și construiește noile decorațiuni din ipsos, care se realizează cu matrițe făcute special pentru fiecare detaliu în parte.

    cazino-constanta-restaurare-art-nouveau-monument-istoric

    Specialiștii afirmă că structura de rezistență a Cazinoului era grav afectată, iar planșeul risca să se prăbușească la un cutremur. Experții ne asigură, însă, că monumentul va arăta la final, ca în zilele lui bune.

    fereastra-scoica-cazino-constanta-restaurare-reabiitare-art-nouveau

    Ornamentele vor fi realizate ca pe vremuri, iar fereastra sub formă de scoică, pe care o admiram de pe faleză va fi refăcută și pe partea dinspre mare.

    Toate decorațiunile interioare de la Cazinoul din Constanța vor fi în stilul art-nouveau

    Când ne gândim la Cazinoul din Constanța, pe lângă treptele impunătoare, mărimea clădirii și elementele ei decorative ne ducem cu gândul la vitraliile din dreptul scărilor și la delicatele candelabre.

    cazinoul-din-constanta

    Ultimele vitralii nu au respectat modelul celor originale, pentru că aveau niște picturi sau ornamente moderne și pardoseli cu o grafică modernă, care nu aveau ce căuta în edificiu.

    cazino-constanta-restaurare-cladire-patrimoniu-art-nouveau

    Există multe clădiri realizate în România în stilul art-nouveau, iar cele din Oradea sunt adevărate bijuterii. Totuși, Cazinoul din Constanța este unic și pentru faptul că respectă acest stil nu numai la exterior, ci și în interior.

    cazinoul-din-constanta-rastaurare-art-nouveau

    Tocmai de aceea, specialiștii ne asigură că restaurarea acestui simbol al orașului Constanța va fi realizată cu mare atenție la detalii, astfel încât, la final, să arate așa cum a fost odinioară.

    Istoria Cazinoului este fabuloasă

    Cazinoul din Constanța a fost o clădire prea modernă pentru anul 1910. Proiectul arhitectului Daniel Renard a fost foarte criticat la acea vreme și a existat o întreagă campanie de denigrare, în care edificiul era comparat cu un profiterol sau cu un dric.

    cazino-constanta-imagine-aeriana-drona-dji-mavic2-restaurare-reabilitare-art-nouveau

    La inaugurarea oficială a Cazinoului, pe 15 august 1910, a participat și Principele Ferdinand. De asemenea, Regina Elisabeta a patronat serate culturale în cadrul edificiului, iar Regina Maria a patronat un concert caritabil la Cazinou, pentru a strângerea de fonduri în vederea construirii Bisericii Catolice Sfântul Anton.

    Cazino-Constanta-art-nouveau-restaurare-reabilitare-monument-patrimoniu

    Cazinoul din Constanța a fost bombardat în Primul Război Mondial, când funcționa ca spital de campanie și au murit atunci 10 oameni. Apoi, a mai fost bombardat și în al Doilea Război Mondial.

    Cazino Constanta

    La începutul secolului trecut, balurile erau principalul mod de distracție pentru constănțeni și turiști. La Cazino, oamenii dansau, socializau, se întâlneau, se puneau la cale căsătorii, vedeau piese de teatru, se cunoșteau persoane din diferite categorii sociale.

    Au fost multe motive de bucurie în monumentul istoric și în perioada socialistă, când multă lume și-a organizat nunta în clădirea monument istoric.

  • Cetatea Halmyris-Murighiol va fi conservată, restaurată și pusă în valoare

    Cetatea Halmyris-Murighiol va fi conservată, restaurată și pusă în valoare

    Cetatea Halmyris-Murighiol urmează să fie restaurată și pusă în valoare, în cadrul unui parc arheologic. Pentru început, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea implementează proiectul de elaborarea a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) pentru Parcul Arheologic Halmyris-Murighiol.

    Cetatea Halmyris, conservare-restaurare și punere în valoare

    Situată în antichitate între două lacuri sărate și în apropierea Mării Negre, Cetatea Halmyris de la Murighiol a fost denumită în trecut ”Sărătura”. În exteriorul cetății, la acea vreme, toate dealurile din jur erau împădurite și pe coasta lor până la Dunăre era așezarea civilă, căreia i se spunea ”Satul corăbierilor”. Acum, bătrâna cetate așteaptă să fie cercetată și restaurată, deoarece ea a fost săpată doar în proporție de 20-25%.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea-satul-corabierilorDeoarece nu a fost consolidată, Cetatea Halmyris se află într-o stare avansată de degradare. Pe zidul de incintă, pe care se circulă foarte mult, deoarece este unul dintre traseele pe care merg turiștii, deja s-au deplasat pietrele, astfel că acesta se deteriorează pe zi ce trece.

    Activitățile pentru conservarea și restaurarea Cetății Halmyris sunt finanțate în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice, pentru proiecte care au ca scop protejarea și promovarea monumentelor istorice. Programul este gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.

    Destinația sitului este culturală, cu funcțiune mixtă, turistică, muzeală și de cercetare.

    Valoarea culturală excepțională a sitului, care a condus la punerea sa sub protecție legală multiplă, corelată cu problemele severe de conservare, impune necesitatea intervențiilor de conservare, restaurare și punere în valoare.

    Situl arheologic Halmyris-Murighiol a fost cercetat de arheologi

    Pentru realizarea proiectului de conservare și restaurare a Cetății Halmyris a fost nevoie de numeroase cercetări multidisciplinare adecvate caracteristicilor pe care situl le prezintă și elaborarea unui plan de conservare și monitorizare.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”Au fost realizate până în prezent activități specifice de cercetare și elaborare a unui plan etapizat de conservare, monitorizare și restaurare a sitului arheologic Halmyris-Murighiol.

    S-a pornit din punctul “La Cetate”, unde a fost realizat releveul structurii arheologice identificate prin cercetări specifice până în anul 2019. Este vorba despre laturile de vest și de nord ale incintei romano-bizantine, Poarta de Vest, Poarta de Nord, turnurile II-IV, XI și XII, construcţiile adosate laturii vestice și celei estice.

    De asemenea, s-a realizat releveul pentru Edificiile I și II, Domus N cu instalația de băi, basilica episcopală și cripta martirilor și a fost făcut un studiu de arhitectură.

    În plus, au fost făcute teste pentru materialele de construcție, s-au realizat analize fizico-chimice ale materialelor istorice, s-au făcut sondaje arheologice, un studiu geotehnic, expertiza tehnică a structurii, s-a realizat studiul pietrei, cărămizilor și lianților folosiți la construcții”, afirmă reprezentanții Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea.

    Cetatea Halmyris-Murighiol, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în Marea Neagră

    Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

    Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”Cetatea Halmyris-Murighiol era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

    Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină,  între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Cetatea Halmyris-Murighiol avea port și 14 turnuri de apărare

    Forma cetății a fost inițial rectangulară, cu 4 intrări, câte una în fiecare punct cardinal. Cetatea Halmyris-Murighiol se întinde pe aproximativ 3 hectare, iar forma pe care romanii i-au dat-o castrului în sec. II arată ca un scut cu laturile alungite, cu vârful îndreptat spre Dunăre.

    poarta-de-nord-cetatea-halmyris”La acea vreme, drumul imperial roman de frontieră limes pornea de la poarta de vest și mergea pe malul drept al Dunării până spre izvoare, în Germania Superior.

    Intrarea în cetate se face prin poarta de vest, care are bastioane rectangulare la intrare și a fost concepută atât pentru circulația carelor cu cai, cât și pentru cea pedestră.

    Cetatea avea zonă portuară, deoarece a fost construită între două lacuri, acum secate. Marea era în acea perioadă la 3 kilometri distanță, iar romanii au profitat de faptul că au multă apă în zonă și au făcut la Halmyris un mare port. Astfel, la începutul secolului II d.Chr., la Halmyris funcționa o importantă stație a flotei dunărene, denumită Classis Flavia Moesica sau Portul Veteranilor Marinari.

    Acum, Dunărea este în stânga cetății, la aproximativ 2 km. Movilele care se văd de jur-împrejurul fortăreței sunt turnuri de apărare. Cetatea a avut 14 turnuri de apărare, dintre care 6 semirotunde și restul rectangulare. Turnurile semirotunde erau folosite de militarii care locuiau în cetate, ca depozite de muniție, echipament militar și alimente, însă doar câteva dintre ele au fost săpate.

    Bastionul din stânga a fost restaurat în 2007 și când s-au înlocuit pietrele sfărâmate au fost găsite în zidurile acestuia, pietre funerare care pot fi văzute la intrarea în muzeu. Romanii care ocupaseră zona în sec. II, fiind păgâni au folosit la reconstrucția castrului pietre funerare din necropola așezării civile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Mihai Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.