Discover Dobrogea

Tag: Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta

Noaptea Muzeelor la Constanța va fi organizată în 9 instituții de cultură

Sâmbătă, 13 mai, până târziu în noapte, constănțenii și turiștii sunt invitați să participe la evenimentul Noaptea Muzeelor. Manifestarea este organizată pe timpul nopții, în 9 instituții de cultură și se adresează în special tinerilor și familiilor care își pot programa, astfel, o vizită la muzeele pe care nu au timp să le vadă ziua.

Noaptea Muzeelor organizată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Sâmbătă, începând cu ora 19:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) invită iubitorii de cultură din municipiul și județul Constanța să participe la evenimentul european Noaptea Muzeelor, ajuns la cea de-a XIX-a ediție.

”Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes și o ocazie perfectă de a descoperi muzeele, dar și pentru a participa la diverse activități culturale, fiind așteptat cu mare interes în fiecare an.

Programul general de desfășurare al evenimentului este 19:00 – 01:00 (ultima intrare la 24:00), iar locațiile unde vă așteptăm pentru vizitarea gratuită a expozițiilor de bază ale acestora sunt următoarele:

– Muzeul din Piața Ovidiu nr.12;

– Muzeul de arheologie Histria;

– Muzeul Tropaeum Traiani și Monumentul triumfal din Adamclisi;

– Cetatea Capidava;

– Muzeul Carsium din Hârșova.

În sediul central al muzeului (Piața Ovidiu nr.12), pe lângă vizitarea expoziției de bază, vor mai avea loc următoarele activități:

– începând cu orele 19:30 și 20:30, în Sala „Vasile Canarache”, personalul de specialitate al instituției va susține Ateliere de lucru cu copii, în cadrul acțiunii Istoria – o poveste adevărată, spusă pe înțelesul tuturor;

– începând cu ora 19:30, studenți ai Facultății de Arte – specializarea Interpretare muzicală – Canto, din cadrul Universității Ovidius din Constanța, vor susține concertul interactiv Canto, altfel, regia muzicală fiind asigurată de prof. univ. dr. Florența Nicoleta Marinescu;

– specialiștii muzeului, singuri sau în colaborare cu cei ai altor instituții, au pregătit o serie de expoziții temporare și itinerante, care vor putea fi vizitate, admirate și înțelese:

expoziția de fotografii Simboluri monochrome Basarabi-Murfatlar;

exponatul lunii Primele reprezentări antropomorfe din Dobrogea;

expoziție temporară Regalitatea și Dobrogea;

expoziție itinerantă Serbările încoronării (organizată în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni);

expoziție temporară Viciu și istorie la Kustenge – pipe și lulele din colecția muzeului constănțean;

Apoi, prietenii muzeului de la Asociația „Historia Renascita” vor prezenta, tot outdoor, echipamente militare și arme specifice ale dacilor și romanilor;

Piese arheologice de excepție din expoziția organizată în Sala Tezaur sunt solicitate pentru a participa la expoziție internațională organizată la Roma, începând cu luna septembrie 2023, timp de un an, astfel încât este un bun prilej pentru vizitatori de a revedea, și conștientiza totodată, valorosul patrimoniu istorico-arheologic găzduit de această secțiune a muzeului nostru.

Intrarea este gratuită la toate obiectivele menționate ale muzeului. Personalul de specialitate al instituției, prezent în toate sălile expoziționale, va oferi informațiile muzeografice și științifice necesare”, precizează într-un comunicat, reprezentanții instituției de cultură.

Noaptea Muzeelor la Muzeul de Artă Constanța

La Muzeul de Artă din Constanța, programul de vizitare în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor va fi gratuit, fără programare prealabillă, între orele 20:00 – 24:00, ultima intrare în muzeu – ora 23:30.

Muzeul de Artă Constanța invită publicul să participe sâmbătă, 13 mai 2023, la evenimentul cultural anual „Noaptea Muzeelor”. Începând cu ora 20.00, participanții vor putea vizita sălile din muzeu dedicate expoziției permanente, dar și două expoziții temporare, cu lucrări de artă contemporană: expoziția de pictură „Undeva în timp”, semnată de artista Florica Prevenda și expoziția „Les dames de Bucarest” a artistei Georgiana Chițac, care cuprinde desene cu 365 de femei, realizate în cele 365 de zile ale anului 2021.

De la orele 21.00, 22.00, respectiv 23.00, curatorul expoziției „Undeva în timp”, doamna Mădălina Mirea, va oferi trei tururi ghidate în expoziția cu lucrările semnate de artista Florica Prevenda.

Tot în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor”, de la orele 20.00, respectiv 23.20, se va desfășura spectacolul cu statui vivante „Muzeul lui Shakespeare”, susținut de studenții Facultății de Arte, specializarea Actorie, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța și coordonat de prof. univ. dr. Daniela Vitcu.

Pentru prima dată, în acest an, studenți voluntari de Facultatea de Arte, specializările Pedagogia Artelor Plastice și Decorative și Educația Vizuală prin Studiul Peisajului și Figurii, din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, vor fi prezenți la eveniment pentru a asigura buna desfășurare a acestuia și pentru a oferi informații vizitatorilor.

La Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, publicul va avea acces gratuit

La Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, evenimentul Noaptea Muzeelor va fi organizat în special pe timpul zilei, excepție făcând Planetariul.

La Delfinariul din Constanța, sâmbătă 13 mai 2023, accesul publicului va fi gratuit în cadrul programului „Noaptea Muzeelor”, în limita a 1200 locuri, de la ora 15:00. Accesul la demonstrații se va realiza pe bază de bilet cu plata / gratuit eliberat de la casieria instituției, în limita locurilor disponibile.

Microrezervație și păsări exotice:

Sâmbătă orele: 09:30 – 16:00 acces gratuit „Noaptea Muzeelor”. Accesul pentru Sâmbătă 13.05.2023 se va realiza pe bază de bilet gratuit eliberat de la casieria instituției, în limita locurilor disponibile;

13 mai 2023 – Ziua internațională a muzeelor – Detectiv în zoo- Atelier de lucru, recunoașterea animalelor dupa urmele lăsate;

Planetariu:

Sâmbătă, în data de 13 mai 2023, pentru obervații astronomice nocturne accesul este Gratuit.

Observații astronomice nocturne, dacă sunt favorabile condițiile meteo, la orele:

20:00-20:30 – 35 locuri acces gratuit; 20:30-21:00 – 35 locuri acces gratuit; 21:00-21:30 – 35 locuri acces gratuit; 21:30-22:00 – 35 locuri acces gratuit; 22:00-22:30 – 35 locuri acces gratuit.

Muzeul de Artă Populară Constanța va fi deschis până la ora 24.00

Și Muzeul de Artă Populară Constanța va fi deschis sâmbătă, 13 mai, până la miezul nopții. Vizitatorii vor putea vedea expoziția de bază a muzeului, intitulată „Arta populară din România”, dar și expoziția temporară „Ștergare dobrogene cu motive avimorfe”.

Intrarea va fi gratuită, iar programul de vizitare va fi între orele 18:00 – 24:00; ultima intrare fiind la ora 23.45.

Cu ocazia programului ”Noaptea Muzeelor”, la Muzeul de Artă Populară se organizează o șezătoare la care participă „Asociația Cusături dobrogene”. Membrele organizației vor fi îmbrăcate în costume populare specifice unor zone etnografice ale României și vor face demonstrații de lucru cu motive decorative specifice cămășilor românești. Fundalul sonor în muzeu asigurat de muzica lui Grigore Leșe.

Noaptea Muzeelor la Centrul Cultural Județean „Theodor T. Burada” Constanța

O altă instituție în cadrul căreia va fi organizată Noaptea Muzeelor este Centrul Cultural Județean „Theodor T. Burada” Constanța.

Astfel, pe 13 mai, în intervalul orar 22.30 – 24.00, publicul va avea acces gratuit la ”Noaptea Filmelor”, putând fi vizionat filmul ,,Night at the Museum: Secret of the Tomb” (2014) – O noapte la Muzeu: Secretul Faraonului”.

May 11, 2023
Dobrogea, țara vânturilor și a morilor de vânt

Odinioară înțesată cu sute de mori de vânt, construcții simple dar pitorești, Dobrogea, parcă rușinată de ele, s-a dezbărat de toate moriștile bătrâne și știrbe. Nu degeaba Dobrogea este denumită ”țara vânturilor”, ea a fost în trecut și țara morilor de vânt. Erau multe, frumoase și dichisite de meșterii din sate, care aveau un simț al proporțiilor foarte bine dezvoltat. Ne-am lepădat cu prea mare ușurință de ele, deși făceau parte din istoria noastră, iar acum le privim cu jind pe cele din Olanda sau din Grecia, care au devenit o atracție turistică extrem de populară.

Dobrogea, țara pitorească a morilor de vânt

În Dobrogea sau ”țara vânturilor” cum i se mai spune, moriștile au apărut ca ciupercile după ploaie, încă din anul 1585. Cercetătorul etnograf Hedwig Rușdea scria că în anul 1901 existau în Dobrogea 639 de mori de vânt. Cele mai multe construcții de acest gen au fost în județul Tulcea, unde, pe vremuri, erau înregistrate 437 de mori.

Practic, nordul Dobrogei a fost zona cu cea mai mare densitate a morilor de vânt, iar acestea au funcționat pentru un timp îndelungat. Fiind o regiune cu prea puține ape curgătoare, dar în care vântul nu se oprește niciodată, în Dobrogea au apărut sute de astfel de instalații, cu ajutorul cărora localnicii își măcinau cerealele.

Rotunde sau ”căciulate”, toate morile au dispărut

Acum, dacă ne plimbăm prin satele din Dobrogea, nu întâlnim în periplul nostru nici măcar o moară de vânt, de prăsilă, vorba aceea. Putem doar să facem un exercițiu de imaginație pentru a ne întoarce în urmă cu mai bine de 100 de ani, pentru a vizualiza, cu ochii minții, cele peste 600 de mori de vânt în funcțiune. Localități din Tulcea și Constanța, în care existau sute de mori de vânt, nu mai au acum nici măcar un exemplar, fie el și scos din funcțiune.

Morile de vânt rotunde de ”tip olandez” sau ”căciulate” cum le mai spuneau locuitorii din nordul Dobrogei, au avut o răspândire foarte redusă, fiind atestate exemplare răzlețe în comunele Sarighiol, Dunavăț, Mahmudia, Valea Nucarilor, în raionul Tulcea, Mihail Kogălniceanu și în raionul Histria. În număr mai mare au existat în comuna Beștepe din Tulcea, însă acum nu mai există nici una.

Morile de vânt cu pivot, preferatele dobrogenilor

În Dobrogea se construiau două tipuri de mori de vânt: mori cu pivot, la care aripile cu întreaga construcție puteau fi orientate în direcția vântului și morile rotunde ”de tip olandez”, la care numai acoperișul împreună cu aripile se îndreptau către vânt. La rândul lor, acestea puteau fi cu etaj și cu două balcoane laterale sau mori mici cu soclul de piatră.

Potrivit cercetătorului etnograf Hedwig Rușdea, un loc aparte în categoria morilor de vânt cu pivot îl ocupa moara de la Caraibil, Tulcea, care a fost distrusă în anul 1965. Era o moară cu etaj, cu două balcoane laterale închise și cu 6 aripi, însă mecanismul ei de acționare a situat-o într-o categorie aparte. Moara din Caraibil a constituit, din punct de vedere tehnic, un tip mai evoluat și mai perfecționat, dar nu a fost unicat, pentru că mori de vânt cu pivot și transmisie cu două angrenaje au mai existat în trecut și în Dunavăț.

Morile de vânt cu vele, bijuteriile arhitecturale din sudul Dobrogei

Ca niște păsări neobosite care dau în permanență din aripi, morile de vânt cu vele erau impresionante. Acest sistem de captare de tip mediteranean, a fost cunoscut și utilizat în special în sudul Dobrogei. În zona de nord a regiunii au existat doar în mod excepțional astfel de mori care au folosit fele din pânză pentru captarea vântului, în locul aripilor din scândură. Scriitorul Gala Galaction a descris extrem de frumos morile pe care le-a văzut în Mangalia, în cartea sa ”Sub feeria lunii”.

”La marginea Mangaliei, pe drumul care duce spre satul Doi-Mai, sunt două mori de vânt. Drept vorbind, una poate fi anexată Mangaliei și cealaltă satului vecin. Depărtarea dintre ele este de vreun kilometru. Cea de lângă Doi-Mai pare încă în slujbă; soția ei de lângă Mangalia e, însă, năpustită…

Moara de lângă Mangalia a fost întemeiată în anul 1880. O inscripție, cu frumoase litere roșii elinești stă deasupra pragului morii și păstrează, pentru cei iubitori de trecut, amintirea evenimentului. Dacă moara a înghețat după război, a avut o frumoasă existență de aproape 40 de ani. Judecând asta după starea actuală, a fost o moară viguroasă și multe sutimi de kile de grâu s-au prefăcut în făină, sub pietrele ei.

Bârne zdravene asigură cele patru unghiuri ale construcției și între ele se încrucișează, ca niște speteze de zmeu, bârnele pereților. Pereții sunt din scânduri – azi roase și găurite.

În foișor, te urci pe o scară care își arată bine vârsta-i de patruzeci de ani. Foișorul e țuguiat și plin de uși și de ferestre, prin care Mangalia, dealurile megieșe și plăcile călătoare ale mării nălucesc și licăresc în fiecare clipă. Aici, în foișor, e o osie năprasnică, îngropată în fel de fel de bârne și de proptele. Căpățâna osiei iese afară, prin peretele morii, și răsfiră în văzduh o roată de douăsprezece antene subțiri și lungi. Din căpățâna osiei mai iese o prăjină, orizontală ca și osia, iar din vârful fiecărei antene pornește câte-o sârmă groasă și toate sârmele converg în vârful prăjinii. Acest dispozitiv aduce aminte de scheletul unei umbrele. Toată mașinăria înviază cu o ultimă condiție: în giganticul schelet de umbrelă trebuie întinse niște pânze pe care le umflă vântul și atunci antenele încep să se miște…” Gala Galaction, ”Sub feeria lunii”

Constanța, județul cu peste 200 de mori de vânt

În județul Constanța existau la începutul secolului XX, 202 mori de vânt, potrivit datelor statistice întocmite în cadrul anchetei industriale din 1901-1902, scria cercetătorul etnograf Hedwig Rușdea. Localitățile cu cele mai multe mori au fost Corbu și Gârliciu cu câte 12 exemplare, Negrești cu 11 instalații pentru măcinarea cerealelor, Sibioara, Ostrov și Tuzla au avut câte 8, iar Techirghiol și Dăeni s-au lăudat la vremea lor cu câte 7 mori.

Constanța a avut mori în multe alte localități, dar în număr mai redus. O moară de vânt cu pânze a fost găsită de cercetătorul Hedwig Rușdea în satul Curcani din județul Constanța în anul 1868. Ea a fost achiziționată și transferată la Muzeul Astra din Sibiu, unde specialiștii au reconstruit-o, iar acum poate fi văzută, alături de mori din alte zone, în curtea instituției de cultură. Acum, singurul loc în care putem vedea o moară de vânt în Constanța, este la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Construcția are o vechime de peste 100 de ani și a fost adusă din Jurilovca.

Dobrogea de Nord și morile ei

Mici sau mari, cu sau fără balcoane, care se rotesc sau nu după vânt, morile, chiar dacă nu au mai supraviețuit până astăzi, reprezintă mărturii ale geniului popular românesc.

În Tulcea, au existat la începutul secolului XX 437 mori de vânt, cele mai multe fiind în Beidaud 23 de construcții, Sarichioi 22 de instalații, Valea Nucarilor 21, Zebil și Istria câte 18, Beștepe și Jurilovca câte 17, Cataloi 14, Sarinasuf 13 și Carcaliu 10. La Sarichioi, din 22 de mori, nu au putut fi identificate în anul 1964 decât două și acelea parțial distruse. În prezent, în tot județul Tulcea, doar la Mănăstirea Celic Dere mai există o moară recondiționată.

Este păcat că în Dobrogea, țara morilor de vânt, aceste construcții nu mai pot fi văzute. Ele ar putea fi o importantă atracție turistică în regiune, așa cum se întâmplă în Olanda sau în Grecia, unde, aceste documente ale istoriei tehnicii populare au devenit importante puncte de interes.

November 20, 2019
Delfinii si leii de mare asteapta aplauze si in sezonul rece

Spuneți drept, de când nu ați mai văzut delfinii și leii de mare la Complexul Muzeal de Știiințe ale Naturii Constanța? Eu am ajuns zilele acestea și vă zic sincer că am văzut bucuria delfinilor. Le place mult să se dea în spectacol, să fie admirați și aplaudați. Parcă tânjesc după sezonul estival, când sunt în elementul lor și ne oferă mai multe reprezentații datorită numărului mare de turiști, în timp ce în extrasezon Ni-Ni și Chen-Chen se cam plictisesc dacă nu au public.

Directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, medicul veterinar Adrian Bâlbă mi-a spus că îi așteaptă pe constănțeni și în în această perioadă, atât la Delfinariu, cât și la Planetariu și în Microrezervație.

Vedetele Delfinariului Constanța, Ni-Ni şi Chen-Chen lucrează zilnic împreună cu antrenorii lor și pregătesc noi trucuri pentru următorul sezon estival. Chiar și așa însă, fără un număr mare de spectatori sunt într-un fel de vacanță forțată pe care nu și-o doresc.

Leii de mare ne învață să fim prietenoși cu mediul

Nu doar delfinii fac spectacol la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, ci și cei trei lei de mare californieni. Oricine trece pragul instituției, are posibilitatea să vadă două specii de mamifere marine care sunt diferite din punct de vedere biologic.

Astfel, dacă delfinii stau numai în apă, leii de mare sunt pinipede și ies pe uscat. Chiar și demonstrațiile sunt diferite și foarte educative, atât pentru adulți cât și pentru copii.

În ianuarie, una dintre femele ar putea face pui

Sam, este mascul și e foarte ușor de recunoscut fiind mult mai voluminos decât femelele Inuc și Kali. Nu au stat mereu împreună, însă ei s-au împrietenit și nu le place să fie separați. Am aflat că una dintre femele este posibil să fie gestantă, astfel că nu este exclus să crească familia leilor de mare din luna ianuarie și mi-ar plăcea să fim invitați la botez.

Leii de mare sunt mamifere extrem de inteligente și au inteligența unui copil de 3 ani. Sunt foarte curioși și alintați și învață repede noi trucuri de la instructori. Evident, adoră peștele și fac orice fel de acrobații pentru el.

Leii de mare ne educă să avem grijă de mediu

Vizitele la Delfinariu au o importantă componentă educativă. Leii de mare ne oferă, printre altele, o demonstrație de atitudine civică. După ce este aruncat un pet în bazin, ei intră în apă, îl prind în gură, ies din bazin și duc sticla goală din plastic la coșul de gunoi. Este un exemplu pe care mulți dintre noi trebuie să îl urmăm, iar copiii au ce învăța.

Toți elevii pot face vizite la complex și învață cum să protejeze leii de mare. Reprezentațiile au loc în fiecare sâmbătă și duminică la orele 11:30 și 15:30, iar în timpul săptămânii la ora 11:30 cu rezervare în prealabil pentru minimum 30 de elevi, care se face cu două zile înainte.

În Microrezervație putem studia ore întregi animalele și păsările

Când nu ai rude la țară, iar copilul află doar din cărțile de colorat cum arată păsările și animalele, o vizită în Microrezervație este extrem de educativă. Micuții pot vedea cum trăiesc în mediul lor natural tot felul de vietăți.

Au ocazia să observe îndeaproape zebre, căprioare și cerbi, alpaca, veverițe, porcușori de Guineea sau vietnamezi, capre, rațe, lebede și multe altele.

Dacă ajungeți dimineața sau după-amiaza puteți observa cum se hrănesc diferitele specii. Am văzut munți de morcovi care erau ronțăiți cu mare plăcere de animale. Atât zebrele, cât și căprioarele sau caprele sunt foarte curioase și prietenoase și vin să îi studieze pe vizitatori și poate, așteaptă o recompensă de la ei. Apropo de recompense, l-am întrebat pe directorul Adrian Bâlbă de ce nu există puncte de vânzare în cadrul complexului, de unde să putem cumpăra legume și fructe pentru a hrăni animalele. Mi-a spus să ei nu pot vinde, iar producătorii nu sunt interesați să deschidă un magazin în incinta grădinii zoologice. Dacă vreți să le hrăniți, nu aduceți pufuleți sau pâine, ci morcovi sau mere.

O vizită la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța ne încarcă pozitiv și ne face să revenim. Mulți constănțeni preferă să viziteze complexul decât să meargă prin parc, de exemplu, unde nu au prea multe de văzut. În plus, copiii sunt primiți și cu rolele, astfel că o plimbare pe numeroasele alei și vizionarea faunei și florei reprezintă o activitate care nu îi plictisește pe cei mici.

Banii se aruncă în fântâni, nu în acvarii

Tot în cadrul Microrezervației există și un bazin foarte frumos amenajat, cu sute de pești Koi. Problema este că vizitatorii aruncă modede, iar fundul bazinului este plin cu bani și nu poate fi curățat în permanență de către personalul complexului. Oricât de multe anunțuri sunt puse în care suntem avertizați să nu aruncăm monede în acvarii, puteți vedea în fotografie cât de responsabili sunt cei care trec pragul mini-grădinii zoologice. Știm cu toții că peștii sunt foarte sensibili, iar monedele sunt pline de microbi.

Cu toate acestea însă, norocul pe care speră să îl obțină cei care aruncă bani este mai important decât durata de viață a peștilor.

Mi-a plăcut mult vizita pe care am făcut-o și cu siguranță voi repeta experiența. Vă recomand și vouă să faceți o plimbare prin Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța și să îmi povestiți ce experiențe ați avut.

Fotografiile și filmarea au fost realizate de Lucian Gonțilă.

October 18, 2018