Un șantier de cercetare arheologică va fi deschis pe proprietatea Cramei Histria, pentru a fi efectuate săpături la tumulii din zona Cogealac. Nu este exclus ca mormintele antice să le ofere cercetătorilor descoperiri spectaculoase, așa cum s-a întâmplat la Mangalia, însă, există și posibilitatea ca în cei 3 tumuli să nu se găsească ceva remarcabil.
Vor începe săpăturile la tumulii de la Crama Histria
Reprezentanții Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Universității Ovidius, prin Facultatea de Istorie și Științe Politice și S.C. Viticola S.A. (Crama Histria) din Cogealac, au încheiat săptămâna aceasta un protocol de colaborare în vederea deschiderii și susținerii șantierului de cercetare arheologică sistematică din zona localității Cogealac.
”Pe proprietatea Cramei Histria este un ansamblu de 3 tumuli, unul mai mare și doi mai mici. Ne-a fost solicitată cooperarea, de către proprietarul cramei. Am făcut un parteneriat cu Universitatea Ovidius. Este un caz fericit de îmbinare a publicului cu privatul și vom demara o cercetare sistematică la tumulii respectivi. Acum urmează celelalte etape, printre care realizarea unui plan de cercetare și stabilirea unei echipe. Proprietarul cramei ne asigură fondurile necesare efectuării cercetării, iar noi asigurăm expertiza științifică.
Nu știm ce vom găsi acolo, cu tumulii întotdeauna avem surprize, poate să iasă ceva spectaculos, cum este la Mangalia, poate să nu iasă nimic deosebit, să înregistrăm un mormânt și cam atât”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.
Tumulii, mormintele antice acoperite cu un morman de pământ
Tumulii sunt morminte cu o movilă de pământ deasupra lor. În preistorie, în perioada greacă și chiar până în perioada romană exista obiceiul ca persoanele decedate să fie înhumate, iar deasupra mormântului se ridica un morman de pământ, din diferite motive, fie ca protecție, în semn de omagiu.
”Acolo este un ansamblu de 3 tumuli, unul mare și doi mai mici, în vecinătate. Trebuie să mergem pe 22 iunie în format extins, să vedem situația de la fața locului, să ne facem planul de bătaie să stabilim cum abordăm acești tumuli. Ne gândeam să începem cu cei mai mici, să vedem cum se pune problema, iar cel mare va necesita mai multe resurse. Nu avem de unde să știm ce este acolo, mai ales că unele morminte fost jefuite”, a precizat arheologul Aurel Mototolea.
Crama Histria ar putea deveni atracție turistică, dacă se descoperă ceva remarcabil acolo
Proprietarul Cramei Histria, Paul Fulea, a solicitat începerea cercetărilor, pe de o parte, deoarece ete pasionat de istorie, pe de altă parte, pentru că dorește să folosească o eventuală descoperire importantă într-o campanie de marketing menită să atragă mai mulți turiști în zonă. El a declarat pentru Discover Dobrogea că le va oferi specialiștilor tot sprijinul necesar și este dispus să facă această investiție, chiar dacă nu se știe ce vor găsi cercetătorii acolo.
Atât istoricii, cât și administratorul Cramei Histria, își doresc să fie făcută o descoperire spectaculoasă, pentru că toată lumea va avea de câștigat, inclusiv turiștii care vor vizita zona ulterior.
Important este faptul că Paul Fulea înțelege importanța culturii în societate și este dispus să plătească pentru săpăturile la tumulii de pe proprietatea sa, lucru pe care nu îl face multă lume.
”Noi suntem mulțumiți că avem finanțarea asigurată pentru a desfășura activitatea științifică, pe care oricum am face-o, dar este destul de complicat cu tumulii. Avem sute de tumuli în județ, numai că, pentru realizarea săpăturilor sunt prețurile foarte mari”, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.
Tumulii sunt săpați printr-o tehnică specială
De regulă, acești tumuli au un șanț în jurul lor, de unde se ia pământul și se ridică. Se excavează din jurul lor pământul, în mod circular.
”Săpăturile se fac printr-o anumită tehnică. Prima dată se sapă un sfert, pentru că nu știm ce găsim, apoi extindem săpăturile la jumătate. Trebuie făcute și înregistrări, urmărim stratigrafia să vedem ce s-a întâmplat, de fapt, în acea perioadă.
Nu este simplu ca în alte șantiere, unde tragem două secțiuni de 20 de metri/3. La tumuli, volumul de pământ este mare, nu putem intra mecanizat sau nu peste tot.
Dacă este posibil, se poate decapa un strat de 50 de cm, acel strat de pământ arabil care s-a depus în timp și nu era la vremea respectivă. Dacă la suprafața tumulului sunt pietre, cioburi, fragmente ceramice sau alte obiecte, atunci nu putem risca și vom săpa manual de la început. Volumul de pământ care necesită să fie excavat este mare și atunci lucrările durează.
Dacă acești tumuli erau mari, pe marginea lor mai aveau loc și alte înmormântări, pentru că se știa că este un loc sacru și era folosit ca atare. În acea perioadă se punea un sicriu din lemn sau se foloseau capace. Se făcea o firidă, care se astupa cu lemn sau cu pietre sunt câteva procedee specifice.
Avem un exemplu, prin anul 2012 parcă, în localitatea Mireasa, când s-a săpat pentru eoliene și s-au găsit zeci de morminte de musulmani, în mantaua unui tumul”, am mai aflat de la arheologul Aurel Mototolea.
Cogealac era o localitate rurală din apropierea orașului Histria
Există posibilitatea ca în tumulii de la Crama Histria să fie făcută o descoperire importantă. În zonă s-a locuit mult timp în antichitate, fiind un teritoriu histrian.
”Era un teritoriu agricol care orbita în jurul Cetății Histria, care știm cu toții că a avut peste 1000 de ani de existență și atunci, sigur sunt localități rurale, sunt ferme, acele ”villa rustica”, care încă așteaptă să fie descoperite.
Descoperiri izolate s-au făcut în zonă. Monede și fragmente ceramice au fost găsite în urma lucrărilor agricole sau a săpăturilor pentru șanțurile de irigații.
Au fost făcute descoperiri, dar nu sunt de amploare sau spectaculoase, pentru că știu că lumea, în general, așteaptă noi cetăți, dar siturile sunt descoperite mai greu. La Cogealac a fost un teritoriu rural, agricol, care gravita în jurul marelui centru urban de la Histria și aici au trăit oamenii, care aveau obiecte pe care le putem descoperi”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.
Studenții la Facultatea de Istorie vor participa la lucrările arheologice de la Cogealac
Universitatea Ovidius se va implica în proiect atât științific, cât și prin asigurarea de studenți la istorie, care sunt obligați să facă practica studențească pe arheologie. Nu doar proprietarul Cramei Histria va avea de câștigat, dacă în urma săpăturilor vor fi găsite obiecte importante. Inclusiv studenții și reprezentanții celor două instituții vor avea parte de o experiență importantă.
