Tag: Cobadin

  • Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” de la Cobadin păstrează vie moștenirea etnicilor turci

    Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” de la Cobadin păstrează vie moștenirea etnicilor turci

    Turcii din Dobrogea își păstrează cu mare grijă moștenirea etnică și au inaugurat, astăzi, chiar de Ziua Limbii Turce, Muzeul ”Casa Tradițională Turcească”, la Cobadin. Este primul muzeu aflat în proprietatea Uniunii Democrate Turce filiala Constanța, însă nu singurul, pentru că mai există și Casa lui Tekir, muzeul din Techirghiol în care sunt expuse obiecte foarte vechi ale turcilor din județul Constanța.

    Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” are o colecție generoasă de obiecte foarte vechi

    Peste 1000 de obiecte sunt expuse la Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” din Cobadin. Locuința în care funcționează muzeul are o arhitectură tradițională și o vechime apreciabilă, fiind construită în urmă cu 100-130 de ani.

    Din anul 2021, casa tradițională de la Cobadin a fost cumpărată și a trecut în proprietatea Uniunii Democrate Turce din România, iar după ce a fost restaurată în totalitate, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură tradițională a casei turcești, a devenit Muzeul ”Casa Tradițională Turcească”.

    Muzeul de la Cobadin este locul în care descoperi tradițiile de altădată ale turcilor din Dobrogea, un loc plin de culoare, cu multe cusături realizate de maestre ale acului, gherghefului, croșetei și andrelelor, dar și cu obiecte casnice din vechile gospodării turcești.

    casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Chiar de la intrare, vizitatorii văd în micul hol care dă spre camere, un dulap vechi, din lemn, cu rafturi și sertare, folosit cândva într-o bucătărie și un alt corp mic de mobilier, folosit pe vremuri pentru încălțăminte, pentru că turcii nu intră încălțați în casă.

    Colecția muzeului este expusă în trei camere: camera de oaspeți, camera miresei și sala de meșteșuguri, fiecare dintre ele prezentând anumite tradiții.

    ”Camera miresei” amenajată ca pe vremuri, la Muzeul din Cobadin

    Camera miresei este viu colorată, cu multe văluri, marame, batiste și borangicuri brodate cu motive florale. Odaia de la Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” a fost amenajată în amintirea obiceiului de împodobire a acestei camere.

    camera-miresei-muzeul-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    ”Cu o săptămână înainte de nuntă se practica un adevărat ritual. O cameră din casa mirelui era pregătită pentru venirea miresei, pentru că la noi se spune că mireasa nu pleacă în casa soacrei, ci în casa mirelui. Astfel, lucrurile fetei erau aduse în viitoarea sa locuință, în lada de zestre, care tronează lângă pat, iar odaia era decorată de rudele viitoarei mirese.

    camera-miresei-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Patul nupțial era împodobit cu perne, marame brodate și batiste viu colorate, făcute chiar de mâna miresei sau de prietene și rude apropiate: cipici, papuci brodați și multe alte obiecte decorative, așa cum se obișnuia pe vremuri.

    camera-miresei-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Pe pereții din camera miresei sunt așezate carpete, Coranul și tablouri cu versete din Coran, scrise în limba arabă, alături de tapiserii și covoare.

    batiste-in-camera-miresei-la-turci

    În camera miresei sunt foarte multe batiste cusute cu diferite modele. Ele erau croșetate pe margini chiar de fata care se căsătorea și erau dăruite la hora miresei, tuturor celor care participau la acel dans”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Melek Osman, responsabil în cadrul Departamentului Proiecte Patrimoniu Etnofolcloric la UDTR filiala Constanța.

    ”Camera de oaspeți” din muzeu imită iurta folosită de turcii nomazi

    Măsuțe scunde pe care au fost așezate ibrice și râșnițe vechi de cafea, multe cești și decorațiuni turcești, pe toate le putem vedea în camera de oaspeți, care imită iurta, un loc special amenajat pentru relaxare.

    camera-de-oaspeti-muzeul-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    ”În perioada în care turcii nomazi locuiau în corturi, ei decorau camera de oaspeți, cu tapiserii, pernuțe și covorașe. Este locul special amenajat pentru relaxare, în care se mai și cânta. Mai ales în perioada iernii, turcii noștri se așezau împreună, se vizitau unii pe alții și mai socializau, pentru că iarna nu aveau foarte multe lucruri de făcut, iar în felul acesta își petreceau timpul. Mai făceau bomboane, bărbații preparau halva și, tot împreună mâncau șerbet, beau un ceai, o cafea și se distrau. Toate acestea sunt arătate în camera de relaxare și odihnă.

    camera-de-oaspeti-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Camera este amenajată cu saltele din lână, cu perne care căptușesc pereții, carpete, tapiserii și sofale, măsuțe pentru servirea mesei, a șerbeturilor, ceaiurilor și cafelei, a compoturilor, dulcețurilor, rahatului, a celebrelor baclavale sau a minunatelor plăcinte cu brânză sau cu carne tocată.

    Nu lipsesc nici instrumentele muzicale tradiționale și diverse alte obiecte tradiționale, specifice unei asemenea odăi.

    camera-de-oaspeti-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Tot în camera de oaspeți sunt puse în valoare și hainele tradiționale din Dobrogea. Femeile își țeseau pânzele manual pe războaiele lor și își coseau singure hainele pe care le purtau. Ele își împodobeau țesăturile cu paiete și mărgele, exprimându-și, astfel, sentimentele și gândurile pe broderii”, a precizat Melek Osman pentru Discover Dobrogea.

    Odaia meșteșugurilor de la muzeul din Cobadin, ne spune multe povești

    Odaia meșteșugurilor prezintă îndeletnicirile casnice de mult timp uitate, dar practicate odinioară, în gospodării, de turcii din Dobrogea. Aici, vizitatorii pot observa obiecte din ceramică, sticlă, fier și lemn, cântare, râșnițe și pahare sau vaze din lut sau ceramică pictată.

    odaia-mestesugurilor-muzeul-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    ”În cea de-a treia cameră, așa cum am amenajat-o noi, este odaia meșteșugurilor, în care am amplasat și războiul de țesut sau roata de tors, pentru că sunt meșteșuguri care se făceau în gospodărie.

    odaia-mestesugurilor-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Este chiar și o furcă de pe vremuri, sculptată în lemn cu briceagul, pentru că turcii noștri erau foarte buni mânuitori ai briceagului, obiect care era nelipsit dintre lucrurile pe care le  purta un bărbat.

    odaia-mestesugurilor-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Chiar lângă ușă este așezată, cu mare atenție, lada de depozitare pentru uneltele, echipamentele și sculele utile în diverse treburi casnice, precum: toporul, fierăstrăul, foarfecele și chiar o formă pentru modelat chirpicii”, am mai aflat de la Melek Osman, responsabil în cadrul Departamentului Proiecte Patrimoniu Etnofolcloric la UDTR filiala Constanța.

    Sunt așezate pe o parte sau alta, covorașe, carpete și o colecție bogată de țesături, cămăși din in, pantaloni, fesuri din postav și brâuri din lână, fiecare cu propria poveste.

    Muzeul de la Cobadin va intra în circuitul turistic

    Localitatea Cobadin se numără printre zonele în care portul și materialele tradiționale au fost foarte bine păstrate și conservate.

    Dintre cele 1000 de piese expuse, peste 700 au fost oferite de comunitatea turcă locală, destul de numeroasă. Este vorba despre: cuverturi, tapiserii, țesături, borangicuri, văluri, mătăsuri, fețe de masă, prosoape, cămăși și numeroase obiecte tradiționale de uz casnic sau gospodăresc.

    camera-de-oaspeti-casa-traditionala-turceasca-de-la-cobadin

    Cele mai importante dintre aceste valori culturale sunt obiectele de artizanat, unele vechi de peste 100 de ani. Pe de altă parte, colecția muzeului cuprinde și cărți de basme și de poezii, dar și cântece populare și de leagăn.

    ”Aceste valori culturale păstrate în muzeu sunt pe cale să dispară, motiv pentru care, conservarea și păstrarea lor este necesară.

    Muzeul ”Casa Tradițională Turcească” de la Cobadin va fi deschis circuitului turistic. Deja au fost invitați reprezentanții unei asociații care va realiza un ghid turistic pentru prezentarea muzeelor de la sate, dar, ne dorim să vină și copiii, în săptămâna ”Școala Altfel”.

    Aici, în fiecare zi va fi cineva, însă, programul de vizitare va fi între orele 10.00-12.00 și 14.00-16.00, de luni până vineri, cu programare telefonică, la numărul 0768.032684, astfel încât să existe o vizitare organizată, nu haotică”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Aiten Borseit, președintele Sucursalei Cobadin a UDTR.

  • Astăzi este Ziua Mondială a Baclavalei. Rețeta baclavalelor delicioase făcute de turcoaicele din Dobrogea

    Astăzi este Ziua Mondială a Baclavalei. Rețeta baclavalelor delicioase făcute de turcoaicele din Dobrogea

    Astăzi este Ziua Mondială a Baclavalei, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate deserturi ale Orientului. Cu multă nucă și presărate cu fistic sau făcute cu ciocolată și cacao, aromate și bine însiropate, baclavalele sunt apreciate și de români, nu doar de musulmani.

    Ziua Mondială a Baclavalei. Baclavalele, delicii ale gastronomiei turcești din Dobrogea

    Baclavalele sunt adevărate delicatese, pe care toată lumea le savurează cu plăcere. De Ziua Mondială a Baclavalei, Discover Dobrogea vă oferă rețeta originală după care turcoaicele din Dobrogea pregătesc baclavalele așa cum au învățat de la mamele și bunicile lor.

    ziua-mondiala-a-baclavalei-Ramazan Bayram

    Într-o gospodărie tradițională turcească din Cobadin, am văzut cum se prepară baclavalele, iar doamna Mustafa Mirem mi-a dezvăluit și rețeta, cu toate secretele ei, astfel că, oricine dorește să încerce, le poate face.

    sarailiile-dizme-delicatese-ale-gastronomiei-musulmane-cobadin-dobrogea-mustafa-mirem

    Pe o masă rotundă, cu picioare scurte, așezată pe un scaun  mic, Mirem Mustafa a pregătit, cu multă dragoste și migală, niște baclavale senzaționale.

    ”Pentru o tavă de baclavale este nevoie de 7 linguri de ulei, 7 linguri de iaurt, 1 ou, făină cât cuprinde, un vârf de cuțit de sare și zahăr vanilinat.

    Consistența trebuie să fie potrivită, precum lobul urechii, să nu se lipească de degete. Dacă este prea tare nu poți să întinzi foaia, iar dacă este prea moale, se lipește de vergea.

    Întindem foile cu vergica până devin foarte subțiri și apoi așezăm 3 foi una peste alta, fără să adăugăm nimic între ele.

    Se împăturesc precum batistele, iar după ce le tai în 4, se pune o jumătate de miez de nucă în interior și se formează un pătrat. Se aranjează în tavă, se presară cu ulei și se bagă la cuptor, până se rumenesc.

    ziua-mondiala-a-baclavalei-sarayliile-dizme-facute-la-cuptor-de-pamant-reteta-traditionala-cobadin

    Între timp, se pregătește un sirop din 600 ml apă și 1 kg de zahăr, felii și zeamă de lămâie, să nu se zaharisească. Siropul trebuie să fiarbă până când se îngroașă.

    Acestea sunt dulciurile care se fac la orice sărbătoare”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, doamna Mirem Mustafa.

  • Sarayliile sau dizme cum le spun turcii, delicii ale gastronomiei musulmane din Dobrogea

    Sarayliile sau dizme cum le spun turcii, delicii ale gastronomiei musulmane din Dobrogea

    Baklavalele și sarayliile sunt adevărate delicatese, pe care toată lumea le savurează cu plăcere. Se spune că nimeni nu face saraylii – dizme cum le spun turcii, mai bune decât musulmanii și, probabil, așa este. Într-o gospodărie tradițională turcească din Cobadin, am văzut cum se prepară sarayliile, iar doamna Mustafa Mirem mi-a dezvăluit și rețeta, cu toate secretele ei, astfel că, oricine dorește să încerce, poate face dizme.

    Sarayliile – dizme – nu se prepară greu, dar trebuie să știi să întinzi foile

    Pe o măsuță rotundă, cu picioare scurte, așezată pe un scaun la fel de mic, Mirem Mustafa a pregătit, cu multă dragoste și migală, sarayliile cele mai bune pe care le-am mâncat până acum. Foarte fragede, dar în același timp crocante și bine însiropate, sarayliile făcute de turcoaice, nu se compară cu cele cumpărate din comerț.

    sarailiile-dizme-delicatese-ale-gastronomiei-musulmane-cobadin-dobrogea-mustafa-mirem

    După ce a întins aproape toate foile, le-a presărat cu nucă și apoi le-a rulat pe vergea, Mirem Mustafa a aprins focul la cuptorul vechi, în care a copt bunătățile.

    saraylii-dizme-reteta-traditionala-dobrogeana-cobadin-mustafa-mirem

    Când avea copiii mici, ea punea la cuptor câte 5 tăvi de saraylii și pâine, pentru că erau mai gustoase pregătite astfel.

    sarayliile-dizme-deserturi-turcesti-din-dobrogea-cobadin-turci

    ”Pentru o tavă de dizme este nevoie de 7 linguri de ulei, 7 linguri de iaurt, 1 ou, făină cât cuprinde, un vârf de cuțit de sare și zahăr vanilinat.

    sarayliile-dizme-reteta-dobrogea-cobadin-mustafa-mirem

    Consistența trebuie să fie potrivită, precum lobul urechii, să nu se lipească de degete. Dacă este prea tare nu poți să întinzi foaia, iar dacă este prea moale, se lipește de vergea.

    sarayliile-dizme-delicii-ale-gastronomiei-musulmane-din-dobrogea-mirem-mustafa-cobadin

    Se formează biluțe mici, cât un gălbenuș de ou și se întind în foi subțiri. Nuca se macină fin, se amestecă cu zahărul și se presară peste fiecare foaie.

    sarayliile-dizme-facute-la-cuptor-de-pamant-reteta-traditionala-cobadin

    Foile întinse se învârtesc pe vergea, se strâng și se încrețesc. Dacă sunt prea mari se taie în două, dacă nu, se lasă întregi. Se aranjează în tavă, se presară cu ulei și se bagă la cuptor, până se rumenesc.

    sirop-saraylii-baklavale-reteta-traditionala-dobrogea-cobadin

    Între timp, se pregătește un sirop din 600 ml apă și 1 kg de zahăr, felii și zeamă de lămâie, să nu se zaharisească. Siropul trebuie să fiarbă până când stă pe unghie și nu curge”, a precizat pentru Discover Dobrogea, doamna Mirem Mustafa.

    Sarayliile și baklavalele se prepară aproximativ la fel

    Sarayliile se înrudesc, cumva, cu baklavalele, însă diferă forma și consistența siropului de zahăr. Doamna Mirem Mustafa spune că a făcut pentru prima dată dizme, după ce s-a căsătorit, când a avut primul copil. De atunci, a făcut, probabil, sute de tăvi de saraylii, pentru a le oferi celor dragi, ceva dulce și tradițional, de sărbători.

    saraylii-dizme-reteta-turceasca-dobrogea-cobadin

    ”Pentru saraylii și baklavale, ingredientele sunt aceleași. Diferența este că baklavalele se fac cu 3 foi, puse una peste alta, fără nimic între ele.

    Se împăturesc precum batistele, iar după ce le tai în 4, se pune o jumătate de miez de nucă în interior și se formează un pătrat. Siropul pentru baclavale se face la fel ca cel pentru sarailii, dar se fierbe puțin mai mult, să fie mai gros.

    Acestea sunt dulciurile care se fac la orice sărbătoare”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, doamna Mirem Mustafa.

    Legenda sarayliei a apărut în Dobrogea

    Lângă frumosul cuptor tradițional, vechi de câteva zeci de ani, al doamnei Mirem Mustafa, am aflat legenda sarayliei, de la președintele Comisiei de Tineret a Uniunii Democrate Turce din România, Osman Harun.

    saraylia-se-numeste-asa-doar-in-dobrogea-legenda-sarayliei-din-dobrogea-cobadin-osman-harun

    ”Legenda sarayliei a apărut în timpul unei vizite în România, a caravanei sultanului Abdul Medgid, fondatorul orașului Medgidia. Potrivit legendei, caravana regală s-a oprit prin toate orașele mari de la acea vreme și a împărțit bunătăți din Turcia.

    În Turcia nu există cuvântul saraylie, acesta fiind spus de români, în legătură cu baklavaua de acea formă, care a fost adusă de sarayul turcesc. Pornind de la saray, românii au numit desertul saraylie și așa i-a rămas numele în Dobrogea.

    În Turcia, sarayliei i se spune kurma baklavasî, în tip ce turcii din România o numesc ghelin boazî sau ghelin gheotla, care înseamnă esofagul miresei, pentru că saraylia are forma unui esofag.

    saraylie-reteta-dobrogea-cobadin-constanta

    Aici, în Cobadin ele se numesc dyzme, pentru că sunt înșiruite, iar tătarii le spun bogârdak.

    Se spune că baklavaua este o invenție a Curții Regale Otomane. În secolul al IX-lea a apărut moara de vânt, la Sistan, aproape de Afganistan și s-a produs făina foarte fină. Perșii au inventat atunci aluatul din mai multe foi subțiri. În secolul al XIII-lea, sultanul a adus bucătari de pretutindeni, care au experimentat mai multe rețete de deserturi, printre care și baklavaua de astăzi. Tot atunci a apărut și  înghețata cu maraș.

    Cea mai veche înregistrare otomană a baklavalei turcești se află în caietele de bucătărie ale Palatului Topkapi din perioada Fatih. Conform acestei înregistrări, baklavaua a fost coaptă în palat, în anul 1473.

    Când spunem că la Techirghiol se organizează Festivalul Sarayliei, spunem în română, pentru că este o denumire din România”, a povestit pentru Discover Dobrogea, la președintele Comisiei de Tineret a Uniunii Democrate Turce din România, Osman Harun.

    Cobadin, o comună în care comunitatea de turci este foarte unită

    Cobadin este o comună din județul Constanța, în care majoritatea locuitorilor sunt români, dar, în care există și o comunitate importantă de turci, mulți veniți, în urmă cu mulți ani, din satul Fântâna Mare.

    ”Sunt membră a Uniunii Democrate Turce filiala Cobadin. Locuiesc în Cobadin, județul Constanța din martie, 1957. Era destul de mare și atunci Cobadinul, dar ulterior s-a mai întins.

    Eu locuiesc în cartierul de turci. Puțin mai încolo sunt tătari și turci, români și alte etnii, dar la noi s-a nimerit să fim doar turci care au venit de la Fântâna Mare.

    fantana-mare-judetul-constanta-sat-de-turci-dobrogea

    Ne-am mutat aici, pentru că acolo nu aveam școală, dispensar, primărie, era un sat uitat de lume, așa cum este și acum.

    fantana-mare-sat-judetul-constanta-sat-de-turci-dobrogea

    Sunt mai atașată de Fântâna Mare, pentru că acolo m-am născut, acolo am copilărit. Cobadinul era mai frumos înainte, pentru că erau locuri de muncă, iar acum s-au desființat. Pe vremuri, Cobadin era o comună înfloritoare și se situa pe primul loc pe țară la agricultură, la zootehnie, iar acum toate întreprinderile s-au închis și tinerii au plecat din comună”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, doamna Mirem Mustafa.