Tag: CFR Infrastructura Constanta

  • Stadiul lucrărilor de modernizare la stația Valu lui Traian – Grupa de Așteptare este de aproximativ 70%

    Stadiul lucrărilor de modernizare la stația Valu lui Traian – Grupa de Așteptare este de aproximativ 70%

    Lucrările în cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța – Etapa 1, Valu lui Traian“ avansează rapid. Stadiul fizic este, în prezent, de aproximativ 70%. Proiectul a fost demarat pe 14 ianuarie 2025, după emiterea ordinului de începere a lucrărilor de execuție.

    În prezent, se execută lucrări de montare a stâlpilor LC în Stația Valu lui Traian și de finisare a liniilor 1-32 din Grupa Aşteptare, astfel încât acestea să fie finalizate în termenul contractual.

    De asemenea, pe partea de infrastructură au fost realizate platforme de pământ pentru liniile 29 – 32 și pentru linia de legătură Grupa de Așteptare, iar pe partea de suprastructură s-au făcut buraje mecanizate și stabilizarea dinamică pentu 7 linii de la Grupa de Așteptare și 17 aparate de cale. Lucrările au vizat și reparații la Podețul 001 Valu lui Traian, precum și realizarea fundației la stâlpii LC pentru liniile 5-8 din Stația Valu lui Traian și instalarea unui canal din beton între liniile 8A și 9A.

    Proiectul vizează, între altele, modernizarea infrastructurii și suprastructurii în stația Valu lui Traian și în Grupa de așteptare; realizarea/modernizarea instalațiilor de electrificare (25 kV) pe toată lungimea tronsonului, prin electrificarea liniilor 5 ÷ 8 din Stația Valu lui Traian, a celor 32 linii din Grupa de Așteptare, precum și a liniilor de legătură; proiectarea și execuția unei diagonale pentru a putea menține trecerea la nivel, aflată între Grupa Stației și Grupa de Așteptare; mărirea capacității de tranzit; crearea premiselor pentru implementarea etapei a 2-a a programului de modernizare a infrastructurii feroviare în Portul Constanța.

    Durata de prestare a serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor este, potrivit contractului, de 30 de luni de la ordinul administrativ de începere, iar durata estimată de implementare a contractului de servicii este de 126 luni.

    Valoarea estimată pentru achiziția Proiectării și Execuției lucrărilor aferente obiectivului de investiții Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța – Etapa 1, Valu lui Traian este: 372.633.458,30 Lei fără TVA.

    Sursa de finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, Connecting Europe Facility (CEF) – CEF-T-2022-MILMOB, de la Bugetul de Stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” – S.A, precum și din alte surse legal constituite.

  • Gara CFR Constanța, 65 de ani de la inaugurare

    Gara CFR Constanța, 65 de ani de la inaugurare

    Pe 15 mai 2025 se împlinesc 65 de ani de la inaugurarea Gării CFR Constanța. Pentru clădirea de călători din Constanța, au fost folosite soluții constructive originale și îndrăznețe pentru acea epocă, prin ansamblul modern și funcțional al întregii stații.

    Pentru a marca locul ocupat de această construcție în arhitectura românească a deceniului al șaselea, proiectul ei a fost distins cu „Premiul de Stat și cu Premiul C.S.C.A.S.” pe anul 1960”. Noua stație a fost proiectată pentru a face față traficului intens de călători, deoarece, prin sistematizarea litoralului Mării Negre, de la Mamaia până la Mangalia, municipiul Constanța a devenit poarta principală de acces.

    Lucrările la întregul complex au fost începute pe 1 august 1959, inclusiv stația tehnică, racordurile spre Palas și Mangalia, precum și clădirea de călători și de exploatare, iar la 15 mai 1960, într-un termen extrem de scurt, ținând seama de volumul important de lucrări executate, noul complex feroviar a fost dat în funcțiune.

    În cele 9 luni au fost executați 155.000 metri cubi de terasamente, 14 km de linie cu 29 de schimbători, un pasaj inferior cu două tabliere de 13 m deschidere, un zid de sprijin de 4,20 m înălțime și 198 m lungime la ieșire spre Mangalia, clădiri în suprafață de 6000 mp și peroane acoperite pe 12.000 mp.

    Proiectanții noii gări CFR din Constanța, clădire ale cărei cupole sunt construite în formă de scoică, iar marchizele peroanelor aduc cu silueta unui pescăruș, sunt arhitect Teonic Săvulescu și inginerii Dan Ghiocel, Gheorghe Șerban și Mihai Manoilescu, din cadrul IPTTC, cei care au conceput lucrarea, de la ansamblu până la ultimul detaliu.

    La 15 mai 1960, când noua clădire de călători a fost dată în folosință, vechea și bătrâna gară Constanța, care a funcționat timp de 100 de ani, în locul în care în prezent este sediul Tribunalului Constanța, a fost dezafectată.

    Primele lucrări de modernizare a stației de călători CF Constanta au început în anul 2005, iar recepția finală a lucrării a avut loc la data de 10 aprilie 2012.

    Prin proiectul de modernizare s-a avut în vedere extinderea corpului central „atrium”, cu două aripi spre nord și sud. Acestea au fost denumite aripa de nord, respectiv corp „B” și aripa de sud, respectiv Corp „A”, iar vechea clădire a fost denumită Corp „C”.

    În corpul B s-au mutat casele de bilete, biroul de informații și alte spații administrative, dar s-au creat și câteva spații comerciale pe peron. În corpul C, în locul caselor de bilete s-au înființat spații comerciale, iar celebrul restaurant a fost desființat. În ceea ce privește corpul A, aici proiectul a fost unul spectaculos. Nu s-a construit numai la suprafață ci și sub pământ. În spatele pereților de sticlă și sub spațiile comerciale sunt construite două săli multifuncționale cu o capacitate de 144 locuri fiecare, fiind dotate cu cabină de proiecție, cabine pentru traducători și cabine de sunet, precum și garderobe, spații tehnice, spații pentru aprovizionarea unităților de alimentație publică de la parter și grupuri sanitare.

    Corpul „B” adăpostește la subsol spații tehnice, la parter un hol și case de bilete, iar la etaj birouri.

    În anul 2023, SRCF Constanța a propus includerea în planul de investiții din fonduri proprii lucrări de  proiectare și execuție a  obiectivului de investiții: Modernizare peroane si copertine stația CF Constanța.

    La sfârșitul lunii noiembrie 2024, proiectul se afla la Ministerul Transporturilor în stadiul de avizare a Indicatorii Tehnico Economici pentru proiectul „Modernizare peroane și copertine în stația CF Constanța“. După ce se va încheia această fază, va fi promovată licitația pentru contractarea serviciilor de proiectare și execuție.

    În proiect sunt prevăzute lucrări de demolare a peroanelor si copertinelor existente, construcția unei noi copertine, tip cupolă cu suprafața de 6.090 mp precum și realizarea unor noi peroane de tip înalt pentru a permite accesul facil al călătorilor la urcarea/coborârea din vagoane.

    Realizarea acestei investiții are ca scop atingerea următoarelor obiective:

    • Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, conform noilor reglementări apărute la nivel național și european;
    • Asigurarea unui confort corespunzător persoanelor din stație prin repararea copertinelor;
    • Asigurarea unui acces in deplină siguranță a călătorilor și eliminarea oricăror pericole de producere a accidentelor;
    • Asigurarea necesităților pentru apa potabila a călătorilor;
    • Eliminarea pericolelor din zona pasajului pietonal datorită lipsei iluminatului public , acumulării apei pluviale și stării necorespunzătoare a acestuia;
    • Asigurarea unui iluminat corespunzător pe peroane;
    • Asigurarea unei comunicări corespunzătoare a informațiilor;
    • Asigurarea unei supravegheri video a stației;
    • Asigurarea unui mobilier urban corespunzător călătorilor;
    • Realizarea unei rețele de scurgere a apei pluviale funcționale care să elimine într-o durată de timp rezonabilă cantitățile de apă pluvială.

    Prin realizarea acestei investiții se asigură desfășurarea în siguranță și în concordanță cu standardele europene de performanță și interoperabilitate a traficului  de călători din stația CF Constanța.

    În prezent, la Gara CFR Constanța sunt executate lucrări de reparații curente, atât în incinta stației, cât și pe peroane- transmite Compartimentul Mass Media din cadrul CFR Infrastructură Constanța.

  • CFR S.A. a demarat lucrările de modernizare și reabilitare la halta Neptun

    CFR S.A. a demarat lucrările de modernizare și reabilitare la halta Neptun

    Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. informează că au început lucrările de modernizare și reabilitare aferente stației Neptun hc, parte din proiectul „Modernizarea/Reabilitarea a 47 de stații de cale ferată din România – SRCF Constanța, 3 stații: Neptun hc, Costinești Tabără și Ciulnița”, proiect finanțat prin Programul Transport (PT) cu fonduri externe nerambursabile.

    Pentru stația Neptun hc, lucrările au început deja, iar pentru stația Costinești Tabără, termenul estimat de începere a lucrărilor de execuție este 30 aprilie 2025.

    Modernizarea infrastructurii din cele două stații are ca scop:

    ✓ îmbunătățirea condițiilor de exploatare în stații și creșterea calității serviciilor oferite călătorilor;

    ✓ creșterea gradului de siguranță și confort pentru pasageri și bunurile acestora;

    ✓ atragerea călătorilor către transportul feroviar, în detrimentul modurilor rutier și aerian.

    Principalele lucrări prevăzute în cadrul proiectului de modernizare și reabilitare la halta Neptun

    ✓ instalarea de containere modulare pentru case de bilete și grupuri sanitare;

    ✓ închiderea temporară a peronului din fața clădirii stației Neptun pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță;

    ✓ prelungirea peronului spre Constanța pentru asigurarea unui acces facil al călătorilor;

    ✓ reabilitarea și modernizarea clădirilor și peroanelor;

    ✓ modernizarea instalațiilor electrice, sanitare, termice;

    ✓ implementarea de echipamente moderne de telecomunicații și informare a călătorilor;

    ✓ asigurarea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă;

    ✓ montarea de panouri fonoabsorbante și soluții de reducere a zgomotului;

    ✓ reabilitarea copertinelor, pasarelelor și pasajelor de acces.

    Date contractuale

    • Valoarea contractului pentru Halta Neptun: 16,57 milioane lei (fără TVA).

    Proiectul este finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (PT).

    Implementarea este realizată sub supravegherea Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanța, care monitorizează stadiul lucrărilor și respectarea termenelor.

    CFR SA își reafirmă angajamentul față de modernizarea infrastructurii feroviare și asigurarea unor servicii conforme cu standardele europene.

  • De Ziua Dobrogei, SRCF Constanța ne reamintește cum a fost legată România de Dobrogea, după revenirea acestei regiuni la țară

    De Ziua Dobrogei, SRCF Constanța ne reamintește cum a fost legată România de Dobrogea, după revenirea acestei regiuni la țară

    Ziua Dobrogei este sărbătorită, în fiecare an, pe 14 noiembrie. Anul acesta se împlinesc 146 de ani de când Dobrogea a reintrat în componența granițelor statale românești, perioadă în care regiunea s-a dezvoltat foarte mult, fiind vizată inclusiv extinderea sistemului căilor ferate, pentru ca Dobrogea să fie legată de România.

    Până în noiembrie 1878, în Dobrogea exista o singură linie de cale ferată, între Cernavodă și Constanța, care a fost construită în perioada Imperiului Otoman, de către compania engleză „Danube and Black Sea Railway Company Limited” și inaugurată pe 4 octombrie 1860.

    După revenirea Dobrogei la țară, în 1878, politicienii acelor vremuri, împreună cu Regele Carol I au decis să lege România de Dobrogea, prima lor grijă fiind drumurile.

    Astfel, Regele Carol I, a scris, pe 15 noiembrie 1878 despre „grabnica unire a sistemului căilor noastre ferate cu calea ferată Cernavodă-Kustendje”.

    Primul proiect de traversare feroviară a Dunării, în România, a fost demarat pe 9 octombrie 1890, când a fost așezată piatra de temelie pe șantierul Fetești – Cernavodă.

    5 ani mai târziu, pe 27 noiembrie 1895, a fost inaugurată calea ferată Fetești – Cernavodă, respectiv podurile dunărene construite sub coordonarea ing. Anghel Saligny, iar de atunci, trenurile au putut circula neîntrerupt, de la Constanța la București și retur.

    Un alt proiect important pentru calea ferată din România a fost construcția, în anul 1902, a Tunelului Palas sau Carol I cum se numea inițial, proiectat de către Anghel Saligny, cu scopul de a facilita tranzitul de trenuri către și dinspre Portul Constanța.

    Construcția căii ferate Medgidia – Tulcea a început în anul 1912, după 34 de ani de la revenirea Dobrogei la Țară și s-a realizat cu mare dificultate, în mai multe etape. Lucrările au fost întrerupte atât din cauza Primului Război Mondial, cât și a necesității realizării altor linii de cale ferată.

    Singura legătură feroviară cu județul Tulcea a fost finalizată pe 25 martie 1939, după inaugurarea ultimei porțiuni dintre Babadag și Tulcea.

    Pentru a pune în valoare potențialul turistic al Mării Negre, autoritățile centrale au decis, în primăvara anului 1916, începerea construcției căii ferate spre Mangalia. Lucrările au fost întrerupte în luna august, din cauza declanșării Primului Război Mondial și au fost reluate în primăvara anului 1927 a fost executat segmentul Constanța – Eforie Sud, care a fost dat în exploatare 8 luni mai târziu.

    În 1938 s-a reușit finalizarea căii ferate până la Mangalia. În același an a fost construită și linia Constanța-Mamaia Băi, care devenise necesară, deoarece, în anul 1906 a fost inaugurată stațiunea Mamaia și, în scurt timp a devenit o importantă destinație turistică.

    Ulterior au fost construite și alte linii de cale ferată, iar în anul 1960 a fost inaugurată noua Gară de Călători Constanța, iar în 1972 cea din orașul Tulcea, aflăm dintr-o postare făcută pe pagina de Facebook CFR Infrastructură Constanța.

    La mulți ani, Dobrogea!

  • 117 ani de la inaugurarea liniei pentru călători, Palas – Constanța Port

    117 ani de la inaugurarea liniei pentru călători, Palas – Constanța Port

    Tunelul Palas sau Carol I cum a fost numit la inaugurare în 1907, este primul tunel feroviar urban din România. Tunelul Palas este inclus în categoria lucrărilor de artă din Patrimoniul Național, prin soluția arhitectonică a portalelor și prin cea inginerească a secțiunii transversale, respectiv căptușeală integrală din zidărie de piatră de talie.

    Plecând de la necesitatea asigurării unui al doilea acces feroviar în Portul Constanța Nord (stațiile Constanța Port Zona A, Constanța Port Zona B și Constanța Port Mol V), Sucursala Regionala C.F. Constanța a demarat proiectul „Reabilitarea și electrificarea liniei cf 816 Palas-Port A, consolidare tunel km.224+670/225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța“. Urmează să fie aprobați de către Ministerul Transporturilor, indicatorii tehnico-economici pentru proiectare și execuție.

    La începutul anilor 1900, legătura feroviară cu Portul Constanța se făcea pe linia inițială, în zig-zag, unde, din cauza declivității mari se circula cu viteza de maxim 15 km/oră, iar locomotivele nu puteau tracta mai mult de 5-6 vagoane.

    „Racordarea intrării în dispozitivul feroviar din port prin tunel, a liniilor ferate din exterior, s-a făcut după tunel printr-o tranșee deschisă cu linie dubla pe o lungime de 5,845 km, până la cantonul km 3 +300 din Halta Medeea (Berechet). Tranșeea deschisă s-a construit printre două mari construcții antice – Valurile de Pământ, Valul Mare şi Valul de Piatră. Traseul fusese impus la intervenția lui Gr. Tocilescu – cercetătorul istoriei Valurilor dobrogene, la acea dată membru al Academiei Române instituție de unde s-a luat avizul de construcții.

    La data de 1 aprilie 1908, s-a pus în exploatare pe linia ferată Palas – Port transportul feroviar de marfă iar la 1 august 1908 traficul de călători.

    Construirea tunelului CFR a rezolvat într-un fel problema accesului pentru trenurile de transport mărfuri, din acel moment chiar problema transbordării pasagerilor pentru vapoare, pasagerii aduşi la Constanta de trenul Orient Expres fiind rezolvată cu alte mijloace rutiere de la Gara Veche a oraşului“ se arată în cartea Portul Constanța – Portul lui Anghel Saligny a lui Petre Covacef.

    Tunelul excavat are o lungime de 490 m pe sub faleza înaltă o orașului și a fost executat în pământuri loessoide, fapt ce a impus construcțiile de consolidare a pereților şi a bolții cu moloane de piatră de granit cu față prelucrată la fiecare molon de piatră.

    Tunelul subtraversează calea ferată dublă 813 Constanța–Mangalia, DN 39 Constanța –Mangalia, străzi și diverse conducte de termoficare, gaze, canalizare, alimentare cu apă de pe teritoriul Municipiului Constanța.

    Din cauza infiltrațiilor de apă şi reziduurilor petrolifere apărute în anii 1980 – 1982 în Tunelul Palas şi a surpărilor de teren din zona rambleu-tunel, calea ferată Palas – Constanța Port a fost închisă şi Tunelul Palas a fost conservat, aflăm dintr-un comunicat de presă transmis de CFR Infrastructură Constanța.

  • Depoul CFR Constanța a fost înființat în urmă cu aproape 165 de ani și este printre cele mai vechi din România

    Depoul CFR Constanța a fost înființat în urmă cu aproape 165 de ani și este printre cele mai vechi din România

    Primul depou CFR Constanța, pentru deservirea, întreținerea și repararea locomotivelor și a vagoanelor a fost construit în port, în perioada în care societatea engleză Danube and Black Sea Railway a realizat calea ferată Cernavodă Port – Constanța Port, inaugurată în octombrie 1860. Vechiul depou există și astăzi și se află în conservare. Ulterior, în apropierea primului depou a fost realizat și dat în exploatare, în anul 1860, Atelierul de Reparat Locomotive și Vagoane, în cadrul căruia 84 de angajați executau reparații la materialul rulant. Amplasate în zona depozitelor și a batalurilor de petrol din Portul Constanța, cele două puncte de lucru au fost printre primele înființate în România. Vechiul depou și atelierele de reparat vagoane, care funcționau în Portul Constanța, erau dotate cu un castel de apă, placă turnantă, hale de reparații, ateliere specifice și anexe.

    Între anii 1860-1895, depoul Constanța a avut în dotare 9 locomotive, dintre care 6 au fost fabricate la Uzinele Baier, Peacock și Co. Manchester și 2 locomotive fabricate la uzinele Manning Wardle și Co. Leeds.

    După anul 1895 au fost aduse în depoul Constanța locomotive de viteză de tip Orleans, pentru remorcarea trenurilor Orient Expres și Fulger, precum și alte tipuri uzuale de locomotive din parcul Administrației CFR.

    Legătura Depoului Constanța cu Stația Constanța a fost realizată începând din anul 1860, pe cele două paliere aflate pe faleza Mării Negre, iar circulația se făcea în zig-zag, pe linia de coastă. Această linie a funcționat până în anii 1947-1949, când s-a decis desființarea ei”, scrie ing. Radu Bellu în „Mica monografie a căilor ferate din România”.

    Pe măsură ce activitatea feroviară a început să se dezvolte, a fost executată și Remiza de Locomotive, între anii 1884-1886, fiind amplasată tot în zona batalurilor de petrol din port.

    Clădirea circulară construită din cărămidă avea 15 linii cu canale de vizitare, toate cu acces la placa turnantă, ateliere de reparații și birouri. Separat a fost construită o instalație de alimentare cu apă a locomotivelor cu puț de foraj.

    Din anul 1908 a fost dată în exploatare calea ferată Palas-Constanța și accesul în Depoul Constanța s-a făcut din Stația Palas, pe această linie.

    În perioada 1952-1960, Depoul de locomotive Constanța a fost mutat din Portul Constanța pe actualul amplasament din Stația Palas, pe locul unde au funcționat Atelierele principale Palas Constanța și a primit denumirea Depoul de Locomotive Palas Constanța.

    Depoul are 13 linii interioare pentru circulație, remizare, revizie și procese tehnologice, din care, liniile I și II sunt electrificate. De asemenea, are o hală circulară cu 6 linii dotate cu canale de vizitare și alte 6 linii exterioare radiale, toate cu acces la placa turnantă. Depoul din Palas mai are o hală de reparații, ateliere și anexe, castel de apă și instalații de alimentare, centrală termică și clădiri de exploatare, aflăm dintr-un comunicat de presă de la CFR Infrastructură Constanța.

    Foto: colecția Dan Sambra

  • „Biblioteca din Gară”, un proiect inițiat de SRCF Constanța pentru cei care călătoresc cu trenul

    „Biblioteca din Gară”, un proiect inițiat de SRCF Constanța pentru cei care călătoresc cu trenul

    „Biblioteca din Gară” se intitulează proiectul inițiat astăzi de SRCF Constanța pentru cei care așteaptă în stație sau călătoresc cu trenul.

    biblioteca-din-gara-constanta-proiect-srcf-constanta-cfr-infrastructura-constanta

    Într-o lume acaparată de on-line, SRCF Constanța lansează proiectul „Biblioteca din Gară”. Călătorii care ajung în Gara CF Constanța, pentru a-și petrece timpul într-un mod plăcut, sunt invitați să își aleagă o carte din sutele de volume din diferite genuri literare. Biblioteca este amplasată în zona caselor de bilete, la ieșirea spre peronul 1.

    biblioteca-din-gara-constanta-cfr-infrastructura-carti-grauite

    „Biblioteca din Gară” este inaugurată astăzi, 8 decembrie 2023, iar cărțile au fost donate de către angajații CFR Infrastructură Constanța.

    biblioteca-din-gara-constanta-proiect-srcf-constanta-cfr-infrastructura-constanta-carti-gratuite-pentru-calatori

    „Este o bibliotecă publică, din care călătorii pot împrumuta o carte care să îi însoțească până la destinație, dar, în care pot să și lase volumele pe care le-au citit, astfel încât să se bucure de ele și alți oameni.

    Pentru mulți dintre noi, trenul este un loc potrivit pentru lectură, iar faptul că putem călători într-o anumită direcție, iar volumul pe care îl citim ne poartă într-o altă lume, ne oferă un sentiment foarte plăcut, iar distanțele parcurse pot părea chiar mai scurte“ – Dorin Maer, Director SRCF Constanța.

    biblioteca-din-gara-constanta-cfr-infrastructura-carti-gratuite-pentru-calatori

    În Biblioteca din Gara Constanța, cei interesați pot găsi atât romane de dragoste sau polițiste, cât și literatură clasică, istorică, de artă sau pentru copii, cărți care le oferă o experiență de lectură captivantă și povești interesante. De asemenea, călătorii străini pot găsi volume în limbile engleză și franceză.

  • Liniile înguste de cale ferată au existat și în Dobrogea, fiind folosite pentru uz industrial

    Liniile înguste de cale ferată au existat și în Dobrogea, fiind folosite pentru uz industrial

    Liniile înguste de cale ferată sunt folosite în special în exploatările forestiere sau ca linii care deservesc complexele industriale. Deși ne-am aștepta mai puțin ca liniile cu ecartament îngust să fie construite și în Dobrogea, ele au existat în județul Tulcea, însă nu au aparținut rețelei naționale feroviare.

    Liniile înguste de cale ferată au fost construite pe 3 trasee în județul Tulcea

    „În Dobrogea, liniile înguste au fost folosite pentru uz industrial, de la începutul sec. XX. Una dintre liniile cu ecartament îngust a fost la Cariera Turcoaia, pe malul Dunării, fiind utilizată pentru transportul materialelor provenite din carieră, folosite la construcțiile hidrotehnice. Pentru remorcarea vagoneților încărcați cu piatră, la început se foloseau locomotivele cu abur.

    liniile-inguste-de-cale-ferata-vedere-1905-linii-cu-ecartament-ingust-dobrogea

    Există și o carte poștală din 1905, ce ilustrează o locomotivă cu abur care trăgea niște vagoneți pe această linie îngustă. Linia pornea de la Cariera Turcoaia, până în Portul Turcoaia, de la Dunăre, unde piatra era încărcată în șlepuri și, mai târziu, în barje. Exploatarea se numea Iacobdeal, iar pe traseul liniei exista și un tunel. Urmele fostului traseu se mai pot vedea și astăzi”, aflăm de la directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

    O altă linie îngustă a fost la Măcin, fiind folosită tot pentru a aproviziona cu piatră, construcțiile hidrotehnice de pe malurile Dunării.

    Cea de-a treia linie cu ecartament îngust care a existat în Dobrogea, a avut un traseu care se racorda la linia Medgidia-Tulcea.

    „La Baia Dobrogea era o linie îngustă, care mergea până la Mina de la Altân Tepe. Acolo era o exploatare de cupru, de unde se extrăgea minereul și se încărca în vagoane.

    Linia îngustă a fost construită de către trupele germane de ocupație, în timpul Primului Război Mondial. Ecartamentul era de 0,60 m, iar linia avea o lungime de 21 km + 282 m și pornea din stația Hamangia (acum Baia Dobrogea) până la Mina de Cupru de la Altân Tepe.

    linie-ingusta-de-cale-ferata-mina-altan-tepe-linii-cu-ecartament-ingust-dobrogea-cfr-infrastructura-constanta

    Încă se mai vede buncărul de la Mina Altân Tepe, din județul Tulcea. Linia traversa prin spatele blocurilor, ocolea toată localitatea și avea un traseu foarte frumos, care mergea până la localitatea Ceamurlia de Sus, unde, din gara cu același nume, mai exista un racord la o carieră de piatră.

    linii-inguste-de-cale-ferata-mina-altan-tepe-dobrogea-linii-cu-ecartament-ingust

    Din această linie se mai pot vedea rămășițele podețelor și ale traseului. După localitatea Ceamurlia de Sus, linia traversa șoseaua care merge către Altân Tepe și ruta urma pe o vale aproximativ perpendiculară pe traseul liniei Medgidia – Tulcea, în zona localității Baia Dobrogea. Linia îngustă traversa șoseaua Constanța – Tulcea și, unde este ieșirea din stația Baia Dobrogea, pe partea cu șoseaua erau remiza de locomotive și triajul unde erau ținute vagoanele de linie îngustă. Ultima dată, pe această linie îngustă au fost folosite locomotive hidraulice de 450 CP de tip L-45-H, făcute la Uzinele 23 August.

    liniile-inguste-de-cale-ferata-dobrogea-linii-cu-ecartament-ingust-mina-altan-tepe

    Locomotivele urcau vagoanele goale la Mina Altân Tepe și remorcau trenul încărcat cu minereu, până la Baia Dobrogea. Există și astăzi o rampă de piatră pe care vagoanele de cale îngustă erau împinse cu locomotiva pentru a fi descărcate. Aveau o estacadă și, de pe acesta, minereul se descărca din vagoanele de linie îngustă în cele de ecartament normal”, afirmă directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

    Liniile cu ecartament îngust nu mai există în exploatare în Dobrogea, deoarece au fost desființate după anii ’90. Totuși, este foarte posibil ca fragmente din acestea să se mai afle sub pământ. Liniile au fost demontate, însă, la Ceamurlia de Sus mai pot fi văzute rămășițele stației și ale podurilor, aflăm dintr-un material realizat de CFR Infrastructură Constanța.

    Fotografiile sunt realizate de Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR

  • Trenul Regal va ajunge în Dobrogea, pentru a marca 85 de ani de la intrarea primului tren în orașul Tulcea

    Trenul Regal va ajunge în Dobrogea, pentru a marca 85 de ani de la intrarea primului tren în orașul Tulcea

    Trenul Regal va ajunge la sfârșitul lunii iulie în Dobrogea, pentru a marca 85 de ani de când primul tren a ajuns în orașul Tulcea, pe noua cale ferată care a legat această capitală de judeţ, „poartaׅ“ de acces în Delta Dunării, de rețeaua feroviară națională. În urma solicitării CJ Tulcea privind sprijinul în promovarea turismului și a istoriei feroviare în zona de nord a Dobrogei, sub înaltul patronaj al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, este organizat evenimentul „85 de ani de la intrarea primului tren în Orașul Tulcea“ în cadrul unui eveniment cu ocazia căruia va fi inaugurată faleza din Tulcea.

    Trenul Regal va poposi timp de 3 zile la Tulcea

    Evenimentul are ca scop promovarea tradițiilor feroviare, implicarea interactivă a personalului din sistemul feroviar şi a unor specialişti din acest sector în procesul de informare corespunzătoare a opiniei publice despre istoria feroviară. La scară largă, întregul eveniment al municipiului, cât şi evenimentul feroviar au ca scop promovarea națională şi internațională a turismului în zona Dobrogei de Nord și a valorilor culturale ale acestei zone. În cadrul manifestării vor fi organizate  concerte, expoziții de fotografii vechi, proiecții de filme de arhivă și prezentări de meşteşuguri tradiționale.

    Atracția principală a evenimentului „85 de ani de la intrarea primului tren în Orașul Tulcea“ va fi Trenul Regal, care va sosi în gara de pe malul Dunării, în dimineața de 28 iulie și va putea fi vizitat până pe 30 iulie, de către persoanele interesate, anunță Biroul Mass Media din cadrul SRCF Infrastructură Constanța.

    În interiorul Gării CFR Tulcea va fi organizată o expoziție de fotografii vechi de pe linia Medgidia – Tulcea.

    Ultima dată, Trenul Regal a ajuns în Dobrogea în data de 15 iunie 2018 și s-a oprit în gările Fetești, Cernavodă, Medgdia și Constanța. A fost marcată astfel împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România și 160 de ani de la începerea lucrărilor liniei de cale ferată Cernavodă – Constanța.

    Scurt istoric al liniei ferate Medgidia – Tulcea

    Linia 804, Medgidia – Tulcea a fost finalizată pe 25 martie 1938, după inaugurarea ultimei porțiuni dintre Babadag și Tulcea. Tulcea era ultimul oraș reședință de județ de pe teritoriul actual al României, care nu era legat prin cale ferată de restul țării.

    Studiile complete până la Tulcea s-au terminat în anul 1914. Paralel cu studiile au fost începute și lucrările de construcție, pornind de la Medgidia, în primăvara anului 1911, iar în anul 1912 au ajuns până la Cogealac la km. 55,400.

    În iunie 1923 a apărut primul jurnal al Consiliului de miniștri, prin care se acorda pentru construcția liniei Hamangia-Babadag un credit de 30.000.000 lei. În august, în urma licitației pentru terasamente şi lucrări de artă s-a decis că ar fi mai avantajoasă executarea terasamentelor cu soldați, iar pentru lucrările de artă s-a publicat o a doua licitație.

    La data de 1 octombrie 1925 a fost dată în exploatare și porțiunea Târgușor – Dobrogea- Babadag. Lucrările au fost din nou întrerupte și reluate în anul 1935, când s-a ales alt traseu decât cel inițial. Proiectul tunelului Cataloi, lung de 950 metri, construit în anul 1916 în proporție de 20%, care ar fi ușurat coborârea traseului spre Tulcea, a fost abandonat.

    După patru ani, la data de 25 martie 1938, a fost inaugurată și ultima porțiune a liniei Medgidia – Tulcea, între Babadag și Tulcea.