Discover Dobrogea

Tag: cfr constanta

„Podul Cernavodă – 130 ani de la inaugurare”. Expoziție foto-documentară în Gara Constanța

O expoziție foto-documentară dedicată împlinirii, pe 14 septembrie 2025, a 130 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă (Podul Carol I sau Podul Anghel Saligny cum a mai fost numit) este organizată, în incinta Gării Constanța, de către Sucursala Regională CF Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Delia-Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: „Realizare tehnică impresionantă a epocii, Podul peste Dunăre de la Cernavodă a reprezentat cu adevărat legătura trainică între Dobrogea și restul țării, devenind în timp un simbol nepieritor al acestui spațiu, așa cum însuși Regele Carol I l-a numit în discursul de la inaugurare: <<Geniul omenesc, în care se răsfrâng avântul și progresul puternic al României, a învins toate greutățile, a înlăturat toate piedicile pentru a executa o lucrare trainică și nepieritoare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării și pe pragul Orientului! >>”.

Dorin Maer, directorul SRCF Constanța: „Expoziția foto-documentară aduce în prim-plan, importanța acestui simbol național, care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și economiei țării și practic a legat Dobrogea de România. Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 130 de ani, când a fost inaugurat, atât datorită faptului că pentru construcția acestuia au fost folosite două elemente inovatoare, respectiv sistemul de grinzi-console și oțelul turnat pentru suprastructură, cât și pentru că la acea vreme, era considerat cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea din lume. Astfel, impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.”

Deschiderea oficială a expoziției va avea loc, vineri, 12 septembrie 2025, cu începere de la ora 10.00, în Gara Constanța, publicul interesat putând să admire cele 15 panouri cu imagini de epocă, mărturii documentare și fotografii actuale ale monumentului, în perioada 12 –15 septembrie 2025. Ulterior, pentru ca expoziția să poată fi vizionată de un public cât mai larg, va fi itinerată la Gara CFR Cernavodă, sediul SRCF Constanța, dar și la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

September 11, 2025
O locomotivă fabricată în anul 1911 este expusă în Gara Constanța

În Gara CF Constanța se află expusă o locomotivă fabricată în anul 1911, de tip Bft-n, care a fost fabricată de compania germană Orenstein & Koppel la începutul sec. XX. Cu o lungime de doar 5,9 metri și greutatea de 18 tone, vechea locomotivă avea o putere de 60 CP și dezvolta o viteză maximă de 15 km/ oră.

Locomotiva fabricată în anul 1911 a funcționat aproximativ 50 de ani

În afară de dimensiunile reduse pentru o locomotivă, o altă particularitate este că nu avea un cuptor pentru a arde combustibilul necesar încălzirii apei din cazan, pentru a produce astfel aburul necesar punerii în mișcare. Este dotată cu un tanc de înmagazinare care era încărcat direct cu abur de la un boiler. Acest tip de locomotivă a fost creat special pentru manevre în locuri care prezintă pericol de foc și explozie, cum ar fi rafinării, depozite de produse petroliere, depozite militare și fabrici de muniții sau produse periculoase.

Locomotiva expusă în Gara CF Constanța a fost fabricată pentru rafinăria Astra Ploieşti şi a fost folosită pentru deplasarea vagoanelor – cisternă destinate produselor descărcate de pe navele ce ajungeau în Portul Constanţa, în zona depozitelor care în prezent aparțin societăţii Oil Terminal.

După o exploatare de aproximativ 50 de ani a fost garată în curtea aceleiași societăți până în anul 2015.

Locomotiva a fost recondiţionată timp de de şase luni, de către personalul din cadrul secţiei Mecanică a societăţii Oil Terminal, în colaborare cu inginerul specialist al SRCF Constanța Radu Bellu, iar apoi a fost expusă în Gara CF Constanța.

Locomotiva de tip Bft-n reprezintă unul dintre cele două exemplare de acest tip care mai există în România, celălalt fiind expus la Muzeul Locomotivelor cu abur din Sibiu, ne informează Biroul Mass Media din cadrul CF Infrastructură Constanța, în cadrul unui comunicat de presă.

October 20, 2023
Liniile înguste de cale ferată au existat și în Dobrogea, fiind folosite pentru uz industrial

Liniile înguste de cale ferată sunt folosite în special în exploatările forestiere sau ca linii care deservesc complexele industriale. Deși ne-am aștepta mai puțin ca liniile cu ecartament îngust să fie construite și în Dobrogea, ele au existat în județul Tulcea, însă nu au aparținut rețelei naționale feroviare.

Liniile înguste de cale ferată au fost construite pe 3 trasee în județul Tulcea

„În Dobrogea, liniile înguste au fost folosite pentru uz industrial, de la începutul sec. XX. Una dintre liniile cu ecartament îngust a fost la Cariera Turcoaia, pe malul Dunării, fiind utilizată pentru transportul materialelor provenite din carieră, folosite la construcțiile hidrotehnice. Pentru remorcarea vagoneților încărcați cu piatră, la început se foloseau locomotivele cu abur.

Există și o carte poștală din 1905, ce ilustrează o locomotivă cu abur care trăgea niște vagoneți pe această linie îngustă. Linia pornea de la Cariera Turcoaia, până în Portul Turcoaia, de la Dunăre, unde piatra era încărcată în șlepuri și, mai târziu, în barje. Exploatarea se numea Iacobdeal, iar pe traseul liniei exista și un tunel. Urmele fostului traseu se mai pot vedea și astăzi”, aflăm de la directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

O altă linie îngustă a fost la Măcin, fiind folosită tot pentru a aproviziona cu piatră, construcțiile hidrotehnice de pe malurile Dunării.

Cea de-a treia linie cu ecartament îngust care a existat în Dobrogea, a avut un traseu care se racorda la linia Medgidia-Tulcea.

„La Baia Dobrogea era o linie îngustă, care mergea până la Mina de la Altân Tepe. Acolo era o exploatare de cupru, de unde se extrăgea minereul și se încărca în vagoane.

Linia îngustă a fost construită de către trupele germane de ocupație, în timpul Primului Război Mondial. Ecartamentul era de 0,60 m, iar linia avea o lungime de 21 km + 282 m și pornea din stația Hamangia (acum Baia Dobrogea) până la Mina de Cupru de la Altân Tepe.

Încă se mai vede buncărul de la Mina Altân Tepe, din județul Tulcea. Linia traversa prin spatele blocurilor, ocolea toată localitatea și avea un traseu foarte frumos, care mergea până la localitatea Ceamurlia de Sus, unde, din gara cu același nume, mai exista un racord la o carieră de piatră.

Din această linie se mai pot vedea rămășițele podețelor și ale traseului. După localitatea Ceamurlia de Sus, linia traversa șoseaua care merge către Altân Tepe și ruta urma pe o vale aproximativ perpendiculară pe traseul liniei Medgidia – Tulcea, în zona localității Baia Dobrogea. Linia îngustă traversa șoseaua Constanța – Tulcea și, unde este ieșirea din stația Baia Dobrogea, pe partea cu șoseaua erau remiza de locomotive și triajul unde erau ținute vagoanele de linie îngustă. Ultima dată, pe această linie îngustă au fost folosite locomotive hidraulice de 450 CP de tip L-45-H, făcute la Uzinele 23 August.

Locomotivele urcau vagoanele goale la Mina Altân Tepe și remorcau trenul încărcat cu minereu, până la Baia Dobrogea. Există și astăzi o rampă de piatră pe care vagoanele de cale îngustă erau împinse cu locomotiva pentru a fi descărcate. Aveau o estacadă și, de pe acesta, minereul se descărca din vagoanele de linie îngustă în cele de ecartament normal”, afirmă directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

Liniile cu ecartament îngust nu mai există în exploatare în Dobrogea, deoarece au fost desființate după anii ’90. Totuși, este foarte posibil ca fragmente din acestea să se mai afle sub pământ. Liniile au fost demontate, însă, la Ceamurlia de Sus mai pot fi văzute rămășițele stației și ale podurilor, aflăm dintr-un material realizat de CFR Infrastructură Constanța.

Fotografiile sunt realizate de Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR

September 1, 2023
Calea ferată Constanța-Mamaia Băi, o linie turistică și cu caracter strategic

Calea ferată Constanța-Mamaia Băi a devenit necesară, deoarece, în anul 1906 a fost inaugurată stațiunea Mamaia, care a devenit o importantă destinație turistică. Mamaia, un mic sat așezat în partea nordică a stațiunii actuale, pe un cordon litoral care desparte Lacul Siutghiol de apele Mării Negre, devenise încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea un loc preferat pentru petrecerea vacanțelor protipendadei acelor vremuri.

Calea ferată Constanța-Mamaia Băi a fost inaugurată în toamna anului 1905

În anul 1905, după desființarea căii ferate Constanța – Băile de la Vii, cu o parte din șinele recuperate, Direcția Linii – Serviciul de Linii Constanța a construit calea ferată Constanța – Mamaia Băi.

Inaugurarea acesteia s-a făcut pe 2 Octombrie 1905 și a fost folosită doar în perioada sezoanelor estivale, pentru transportul turiștilor.

După mai bine de 20 de ani, în 1928, din motive strategice, Direcția Generală a CFR, împreună cu unitățile militare de căi ferate au prelungit calea ferată cu 11,5 kilometri, pe traseul: Băile Mamaia – Mamaia Sat – Școala de Tragere și Bombardament, linia urmând să deservească și Portul Militar Tașaul, în scopuri strategico-militare.

Traseul inițial al căii ferate pornea din vechea gară Constanța – locul actualei clădiri a Curții de Apel Constanța, traversa zona centrală a orașului pe Calea Mangaliei, bulevardele Tomis și Mamaia se apoi se orienta către nord, pe lângă cazarma Regimentului 34, apoi prin cartierul Tăbăcărie și pe malul mării, până la Băile Mamaia.

„Merge prin centrul orașului, de-a lungul bulevardului Regina Maria până la Mamaia-Băi, cu o lungime de 8 km. Și 100 m.

Grație gustului fin al Reginei noastre Maria, care a apreciat îndeajuns frumoasa noastră plajă de la Mamaia, care se întinde până la Capul Midia pe o lungime de 14 km. Construind palatele regale dela Mamaia-Băi, această linie a dobândit o importanță mare.

Organele CFR prin Regimentul I Căi Ferate, chiar modifică traseul acestei linii, făcându-i poză în apropiere de trotuarul de pe partea stângă a bulevardului și scoborând-o, cât ține orașul, la nivelul străzii, prevăzând-o peste tot, pe porțiunea din oraș, cu contrașine.(…) Deși până în acest an servea numai în timpul sezonului de băi, avându-se în vedere dezvoltarea mare ce a luat Mamaia prin îndemnul și exemplul dat de Familia Regală, cum și prin situația geografică a câmpului de aviație, linia aceasta are viitor“ se arată în capitolul „Evoluția căilor ferate în Dobrogea“ semnat de inginerul șef George C. Măinescu, șeful diviziei de Construcții de Căi Ferate Dobrogea în cartea Dobrogea, cincizeci de ani de vieață românescă apărută la București în 1928.

Orașul Constanța se dezvolta, iar calea ferată devenise un impediment în acest sens. Astfel, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile orașului, linia fiind mutată pe alt traseu.

Noul traseu a fost inaugurat în data de 14 iulie 1938 „pornind din piața Ștefan cel Mare, strada Karol, ocolea orașul prin partea de vest până la punctul de joncțiune cu vechiul traseu aflat la km 5+900, în timp ce vechiul traseu a fost desființat imediat“ se arată în Monografia căii ferate Constanța – Mamaia, semnată de inginerul Radu Bellu.

În același an, stația Mamaia Băi a fost mutată și s-a construit o nouă clădire de călători, iar în apropiere s-a înființat halta Rex pentru transportul artiștilor la noul hotel CFR Rex Mamaia inaugurat în același an de Direcția Generală CFR.

Tot în 1938, cele patru stații – halte: Mamaia Băi, Mamaia Sat, Canton nr. 2 și Rex au fost înzestrate cu clădiri de călători, birouri de mișcare și instalații de telegraf tip Morse.

La 15 noiembrie 1949, calea ferată Constanța – Mamaia a fost legată prin halta ramificație Mamaia cu calea ferată Palas – Cap Midia, linie utilizată pentru construcția canalului Dunăre – Marea Neagră.

Între anii 1944 – 1960, calea ferată Constanța – Mamaia Băi a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar după aceea linia a fost complet desființată.

Ultimul tronson ramificație Mamaia – Mamaia Sat a mai fost utilizat între anii 1961 și 1962 ca linie industrială pentru construcțiile de blocuri din cartierul constănțean Mamaia Tăbăcărie.

Materialul este realizat de CFR Infrastructură Constanța, iar fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook a instituției menționate.

April 27, 2023