Discover Dobrogea

Tag: cetatea Tropaeum Traiani

Complexul muzeal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, povestea în piatră a Dobrogei romane

Complexul muzeal „Tropaeum Traiani” este un obiectiv arheologic și turistic cu o puternică încărcătură istorică, fiind destinația ideală pentru petrecerea unei zile de vacanță, într-un loc care ne prezintă multe povești istorice. Toate cele trei obiective ale complexului muzeal, respectiv Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, cetatea cu același nume și muzeul de sit, sunt la fel de captivante pentru vizitatori, deoarece fiecare ne oferă, din perspective diferite, dovezi clare și imagini detaliate despre modul în care trăiau și se luptau strămoșii noștri.

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, „actul de naștere al poporului român”

Tropaeum Traiani, monumentul ridicat de împăratul Traian între anii 106-109, a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata de lrgionari romani condusă de același împărat, împotriva dacilor și aliaților acestora.

Victoria, cu mari pierderi umane de ambele părți, a revenit romanilor, care ulterior au construit complexul comemorativ de pe Dealul Monumentului. Și atunci, datorită locului în care a fost câștigată o luptă desebit de grea și a strategiei imperiale romane, s-a construit orașul Tropaeum Traiani, în apropierea localității Adamclisi, într-un nod foarte important de comunicație din sistemul rutier imperial roman provincial.

Este un măreț monument comemorativ, despre care arheologul Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări la Adamclisi, a spus că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.

„Monumentul Tropaeum Traiani face parte dintr-un ansamblu funerar care mai cuprinde un mausoleu și un altar funerar. Mausoleul, care deținea o infrastructură de piatră și lemn, a fost construit în memoria unui strălucit general roman care a luptat sub comanda împăratului Traian și și-a pierdut viața în lupta înverșunată dintre daci și romani din iarna anilor 101-102. În apropiere se află urmele unui altar funerar militar construit în cinstea și amintirea celor care au căzut în formidabila încleștare de la Adamclisi. Pe altar au fost scrise, ordonat pe unități militare, numele celor aproximativ 3.800 de legionari romani care și-au pierdut viața în luptă: „în amintirea bărbaților prea viteji, care luptând pentru patrie, în războiul cu dacii, s-au culcat întru moarte”. Mausoleul și altarul au fost construite în cursul anului 102, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Gabriel Talmațchi, responsabil științific al șantierului Tropaeum Traiani.

Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța. Orașul roman fortificat a fost un important centru economic, politic și religios din Dobrogea romană, în cadrul provinciilor Moesia Inferior și Scythia.

Drumul dintre cele două porți de la est și vest forma „via principalis”, strada principală, care și în prezent este impresionantă.

Pe centrul via principalis se află canalul de scurgere a apelor pluvio-menajere. Pe o distanță de aproximativ 200 de metri, canalul este prevăzut la bază și cu un apeduct lipit pe peretele sudic al acestuia și placat cu cărămidă pătrată. Apeductul aducea apă de la o cisternă care se afla în apropierea porții de vest.

Pe teritoriul municipiului Tropaeum Traiani au apărut „villae rusticae”, printre care și cea a senatorului roman L. Aelius Marcianus, care poate fi astăzi localizată în zona localității Urluia.

Orașul a fost condus de un senat „ordo decurionum” și de o seamă de magistrați. Pe inscripțiile descoperite, sunt menționați duumviri, quinquennales, quaestores, aediles, dar și un corp de preoți ai cultului oficial.

Cetatea de la Adamclisi se află la aproape 600 m sud-vest de localitatea actuală şi la 1.500 m de monumentul triumfal, pe valea Urluia, o colină mai joasă, înconjurată de dealuri înalte, care o apărau natural de dușmani. Orașul a fost construit la ordinul împăratului Traian, pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice şi este considerată a fi cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei.

Arheologii au descoperit în incinta cetății soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a viitorului municipium Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de „Traianenses Tropaenses”. Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află astăzi expuse la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

În Muzeul de la Adamclisi sunt expuse piesele originale de la monumentul triumfal

Muzeul de sit de la Adamclisi este situat în centrul localității și a fost inaugurat în 1977, în prezența președintelui Nicolae Ceaușescu, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

„Clădirea adăpostește piesele originale de la monument, părți din inscripții funerare și de la altarul militar. În urma cercetărilor începute la Adamclisi încă din anul 1892 au rezultat numeroase piese arheologice descoperite în cetatea tropeenilor, care sunt expuse într-o suită cronologică și tematică în expoziția muzeului.

Pe culoarul de la nivelul superior sunt prezente mai multe vitrine în care se află expuse bunuri de patrimoniu de importanță excepțională istorică națională și internațională, sub forma ceramicii autohtone, a celei grecești (amfore elenistice), a celei romane timpurii și târzii (urne funerare, cești, opaițe, farfurii, platouri etc.). Nu în ultimul rând sunt prezente numeroase piese metalice componente ale echipamentelor militare și accesorii civile folosite în epocile istorice respective (fibule, aplice, inele, catarame etc.).

În muzeu se află și soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării „Traianenses Tropaenses”.

Mai multe capiteluri de la bazilicile din cetate sunt expuse în muzeu, apoi diferite țigle și olane, iar într-o vitrină se văd tuburi de apeduct, din piatră și ceramică, descoperite în cetate.

La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de un mozaic monumental aflat pe întregul fronton al clădirii instituției, cu reprezentări inspirate din viața romană la Dunărea de Jos, operă a unei promoții de studenți ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, realizată în cursul anului 1977”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Gabriel Talmațchi, responsabil științific al șantierului Tropaeum Traiani.

Adamclisi, localitatea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană

Zona localității Adamclisi este bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce „biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă, au crezut că edificiul este o fostă biserică. Ca urmare au denumit astfel ruinele monumentului, numele fiind preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

January 16, 2025
Cetatea Tropaeum Traiani, un municipiu important al Dobrogei romane

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța. Orașul roman fortificat a fost unul dintre cele mai importante centre economice, politice și religioase din Dobrogea romană, în cadrul provinciilor Moesia Inferior și Scythia Minor.

Sunt multe informații despre cetatea întemeiată de împăratul Traian, dar se știu prea puține lucruri despre oamenii care au trăit în acele vremuri la Tropaeum Traiani, despre ocupațiile lor sau divinitățile pe care le-au venerat. Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța și Gabriel Talmațchi, cercetător în cadrul MINAC, au oferit pentru Discover Dobrogea, multe informații din perioadele de glorie și decadență ale orașului tropaensilor, pe care, cu siguranță le veți citi cu plăcere.

Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea

Mulți turiști care ajung în județul Constanța vizitează Monumentul Triumfal de la Adamclisi, însă nu toți merg și la Cetatea Tropaeum Traiani.

„Cetatea de la Adamclisi se află în partea de sud-vest a satului, la aproape 600 m de acesta şi la 1500 m de monumentul triumfal, pe valea Urluia, o colină mai joasă, înconjurată de dealuri înalte, care o apărau de dușmani. Localitatea a fost construită la ordinele împăratului Traian, pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice şi este considerată a fi cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei.

Înainte de ridicarea orașului roman, pe locul respectiv, conform descoperirilor arheologice, ar fi fost o aşezare getică. În urma cercetărilor s-a stabilit că orașul antic a fost construit ridicat la porunca împăratului Marcus Ulpius Traianus, învingătorul bătăliilor de la sud de Dunăre de la Nikopolis ad Istrum și Tropaeum Traiani, în iarna 101-102 p.Chr. Victoria, cu mari pierderi umane însemnate, a revenit romanilor, care au construit în anul 109, Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani, pe dealul din apropiere.”, a declarat penru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Cetatea Tropaeum Traiani, citadela cu rang de municipiu

Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de „Traianenses Tropaenses”. Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

„Citadela a obținut în a doua jumătate a secolului II p.Chr. (181 p.Chr.) rangul de municipium Ulpium Traianum Tropaeum, iar locuitorii săi erau numiți la momentul anului 116 ca Traianenses Tropaeenses. Întemeierea orașului a beneficiat de lăsarea la vatră a numeroși veterani din armata regulată romană participantă la conflictul din Dobrogea, respectiv din cel general daco-roman. Aceștia, fie și-au adus familiile din Imperiu, fie și-au întemeiat unele noi, însurându-se cu localnice getice”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

Zidul de incintă era prevăzut cu 22 de turnuri

Cetatea era prevăzută cu patru porți, două dintre ele, cele din est și vest fiind principale. Ele erau flancate de turnuri masive, cu latura frontală semicirculară, lățimea fiind de peste 4 metri.

„Construit în tehnica opus quadratum, zidul de incintă este placat pe ambele fețe cu blocuri de parament bosate. Incinta este prevăzută cu 22 de turnuri în formă de U.

Un singur turn pe latura vestică este dreptunghiular, lung de 25 metri și dă impresia unei citadele. Zidul se păstrează aici pe o înălțime de 5-6 metri, iar suprafața turnului depășește 70 de metri pătrați.

După tăieturile în zidurile laterale, erau porți cu cataractă și aveau în spate un sistem de blocare, dovadă fiind găurile adânci păstrate în zidul turnurilor”, spune Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

Via principalis, ”bulevardul” din Tropaeum Traiani, pe care erau villae rusticae

Drumul dintre cele două porți de la est și vest forma „via principalis”, strada principală. La inaugurarea cetății, „via principalis” avea o lățime de 14 metri. Partea carosabilă, lată de 7 metri, era flancată pe ambele părți de portice. Dimensiunile străzii erau apreciabile, dacă ne gândim că cea mai lată stradă din Pompei nu depășea 7 metri, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

„Pe centrul via principalis se află canalul de scurgere a apelor pluvio-menajere. Pe o distanță de aproximativ 200 de metri, canalul este prevăzut la bază cu un apeduct lipit pe peretele sudic al acestuia și placat cu cărămidă pătrată. Apeductul ducea apă la o cisternă care se afla în apropierea porții de vest.

Pe teritoriul municipiului Tropaeum Traiani au apărut „villae rusticae”, printre care și cea a senatorului roman L. Aelius Marcianus de la Urluia. Urme de „villae” apar și la Zorile, Pietreni, Deleni sau Pădureni.

Poarta din sud nu era flancată cu turnuri, iar pavajul în trepte al porții și panta de acces în cetate, arată că era o poartă pentru pietoni. Cea de-a patra poartă, descoperită pe latura de nord, era tot una pietonală, iar la un anumit moment a fost astupată.

Orașul a fost condus de un senat ”ordo decurionum” și de o seamă de magistrați. Pe inscripțiile descoprite, sunt menționați duumviri, quinquennales, quaestores, aediles, dar și un corp de preoți ai cultului oficial”, ne-a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Veteranii din armată au participat la crearea localității Tropaeum Traiani

Informațiile pe care le avem despre cetățenii și locuitorii din municipiul Tropaeum Traiani provin din descifrarea inscripțiilor, a stelelor funerare și a altor obiecte, care au fost descoperite prin săpături arheologice, începând cu sfârșitul secolului XIX.

„Astăzi există un bagaj relativ bogat, care ne poate sugera dinamica și dramatismul vieții acelor oameni, martori la numeroase evenimente istorice. Cele mai multe, au teme administrative locale, religioase, militare și familiale.

La cetate, în zona porții de vest, au fost descoperite două fragmente din bronz al unor diplome militare, care se înmânau veteranilor la momentul ieșirii din armată, alături de toate drepturile și privilegiile pe care le primeau cu acest prilej.

Din păcate nu se mai păstrează numele soldaților romani, dar ele certifică, în jurul anilor 111-112 p.Chr., participarea veteranilor din armată la crearea noii localități.

De asemenea, se cunoaște faptul că au fost detașate la Tropaeum Traiani unități militare din legiunile a V-a Macedonica și I Italica pe perioada atacului costoboc din 170 p.Chr.

Legat de același eveniment militar din 170, sunt de reținut inscripțiile care vorbesc despre moartea duumvirului municipiului Lucius Fufidius Lucianus și a peregrinului Daizus Comozoi”, a precizat Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

Împăratul Traian, celebrat adesea în oraș, prin cultul imperial

Pentru aproximativ un deceniu, locul bătăliei, în mod sigur a fost evocat deseori de împăratul Traian, fiind o amintire grea și dramatică, dar plăcută în ultimă instanță, spune Gabriel Talmațchi.

„Probabil, de nenumărate ori, în contexte favorabile, se aduceau, în discuția imperială, conflictele daco-romane și bătălia de la Adamclisi.

Să ne aducem aminte de dorința de a întemeia Alexandria, de către Alexandru Macedon, după victorii militare spectaculoase și să corelăm acest fapt cu aceeași tendință și interes manifestate din partea autorității imperiale romane.

În mod cert, împăratul Traian a fost celebrat deseori prin cultul imperial, în oraș. În timp, același lucru s-a întâmplat și cu alți conducători ai Imperiului Roman. Astfel erau evocați Antoninus Pius și cezarul Aurelius, apoi pe un fronton al unui templu refolosit în secolul VI p.Chr. apar cezarii Diocletianus Augustus și Maximianus Augustus cu Constantius/Maxinianus, împărații Constantin cel Mare și Licinius etc”, spune Gabriel Talamațchi.

Personalitățile din Consiliul Municipiului Tropaeum

Pe o inscripție descoperită în cetate, scrie despre Consiliul Municipiului Tropaeum. Astfel, ne sunt oferite câteva nume și titluri în exercițiu cu putere de execuție, pentru duumvirii Tiberius Claudius Germanus și Marcus Aurelius Flavius, primarii Valerius Valerianus și Iulius Quirillus, cvestorii Ulpius Herculanus și Iulius Herculanus și secretarul Cocceius.

„Printre alte personalități locale din acele vremuri, menționăm personajul de rang senatorial L. Aelius Marcianus, probabil un latifundiar în zonă, prefectul pretoriului Petronius Annianus, tot de rang senatorial, dar și pe pe duumvirii qvinqvenales, magistrați însărcinați să exercite o anumită funcție, P. Aelius Florus și Marcus Ulpius, pe duumvirul A. Aelius Antoninus Firmus, pe un magistrat ales de două dintr-un vicus Dias, pe preotul Antoninus Marinus al zeului Jupiter Dolichenus, pe preotul Flavius Petronius, pe decurionii orașului Flavius Germanus și Lucius Memmius Valens, membrii ai consiliului de conducere al orașului”, a precizat cercetătorul Gabriel Talmațchi, pentru Discover Dobrogea.

În municipul Tropaeum Traiani, populația avea origini diferite

Conform inscripțiilor existente, o parte importantă a populației din Cetatea Tropaeum Traiani era, din punct de vedere etnic, compusă din geto-daci, supuși puternic procesului de romanizare, urmați de romani -latini de pe cuprinsul întregului imperiu- și într-un mic procent, de populație greacă, afirmă cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Circulația oamenilor era un lucru banal în Imperiu, fapt care se poate datora unei multitudini de cauze, fie economice și comerciale, fie familiale sau militare.

„După cum se poate observa, vorbim despre o populație mozaicată ca origini, atât etnice, cât și geografice, în orașul care străjuia drumul central imperial din provincia cunoscută în timp ca Moesia Inferior și Scythia. Ceea ce îi unea pe toți, erau, printre altele, limba latină, autoritatea imperială, binefacerile variate ale lumii romane și interesele socio-profesionale. Astăzi și în trecutul apropiat se constată în Dobrogea aceeași situație”, a declarat pentru Discover Dobrogea Gabriel Talmațchi, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

Atacul costobocilor a distrus pentru prima dată orașul Tropaeum Traiani

Orașul Tropaeum Traiani a fost distrus în timpul atacului costobocilor și tot atunci a fost ucisă o parte importantă a populației acestuia. Acesta nu a fost un eveniment militar local, ci unul general, pentru întreaga Peninsulă Balcanică. Tribul puternic al costobocilor a ajuns până în zona Greciei, fiind cu greu oprit și apoi risipit. A fost cel mai grav atac care a afectat Imperiul în zona dunăreană, după o perioadă de liniște și pace de 60-70 de ani.

„Municipiul a avut de suferit în urma atacului din anul 170 al costobocilor, o seminție de daci liberi din nord, care au pătruns în Peninsula Balcanică. O inscripție funerară descoperită la Tropaeum Traiani notează cu această ocazie moartea lui Daizus, fiul lui Comozous, „omorât de costoboci”. În același atac al costobocilor a fost ucis un decurion al cetății și duumvir, Lucius Fufidius Lucianus.

Cetatea și-a revenit după atacul costobocilor și a dezvoltat viață economică, lucru probat de o serie de inscripții descoperite de cercetători. Către jumătatea celui de-al treilea veac, în 240 d.Hr. a avut loc atacul unei coaliții carpo-gotice care a produs mari distrugeri cetății.

Spre sfârșitul secolului al III-lea s-a încercat reconstrucția cetății pe actuala suprafață, dar lucrarea a fost abandonată la nivelul fundației. Dovadă sunt cele patru temelii de turnuri cercetate în partea de sud-vest a incintei, părăsite la nivelul patului de așteptare”, a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetatea Tropaeum Traiani a fost reconstruită la începutul sec. al IV-lea

Cetatea tropeenilor a fost reconstruită din temelii, la începutul sec. al IV-lea, mai precis în anul 316 d.Hr., după cum menționează inscripția descoperită la poarta de est, alături de un trofeu înalt de 2,65 metri, așezat deasupra porții.

Conținutul inscripției: „Fiind apărători ai securității și libertății romane, împărații noștri Flavius Valerius Constantinus și Licinus Licinianus, pioși, fericiți și veșnic auguști, prin a căror virtute și înțelepciune au fost supuse pretutindeni popoarele de seminție străină, în scopul asigurării durabile a granițe, a fost zidită cu succes, din temelii și cetatea tropeenilor, pe vremea când prefecți ai pretoriului erau Petronius Annianus, bărbat de rang senatorial și Iulius Iulianus, bărbat de rang ecvestru, prea credincioși voinței divine a acestora (a împăraților).

„Cetatea a fost refăcută în timpul împăraților Constantin cel Mare și Licinius și a ajuns la o suprafață de 10 hectare. Citadela era înconjurată cu un zid de apărare prevăzut cu 4 porți, dintre care, cele de est și de vest sunt monumentale. Lungimea zidului este de 1200 de metri, iar grosimea variază între 2,60 m și 3,70 m. Tot în secolul al IV-lea, în partea de sud-est a zidului de incintă a fost alipită o anexă fortificată”, am aflat de la directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Cetatea Tropaeum Traiani a fost părăsită în urma atacurilor repetate

Viața acestui oraș important din punct de vedere politic, economic, militar și religios al lumii romano-bizantine din Peninsula Balcanică a regresat între secolele VI și VII p.Chr, din cauza atacurilor repetate ale avarilor și slavilor. Astfel, s-a închis o pagină glorioasă de istorie, care a traversat secolele, de la împărații Traian la Heraclius și de la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

„Viața cetății cunoaște perioade de înflorire dar și de regres, ultimele datorate în special unor atacuri ale popoarelor nomade. În sec. V are loc invazia hunică, iar către aul 586 d.Hr. s-a produs atacul avaro-slav, în urma căruia cetatea nu și-a mai revenit. Părăsirea treptată a cetății s-a petrecut în prima jumătate a sec. al VII-lea”, am mai aflat de la Gabriel Talmațchi.

În Cetatea Tropaeum Traiani au existat 4 bazilici

În incinta cetății au fost descoperite patru bazilici. Două dintre ele, au fost în apropierea porților de est, amplasate una în fața celeilalte. Cea situată la sud de via principalis, era cunoscută și sub numele de „Bazilica transept”. Spre poarta de vest se afla bazilica episcopală, iar cea de-a patra, care mărginește via principalis lângă poarta de vest, este cunoscută sub numele de „Bazilica cisternă”, deoarece vechea cisternă a fost dezafectată și pe locul ei s-a ridicat noua bazilică.

În zona centrală a cetății, la intersecția celor două străzi principale se afla „Bazilica forensis”, o biserică civilă. În exteriorul cetății antice Tropaeum Traiani au fost descoperite alte două bazilici paleocreștine, a precizat Gabriel Talmațchi.

„Viața religioasă îmbracă la un moment dat și elemente creștine așa cum ne comunică o inscripție scurtă, dar cu o profundă valoare simbolică: ”crucea și moartea înseamnă învierea”. Nu în ultimul rând menționăm un sarcofag găsit în atriumul basilicii de marmură, pe care a fost realizată o inscripție din care se mai păstrează doar numele Maria”, povestește cercetătorul Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Divinitățile venerate de Traianenses Tropaenses

Una dintre cele mai răspândite divinități despre care s-a relatat era Cavalerul Trac – specifică populației geto-trace-, alături de cele cunoscute ca fiind specifice lumii romane.

„O divinitate greco-romană, venerată în mod special la Adamclisi este Zeus Ombrinos, așa cum aflăm dintr-o inscripție provenind inițial din teritoriul agricol, dedicația către zeu venind dinspre un magister vicii sau primar de sat, care pare să aibă o origine tracă.

De asemenea, mai reținem dedicații pentru mai multe zeități, printre care Apollo, Neptun, Domus Divina/Domus Augusti (ale casei imperiale), Sol Invictus (Mithras), Liber Pater sau Dionysos și Hera”, a precizat Gabriel Talmațchi.

Cercetările în cetate au început din anul 1892 și au fost conduse de Grigore Tocilescu până în anul 1909, anul morții premature a marelui savant. Săpăturile în șantierul arheologic au fost continuate ulterior de mulți alți cercetători și continuă și astăzi.

În anul 1977 au fost realizate lucrări de restaurare la cetatea Tropaeum Traiani, care au vizat în special zidul de incintă, cele două porți principale, de est și de vest, precum și poarta din sud și „via principalis”, drumul principal al cetății.

May 30, 2024
Spectacolul „La Marginea Imperiului”, o lecție de istorie pe viu, la Cetatea Tropaeum Traiani
Spectacolul de reconstituire istorică ”La Marginea Imperiului„ va avea loc la poarta Cetății Tropaeum Traiani, sâmbătă, 05 august 2023, de la ora 19.00.

„La Marginea Imperiului”, o lecție de istorie pe viu

Evenimentul cultural va aduce în județul Constanța, în luna august, cascadori profesioniști recunoscuți internațional, cai special pregătiți și dresați pentru scene de luptă și cascadorii ecvestre, muzicieni, umoriști, actori, acrobați, reenactori și zeci de figuranți.

Proiectul este organizat de Asociația «Vulturii Carpaților», cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și presupune desfășurarea a trei spectacole, în perioada 05-19 august, în localitățile Adamclisi – lângă Cetatea Tropaeum Traiani, Topalu – la poarta Cetății Capidava și Constanța, în Parcul Tăbăcărie.

”Prin proiectul „La Marginea Imperiului”, propunem un program amplu și intens de activități, care au ca scop cunoașterea și recunoașterea istoriei naționale.

Alături de „Vulturii Carpatilor”, pentru 90 de minute, spectatorii vor fi transpuși într-o altă epocă, vor trăi cu emoție momentele de luptă și vor simți adrenalina în scenele dramatice, în galopul cailor, în zăngănitul săbiilor, efectele pirotehnice și salvele tunurilor, fiind în permanență conectați la tensiunea acțiunii, jocul actorilor și acrobațiile cascadorilor.

Publicul va trăi momentele cheie ale evoluției României și va reînvăța ce înseamnă să fii român”, afirmă afirmă managerul proiectului „La Marginea Imperiului”, Dan Pâșleagă.

Evenimentul cultural reprezintă o lecție de ISTORIE PE VIU, având ca subiect, povestea reală a ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră – Dobrogea, cunoscută în antichitatea romană sub numele de Scythia Minor.

Spectacolul de reconstituire istorică „La Marginea Imperiului” este compus din trei episoade distincte, care se vor desfășura în trei locuri diferite din județul Constanța, mai exact în vecinătatea a trei situri arheologice deosebite, respectiv Tropaeum Traiani (Adamclisi), Capidava și Tomis (Constanța).

Fiecare dintre cele trei episoade interconectate spune povestea unei provincii locuite de romani, geți și greci, o zonă bogată, aflată “La Marginea Imperiului” și mereu în pericol de a fi atacată.

Cele trei spectacole vor avea loc LIVE în localitățile Adamclisi, Topalu și Constanța și vor fi derulate de Asociația Vulturii Carpaților, în colaborare cu cele mai titrate organizații și instituții din domeniu: Uniunea Cascadorilor Profesioniști din Romania, Circul de Stat, Asociația Culturală Tomis, Asociația Discover Dobrogea și reputați actori români.

Participarea publicului la cele trei spectacole este gratuită.

Programul complet al reprezentațiilor:
1. Cetatea Tropaeum Traiani – Adamclisi: 05.08.2023, de la ora 19.00;
2. Cetatea Capidava – Topalu: 12.08.2023 de la ora 19.00;
3. Parcul Tăbăcărie – Constanța: 19.08.2023, de la ora 21.30.
Valoarea proiectului: 1.088.710 lei (978.710 lei finanțare Consiliul Județean Constanța + 110.000 lei contribuție proprie a solicitantului).

Proiectul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. De asemenea, Primăria Municipului Constanța ne acordă susținerea pentru buna desfășurare a evenimentelor.
August 2, 2023
12 cetăți din Dobrogea care merită să fie vizitate

Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de numeroasele cetăți din Dobrogea, după ce le afli poveștile. În aceste fortărețe găsim frânturi despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii. Cetățile din Dobrogea, reprezintă, pentru vizitatorii de orice vârstă, o călătorie prin istoria antică.

Histria, una dintre cele mai importante cetăți din Dobrogea

Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr., ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii.

Histria este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, poarta mare a orașului, poarta mică și foste basilici din epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Muzeul Histria adăpostește cele mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole.

12 cetăți din Dobrogea – fortăreața medievală Enisala

Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei. Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

Fortificația principală a cetății ”Castelul” cum i se mai spune, are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este așezată.

Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului.

Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ.

Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi nu putea lipsi din top 12 cetăți din Dobrogea, fiind unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, iar Traian a hotărât, la finalul celor două războaie, să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de ”Traianenses Tropaenses”.

Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman de la vărsarea Dunării în mare

Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, castrul militar roman Halmyris a fost un punct important. Ea se află în apropierea localității Murighiol, iar turiștii care trec prin localitate și au ca destinație Delta Dunării, n-ar trebui să o ocolească.

Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

De-a lungul secolelor, Cetatea Halmyris a mai fost denumită Talamonium și Salmorus, toate cele trei nume fiind traduse prin sărătura sau sărăturile. Numele îi vine de la golful cu apă sărată, care în antichitate se afla în zona cetății.

Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.

Cetatea Halmyris era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină, între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative cetăți din Dobrogea, o fortăreață de la frontiera Dunării de Jos.

Castrul roman Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În Cetatea Capidava au fost descoperite numeroase vestigii, dar și peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Cetatea Argamum le oferă turiștilor o lecție de istorie și un peisaj spectaculos

Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, Argamum-Orgame este o fortificație de care turiștii sunt atrași ca un magnet. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

”Cetatea Argamum se află în județul Tulcea, la 8 km de localitatea Jurilovca, în punctul Capul Doloșman. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitul sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

În interiorul cetății Argamum-Orgame au fost descoperite 3 basilici paleocreștine, iar în afara sitului, în zona necropolei antice grecești se află și cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre.

Fortificația bizantină Vicina de la Păcuiul lui Soare, una dintre cetățile din Dobrogea mai puțin vizitate

Cetatea de la Păcuiul lui Soare este în mare parte acoperită de apele Dunării.

Situl arheologic este localizat în partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, în dreptul dealului Dervent, la granița dintre județele Constanța și Călărași. Insula se află la aproape 12 kilometri de Ostrov și la 9 km de Sucidava sau Pârjoaia cum i se spunea inițial localității.

Cetatea bizantină Vicina a fost întemeiată de împăratul Ioan Tzimiskes în anii 971-972, pe o suprafață de 3-5 hectare, ca bază navală și fort de apărare al imperiului. Flota de la Păcuiul lui Soare avea rolul de a împiedica invaziile celor care ar fi venit de la gurile Dunării pentru a ataca orașul Dorostolon, capitala themei bizantine din această zonă a imperiului.

La începutul secolului al XI-lea, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și-a pierdut caracterul de bază navală, iar în interiorul ei s-a desfășurat o intensă viețuire, care a durat până în prima jumătate a secolului al XV-lea, în momentul ocupării Dobrogei de către turci, cu o întrerupere în secolul XII.

În cadrul cercetărilor efectuate în 1956 s-a descoperit că porțiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de nord-est de un zid lung de 42 de metri, iar spre sud-est de un alt zid a cărui lungime măsura 240 de metri și avea o înălțime de 5-6 metri.

Poarta și portul cetății sunt acum în pădurea de pe insula Păcuiul lui Soare, însă, când este multă vegetație ele nu pot fi văzute prea ușor. Doar aproximativ 10% din fosta fortăreață mai poate fi văzută. Ea a fost ruptă și acoperită de apele Dunării.

Cetatea Dinogeția, un important punct turistic în Dobrogea

Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este amplasată într-o zonă spectaculoasă, la fel ca multe dintre cetățile din Dobogea.

”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Fortificația este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

Turiștii care ajung la Dinogeția pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

Cetatea antică Tomis ne oferă multe informații despre istoria orașului romano-bizantin

În cetatea antică Tomis pot fi văzute numeroase vestigii. În centrul Constanței poate fi vizitat Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici.

Poetul Ovidius considera că peninsula este responsabilă pentru întemeierea orașului antic Tomis și implicit pentru intrarea sa în istorie. Publius Ovidius Naso a fost exilat în anul 8, din Roma în cetatea Tomis, al cărei țărm spunea că este pustiu.

Se spune că orașul antic Tomis a intrat în legendă printr-o crimă, iar ”numele locului este mai vechi decât cetatea însăși” scria Ovidius în Tristia. Unii istorici au apreciat că de la acest episod mitologic se trage și numele de Tomis, care vine de la verbul grecesc ”temno”, a ciopârți.

Cetatea Ibida, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis

Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

”Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu.

Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

Cetatea Ibida a durat din sec. IV până în sec. VII, cam 3 secole, după care avem urme ale bizantinilor, iar de prin sec. XIV găsim locuințe medievale în vechea cetate abandonată.

Tot la vest, în perimetrul necropolei romano-bizantine este o necropolă medievală, cam de sec. XVII-XVIII, foarte bogată în monede, atât orientale cât și otomane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

Fortăreața Noviodunum din localitatea Isaccea era una dintre cetățile din Dobrogea foarte accesate în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

Noviodunum este un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Carsium de la Hârșova așteaptă să iasă la lumină

Sunt multe cetăți din Dobrogea care merită să fie promovate, iar printre ele se numără și fortificația Carsium de la Hârșova. Castrul a fost ridicat din vremea împăratului Traian, pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern și face parte din ansamblul de fortificații construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul limes-ului dunărean.

”Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe. Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din vechea fortificație, locul pe care este amplasat fostul oraș este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

Acum, se mai păstrează câteva vestigii, printre care ”turnul comandant”, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Pot fi observate și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină, însă, arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium Hârșova, pentru a descoperi mai multe vestigii istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic.

Cetățile din Dobrogea sunt adevărate pagini de istorie, peste care au trecut sute și chiar mii de ani. Între timp, multe fortărețe s-au deteriorat, au fost parțial distruse și trebuie să fie reabilitate.

January 18, 2022
Cetățile din Constanța, o călătorie prin istoria antică

Cetățile din județul Constanța reprezintă pagini de istorie, peste care au trecut sute, ba chiar mii de ani. Între timp, ele s-au deteriorat, au fost parțial distruse și multe dintre ele trebuie să fie reabilitate. Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de cetățile constănțene, după ce le afli poveștile.

Cetățile din Constanța și 4 trasee turistice spectaculoase

Toate drumurile spre cetățile din județul Constanța pornesc de la anticul Tomis. Atât localnicii, cât și turiștii care ajung în cel mai mare oraș de pe malul mării pot descoperi și locurile frumoase, încărcate de istorie.

Cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a declarat pentru Discover Dobrogea, că există 4 trasee cu plecare din Constanța, pentru cei care doresc să viziteze, împreună cu familia, locuri extraordinare.

”Românii, dobrogenii trebuie să-și cunoască istoria, cu bune și cu rele, cu tot ce s-a întâmplat în provincia Istro-Pontică.

În cetățile din Constanța găsim frânturi, pasaje despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii.

Sunt multe cetăți în județul Constanța, iar pentru vizitarea lor am identificat 4 trasee, de o zi sau de două zile, pentru cei care vor să meargă pe urmele înaintașilor noștri”, a precizat Gabriel Talmațchi.

Cetatea antică Tomis, punctul de plecare către traseele istorice

În general, punctul de plecare, către cetățile din județul Constanța este Tomisul, de la care se poate ajunge spre nordul, centrul și vestul județului, dar și în sudul acestuia.

”În vechea cetate atică Tomis pot fi văzute multe vestigii, care ne transmit multe despre istoria orașului romano-bizantin. În zona centrală sunt urmele lăsate de antici și poate fi văzut zidul de incintă al cetății romane-bizantine.

Tot în centrul Constanței poate fi văzut Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici. El este printre puținele mozaicuri păstrate care au o astfel de dimensiune, o lucrare similară, puțin mai mare ca suprafață o găsim doar în Italia.

Un traseu de o zi spre cetățile Histria și Ulmetum

Pornind din vechiul Tomis, turiștii și localnicii pot face un traseu de o zi, spre nord, la cetățile din Constanța, Histria și Ulmetum.

”Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, porți, poarta mare a orașului, poarta mică, foste basilici, pentru că și acolo vorbim de epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Pe lângă aceasta, imediat în vecinătate se află un muzeu. Muzeul Histria adăpostește, ca orice muzeu de sit, în general, cel mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole. Spre exemplu, Tomisul nu s-a bucurat de aceeași continuitate și de aceeași istorie lungă, așa cum o are Histria. Săpăturile care s-au făcut acolo de 100 de ani, începute de Vasile Pârvan, au permis în timp salvarea unor monumente, păstrarea și conservarea acestora și restaurarea lor, acolo unde a fost cazul. De aceea, o călătorie la Histria este o călătorie în timp, agreabilă și plină de informații.

De la Histria, pe traseul de întoarcere ar putea fi făcută o oprire în comuna Pantelimonul de Sus, la cetatea Ulmetum. Aceasta este a doua cetate din Dobrogea, care a fost săpată de Vasile Pârvan la începutul secolului XX. El este cel care și-a mutat inclusiv vagoneții cu care se căra pământul la Pantelimon, la Ulmetum, tocmai pentru a se putea face respectiva săpătură. În apropiere se află o rezervația naturală Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei, un loc de care mulți se îndrăgostesc după ce ajung acolo.

Ulmetum este o cetate mai mică, o fortificație care era așezată pe unul din drumurile centrale imperiale de epocă romană. Ea adăpostea, în general, unități militare de cavalerie, care aveau rolul de a interveni în cazul în care se întâmpla ceva vizavi de siguranța negustorilor și a cetățenilor romani care circulau pe drumul central imperial din provincie.

Teritoriul dobrogean făcea parte din provincia romană Moesia Inferior. Cetatea de astăzi păstrează, la o scară mai mică decât Histria și alte cetăți, turnuri, clădiri militare, un pretorium, o serie de foste zone pentru comerț.

În interiorul cetății Ulmetum, ca de obicei în jurul unui punct de trecere unde era pază militară, locul s-a transformat și într-un nod comercial, unde se făceau diferite schimburi. În general, produsele agrare erau folosite pentru aceste schimburi. Există un zid de incintă și mai multe porți pe care le avea cetatea. Turiștii pot să petreacă o după-amiază foarte plăcută și agreabilă în ceea ce a fost odată fortificația de la Ulmetum”, a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetatea Callatis, Mangalia de astăzi

Un alt traseu de o zi, pe drumul spre cetățile din județul Constanța, poate fi spre Mangalia, în vechea cetate Callatis, cum se numea înainte colonia greacă și apoi orașul roman și romano-bizantin.

”În interiorul orașului de astăzi sunt destule insule, zone, în care s-au păstrat vestigiile cetății antice începând din epoca elenistică, până în cea romană. Este vorba despre ziduri de incintă și de biserici. Acolo este o bazilică foarte bine păstrată și rară ca tip de arhitectură de tip sirian, care poate fi vizitată. Zona centrală a Mangaliei este plină cu astfel de monumente.

Nu trebuie uitat nici Muzeul de Istorie de la Mangalia, care adăpostește o serie de descoperiri arheologice, multe dintre ele din zona necropolelor, a cimitirelor de epocă greacă și romană, care au fost refăcute în interiorul muzeului. Sunt reconstituiri, care de obicei le plac foarte mult copiilor, pentru că ei pot vedea cum arăta vechea cetate, ce fel de piese erau, la ce serveau ele, dincolo de explicațiile pe care le dă cineva.

Dincolo de Mangalia, la Albești, tot spre sud, există o fortificație de perioadă greacă, așezată la acea vreme în zona de influență pe care o avea Callatisul și care a funcționat doar pentru epoca greacă. Ea avea un rol de avanpost, o unitate militară pentru apărare a spațiului de influență economică al cetății.

Aici, se strângeau în mare parte resursele solului, grânele care urmau să ajungă apoi în cetate, la Callatis, fie pentru folosința cetățenilor orașului, fie pentru exporturile de cereale care se făceau atunci. Știm despre exportul de cereale și de pește, pe care îl făceau coloniile din vestul pontului, precum Histria, Tomis și Callatis. Din documentele vremii am aflat că astfel de produse ajungeau până la Atena”, am mai aflat de la cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetățile Capidava și Carsium, atracții turistice în județul Constanța

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este spre Cernavodă. Pornind din vechiul Tomis spre autostrada A2, se ajunge la Cernavodă. Acolo este un muzeu cu numeroase obiecte specifice epocilor istorice.

”Din acest an, muzeul de la Cernavodă se va dezvolta, prin apariția unei alte clădiri în apropiere, care va fi dedicată neoliticului și culturii Hamangia. Gânditorul și perechea sa, dar și alte realizări excepționale ale artei preistorice, au fost descoperite la Cernavodă.

De la Cernavodă se poate ajunge la Capidava. Cetatea a făcut parte dintr-un program de restaurare și conservare, care a fost finalizat. Cei care au vizitat cu ani în urmă cetatea Capidava vor vedea o mare diferență între cetatea de atunci și cea restaurată de astăzi.

Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai expresive cetăți pe care le avem, raportat la timpurile istorice. Restaurarea, refacerea zidurilor, a unor construcții, alei, vechi drumuri din interiorul cetății, a porților de intrare, toate s-au făcut foarte frumos și merită ca acest obiectiv turistic să fie vizitat.

Următorul punct pe acest traseu este cetatea Carsium, situată în Hârșova. Pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern este ridicată o cetate încă din vremea împăratului Traian.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

În baza unui tratat, cei din Imperiul Otoman au aruncat-o în aer. A fost o înțelegere în acest sens, dar, din păcate a fost distrus castrul în mare parte. Se mai păstrează și acum câteva vestigii, printre care turnul comandant, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Putem observa și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice.

De la cetatea Carsium, priveliștea este extraordinară, pentru că acest castru este situat pe o zonă înaltă, iar panorama este spectaculoasă, cu o vizibilitate pe zeci de kilometri de jur împrejur, iar în fața ei, la bază, este Dunărea”, a afirmat cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tropaeum Traiani, cetatea lui Traian și complexul de monumente de la Adamclisi

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este către Adamclisi, acolo unde împăratul Traian a întemeiat un municipiu.

”Un traseu, de suflet pentru mine, este Tropaeum Traiani, pentru că mare parte din activitatea mea arheologică ține de această cetate.

Plecarea se face din Constanța, cu destinația Tropaeum Traiani. În alți ani, un alt loc de oprire pe această rută era la Bisericile din cretă de la Murfatlar. Din păcate, ele nu pot fi vizitate, deoarece starea lor de conservare nu este deloc bună. Urmează să se realizeze și aici un proiect de conservare și restaurare, astfel încât acest obiectiv turistic să poată fi vizitat.

Este vorba despre un complex de bisericuțe din secolele X-XI, epoca romano-bizantină, o perioadă a migrațiilor. Locul a fost ales de călugării care au crezut că acolo pot fi mai aproape de Dumnezeu. În bisericile din cretă există foarte multe inscripții în diferite limbi, ceea ce înseamnă că prin zonă treceau mulți oameni de diferite etnii. Tot acolo găsim scrieri ale popoarelor nordice, ale vichingilor.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, a lui Traian, care a hotărât la finalul celor două războaie să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

Monumentul este excepțional la scara întregului imperiu, pentru că nu există altul cu o asemenea dimensiune. O formă de celebrare a victoriilor o cunoaștem din Franța de astăzi, Galia anterioară, din timpul împăratului Augustus, care a trăit cu 100 de ani înaintea lui Traian, dar altceva după aceea nu există.

Într-un muzeu de la din Roma, o sală întreagă este dedicată monumentului cetății și în general complexului de la Tropaeum Traiani, pentru că lumea arheologică din Italia arată respect față de acest monument.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Muzeul Tropaeum Traiani este extraordinar, pentru că în interiorul său se păstrează tot ceea ce este original din monumentul triumfal. În muzeu, vizitatorii fac o călătorie prin poveste, pentru că monumentul cuprinde de jur împrejur o serie de imagini, denumite metope, care prezintă șirul evenimentelor ce duc spre finalul bătăliei și câștigarea acesteia de către oastele lui Traian pe platourile de la Adamclisi. Pe lângă acestea, mai sunt numeroase obiecte descoperite și expuse în interiorul muzeului.

Spre capătul acestui traseu este cetatea de la Păcuiul lui Soare. Foarte puțină lume cunoaște această cetate, care este exact vizavi de mânăstirea Dervent, iar pentru a se ajunge la ea, se traversează Dunărea, cu barca. Nu există un sistem clasic prin care se poate ajunge la această cetate, dar în zonă sunt barcagii care, contra unei sume modice te pot trece dincolo de apă.

Păcuiul lui Soare este o cetate ridicată în secolul X de armata bizantină, care a funcționat aproximativ 30-40 de ani. Rolul ei era acela de a controla trecerea de vase pe Dunăre.

Cetatea era foarte importantă, pentru că în apropiere se afla Durostorum, actualul oraș Silista, unde erau cantonate unități militare care trebuia să facă față valului populațiilor migratoare.

Fiind realizată de militari, cetatea Păcuiul lui Soare a fost ridicată foarte repede. Interesant este faptul că este construită într-o tehnică pe care o putem vedea la Constantinopol, de către meșteri care făceau parte din cadrul armatei. Din păcate, o parte din cetate este sub apă și doar o porțiune din cetatea originală poate fi văzută astăzi”, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Acestea sunt locurile istorice mai importante și mai cunoscute, dar în județul Constanța există și alte cetăți, precum Sacidava, în apropierea localității Dunăreni sau Sucidava, de la Izvoarele.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic. În România, poate doar zona Sarmisegetuza Regia mai aduce atât de multe vestigii pe metrul pătrat.

January 12, 2021
Tropaeum Traiani, monumentul dedicat lui Marte, Zeul Războiului

Tropaeum Traiani, monumentul ridicat de Traian între anii 106-109, a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata romană condusă de Traian, împotriva geților și aliaților acestora. Este un edificiu impresionant, despre care Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări arheologice la Adamclisi, a spus despre monument că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.

Tropaeum Traiani îi cinstește pe eroii care au luptat pentru patrie

Construcția triumfală Tropaeum Traian reprezintă unul dintre cele mai importante monumente de artă provincială romană din toată zona lumii romane imperiale. A fost un simbol al Romei antice, care dorea, în acest mod, să impresioneze populația locală.

”Monumentul Tropaeum Traiani face parte dintr-un ansamblu care mai cuprinde un mausoleu și un altar funerar. Mausoleul a fost construit în cinstea unui comandant roman care și-a pierdut viața în lupta dintre daco-geți și romani. În apropiere se află, după cum aflăm din textul sculptat pe o inscripție, urmele altarului militar construit în cinstea și amintirea celor care au luptat în războiul daco-roman. Pe altar au fost scrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani care și-au pierdut viața în luptă, a declarat pentru Discover Dobrogea cercetătorul științific dr. Sorin-Marcel Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tropaeum Traiani, ”actul de naștere al poporului român”

La Adamclisi s-a dat bătălia decisivă în primăvara anului 101, atunci când Traian a avut marele noroc să vină de la Drobeta pe Dunăre și să fie însoțit de veterani. Altfel, alianța geto-dacă și scitică putea să înfrângă armatele romane, caz în are, probabil, perspectiva Daciei ar fi fost diferită. Atunci, s-a întâmplat ca în luptă să intervină veteranii, care erau foarte buni soldați, deși nu mai aveau puterea și rezistența unor tineri, însă știau ce au de făcut. Datorită intrării în război a acelor veterani a putut fi învinsă această alianță.

Victoria, cu mari pierderi umane, a revenit romanilor, care au construit complexul comemorativ de pe Dealul Monumentului. Și atunci, datorită locului în care a fost câștigată o luptă desebit de grea și a strategiei imperiale romane, s-a construit orașul Adamclisi, într-un nod foarte important de comunicație.

Tropaeum Traiani, un monument unic în lume

Cele trei componente ale ansamblului comemorativ, altarul, tumulul și monumentul triumfal, formau un triunghi isoscel, vârful acestuia fiind altarul militar. Diametrul bazei și înălțimea monumentului sunt de aproximativ 40 de metri. Metopele reprezintă o succesiune de 6 teme tematice și erau organizate câte 9 pe 6 module.

Toate cele 6 secvențe au în centru metopa ”imperială”, care îl reprezintă pe împăratul Traian în ținută de campanie sau civilă. Din cele 54 de metope câte avea inițial monumentul se mai păstrează azi 49. Una se află într-unul dintre muzeele de la Istanbul, iar din celelalte s-au păstrat fragmente. Primul segment este alcătuit din metopele care reprezentau atacul cavaleriei romane.

Al doilea segment prezintă pregătirea atacului infanteriei romane. A treia temă este lupta infanteriei romane cu pedestrimea barbară. Cea de-a patra prezintă alocuțiunea adresată de împăratul Traian, infanteriei victorioase. Penultima serie reprezintă lupta armatei romane pe înălțimi și în păduri, iar a șasea are ca temă ilustrează supunerea populației învinse și aducerea prizonierilor de război în fața împăratului.

Pe monument există și o inscripție, cu o înălțime de 3,24 m, pe care a fost sculptat un text pe 11 rânduri, de unde aflăm, printre alte detalii, că monumentul triumfal a fost inaugurat în anul 109.

Monumentul Tropaeum Traiani a fost reconstituit în anul 1977, cu prilejul împlinirii unui secol de la declararea Independenței de Stat a României.

Adamclisi, localitatea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

La intrarea în localitate dinspre Constanța pornește drumul de acces spre Dealul Monumentului. Aici se află complexul comemorativ, alcătuit din Monumentul Triumfal ridicat de împăratul Traian pentru victoria asupra geților și aliaților acestora, din anul 102. În spatele monumentului se află un mausoleu, care adăpostea mormântul unui comandant roman căzut în luptă. La peste 200 de metri, spre răsărit, se află urmele altarului militar ridicat în anul 102 ”în cinstea și amintirea celor mai viteji bărbați care au murit năpraznic, luptând pentru patrie”, în timpul Primului Război Dacic, desfășurat în iarna anilor 101 – 102, după cum menționa inscripția fragmentară descoperită aici.

Toți cei interesați de istoria Dobrogei pot vizita aici: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul de Arheologie din localitatea Adamclisi.

Cele mai vechi informații despre vestigiile arheologice de la Adamclisi datează din secolul al XIX-lea, mai precis din anul 1837. Viitorul feldmareșal von Moltke a făcut o primă descriere a monumentului, prezentat ca o mare masă din piatră și mortar, pe care, în vechime fuseseră montate reliefuri și coloane ce zac de jur-împrejur. Tot el amintește că zona centrală a movilei din piatră este alcătuită din blocuri mari, unde presupunea că s-ar fi aflat mormântul unui conducător roman.

În anul 1856, doctorul german C.W. Wutzer scria că partea inferioară a monumentului era intactă, adică blocurile de parament se aflau de jur împrejurul emplectonului. După mijlocul sec. al XIX-lea probabil, a început construirea de cișmele în această zonă a Dobrogei otomane. Cele mai multe blocuri de la paramentul monumentului triumfal au fost folosite în urma cioplirii, ca jgheaburi pentru noile surse de apă.

Amenajarea cișmelelor, după 1856, la care s-au folosit blocurile ecarisate din care s-au făcut jgheaburi a fost cauza care a determinat îndepărtarea ultimelor rânduri de blocuri și parte din metopele de pe emplectonul monumentului. Metopele, reliefurile care îmbrăcau monumentul, au fost lăsate pe loc, unele fiind sparte cu această ocazie, deoarece, datorită dimensiunilor mari, nu puteau fi transformate în jgheaburi.

După Războiul de Independență din 1877 și revenirea Dobrogei la țară, mai exact în 1882, au început săpăturile arheologice la Adamclisi. Cercetările au fost conduse de arheologul Grigore Tocilescu, profesor la Universitatea București, șeful catedrei de arheologie, directorul Muzeului Național de Antichități.

Apolodor din Damasc, autorul proiectului Tropaeum Traiani

Autorul proiectului este considerat Apolodor din Damasc, un colaborator apropiat al lui Traian, arhitect care a participat la războaiele dacice. Tot el a realizat și drumul săpat în stânca de la Cazanele Dunării și podul de la Drobeta.

”Prima construcție ridicată în complexul de la Adamclisi a fost altarul comemorativ, în ”cinstea și amintirea celor mai viteji bărbați care au murit năpraznic luptând pentru patrie” și al căror număr a fost estimat la aproximativ 4000 de oameni.

Cercetările arheologice au stabilit că a doua construcție a fost tumulul ridicat pentru mormântul unui comandant roman căzut în lupte, care ar fi putut fi un ”praefectus castrorum”. Lucrarea cea mai complexă și monumentală a fost monumentul triumfal, ridicat conform inscripției de la bază, între anii 106-109 d.Hr”, a precizat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Istorie Națională și Aheologie Constanța, Sorin-Marcel Colesniuc.

Muzeul Tropaeum Traiani

Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

Clădirea adăpostește piesele originale de la monumentul triumfal, precum și părți din inscripțiile de la altarul militar și piese descoperite în cetatea tropeenilor în urma cercetărilor arheologice, începute la Adamclisi din anul 1892 și care continuă și astăzi.

Pe culoarul de la nivelul superior sunt mai multe vitrine în care se află expusă ceramică descoperită la Adamclisi și în împrejurimi. Ceramica getică din secolele V-III î.Hr este reprezentată de urne funerare, cățui, cești cu toarta supraînălțată. În zonă au fost descoperite mai multe amfore grecești, dovadă a schimburilor dintre geții de aici și cetățile pontice.

Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere. Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.

Mai multe capiteluri de la bazilicile din cetate sunt expuse în muzeu, iar într-o vitrină se văd mai multe tuburi de apeduct, descoperite în cetate.

Pe peretele sudic al sălii se desfășoară basoreliefurile care decorau monumentul.

La parter, în capătul de est, se află trofeul și cele 3 statui de la baza sa. În partea opusă a sălii a fost așezat trofeul descoperit la poarta de est a cetății. În apropierea acestuia sunt fragmente de inscripție de la altarul militar.

Pe latura nordică au fost așezate mai multe inscripții, unele funerare, refolosite la porțile cetății, printre care și inscripția lui L.Fufidius Lucianus.

La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de mozaicul monumental de pe clădirea instituției, cu reprezentări inspirate din viața romană la Dunărea de Jos, operă a unei promoții de studenți ai Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București.

September 11, 2020