Tag: Cetatea Orgame-Argamum

  • ”Drumul Cetăților”, un traseu turistic de o zi, în județul Tulcea

    ”Drumul Cetăților”, un traseu turistic de o zi, în județul Tulcea

    Turiștii pasionați de istorie și arheologie, dar și de drumeții pot face o excursie de o zi în județul Tulcea, pe traseul ”Drumul Cetăților”. Acesta are un caracter cultural și oferă posibilitatea cunoașterii a trei dintre cele mai importante situri arheologice din Dobrogea, amplasate într-un cadru natural unic, cu peisaje pitorești și cu numeroase povești istorice. Traseul turistic urmează ruta Babadag-Enisala-Jurilovca-Slava Rusă și este promovat de Grupul de Acțiune Locală GAL Razim.

    Traseul „Drumul Cetăților” începe din orașul Babadag

    Traseul ”Drumul Cetăților” pornește din ”Sinaia Dobrogei”, cum a fost numită localitatea Babadag, datorită așezării sale la poalele dealurilor împădurite Koiun-Baba, Sultan Tepe și Ianik Bair.

    monumentul-lui-gazi-ali-pasa-babadag

    Orașul Babadag are o istorie foarte veche și interesantă. Numele localității, în traducere ”Muntele Tatălui” este mai vechi decât Imperiul Otoman, astfel că s-au păstrat numeroase povești din acele vremuri. Când mergem spre Tulcea, de regulă trecem în grabă prin frumosul oraș Babadag, fără să știm că are atracții turistice și legende captivante.

    Denumirea localității Babadag este legată de sosirea turcilor și a turkmenilor pre-otomani pe acest teritoriu, fiind astfel mai veche decât Imperiul Otoman.

    Muzeul-de-arta-orientala-babadag-tulcea
    Orașul Babadag are câteva atracții turistice interesante, care merită să fie vizitate. Este vorba despre Moscheea Gazi Ali Pașa, Muzeul de Artă Orientală și Mausoleul în care este înmormântat Gazi Ali Pașa, toate situate în apropiere una față de cealaltă.

    dealul-cu-sculpturi-de-la-babadag

    Dealul cu sculpturi de la Babadag este o altă atracție turistică, mai puțin cunoscută de vizitatori. Povestea Platoului cu sculpturi este foarte interesantă. Am scris aici despre povestea sculpturilor abandonate de zeci de ani, pe dealul pe care se află Tabăra Babadag, un loc care le oferă vizitatorilor o frumoasă priveliște asupra orașului.

    Orașul Babadag și zonele limitrofe reprezintă o zonă turistică unică, prin frumusețea, diversitatea, bogăția și varietatea numeroaselor rezervații naturale care se regăsesc în această zonă.

    babadag-sari-saltuk-muntele-tatalui

    Pădurea Babadag își justifică statutul de rezervație naturală și areal protejat prin cea mai mare concentrație de specii de orhidee amenințate cu dispariția, întâlnite pe o suprafață restrânsă. Cele mai multe specii plante rare se întâlnesc în partea de sud a rezervației, în pădurea de stejar pufos.

    Enisala, prima fortăreață de pe traseul ”Drumul Cetăților”

    Localitatea Enisala din comuna Sarichioi este inclusă în traseul ”Drumul Cetăților”, deoarece, pe teritoriul său există un patrimoniu arheologic de excepție. Cetatea medievală Enisala atrage atenția turiștilor, atât prin mărimea și soliditatea zidurilor, cât și prin frumusețea monumentului și poziția sa strategică.

    cetatile-din-tulcea-cetatea-enisala-dealul-gras

    Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei.

    cetatea-enisala-cel-mai-vizitat-obiectiv-turistic-din-judetul-tulcea

    Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala. Peisajele care ni se dezvăluie la poalele ruinelor cetății sunt spectaculoase, astfel că, de sus, putem admira dealurile de pe cuprinsul rezervației Enisala, dar și lacurile Razim și Babadag, iar la apus ni se oferă o perspectivă de poveste.

    cetatea-enisala-dobrogea-tulcea
    Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

    drumul-cetatilor-judetul-tulcea-cetatea-enisala
    Cel mai vechi document cunoscut în care se regăsește denumirea Yeni-Sale este cronica turcească a lui Sukrullah bin Sehab-ed-din Ahmed, din prima parte a sec. al XV-lea. Vestitul călător turc Evliya Celebi consemna, în trecerea sa prin Dobrogea, în 1652, că ”cetatea Yeni-Sale, este înaltă și așezată pe un deal pietros”.

    Drumul-cetatilor-judetul-tulcea-cetatea-enisala
    Enisala este un cuvânt turcesc, format din cuvintele Yeni care înseamnă nou și sale – așezare, astfel că se traduce sat nou sau așezare nouă.

    Localității Enisala i-au fost atribuite însă și alte denumiri de-a lungul anilor. În urma analizei hărților de navigație din sec. XIII-XV, cercetătorii au identificat zona în care se află și cetatea medievală Enisala, ca purtând numele de Bambola sau Pampulo.

    cetatea-enisala-dobrogea-judetul-tulcea

    Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului. Acesta era apărat spre sud-est și est de ziduri masive, groase de 3 metri, cu o înălțime ce altădată atingea 6-7 m și de turnuri poligonale, hexagonale, regulat dispuse în jurul incintei. Spre nord-nord-est se continuă zidul masiv, flancat de două turnuri patrulatere și către vest, ultima parte a curtinei, mergând pe buza prăpastiei, este sprijinită pe un imens bastion.

    La baza Cetății Enisala, săpăturile arheologice au scos la iveală sute de complexe arheologice, majoritatea funerare, așezări neolitice sau din prima Epocă a fierului.

    În satul Enisala se poate vizita și Gospodăria țărănească conservată in situ, o adevărată sinteză a arhitecturii tradiționale din nordul Dobrogei de la începutul secolului al XX-lea. Realizată din lut, piatră, lemn și stuf, aceasta se integrează armonios peisajului local.

    În apropiere se află biserica Sf. Treime, ridicată în perioada 1890-1904, care prezintă un iconostas pictat la începutul secolului XX de către Rafael Mateef, un prolific zugrav de biserici.

    Orgame-Argamum, a doua fortăreață de pe traseul ”Drumul Cetăților”

    Traseul ”Drumul Cetăților” continuă spre Cetatea Orgame-Argamum, despre care se spune că a fost primul oraș locuit din Dobrogea. Fortăreața este situată în Jurilovca, localitate întemeiată de lipoveni, la începutul sec. al XIX-lea, fondatorul acesteia fiind Jurilca. Localitatea este situată pe malul Lacului Razim și are un mic port, un punct de plecare important spre alte zone turistice, astfel că este denumită și ”Poarta Razimului”.

    cetatea-argamum-orgame-jurilovca-tulcea

    Cetatea Orgame-Argamum, situată la aproximativ 7 km de comuna Jurilovca, pe faleza stâncoasă a Capului Doloșman și este cel mai important obiectiv cultural al zonei.

    Potrivit izvoarelor antice, orașul Orgame a fost întemeiat de greci, între 670-660 î.Chr. Coloniștii greci din Milet, au ajuns în zonă, fiind foarte probabil, primii care au întemeiat o colonie în tot bazinul Mării Negre și au ridicat orașul Orgame. Numele localității apare în lucrarea ”Periegesis”, a primului geograf al istoriei Occidentale, Hecateus din Milet.

    cetatea-orgame-argamum-jurilovca-tulcea

    Izvoarele legate de Cetatea Argamum-Orgame sunt foarte puține. Nici cercetările arheologice nu sunt prea avansate, situl, care are aproape 100 de hectare este excavat în mică măsură, undeva la 15%, astfel că oricând pot apărea mai multe dovezi istorice.

    cetatea-orgame-argamum-jurilovca-tulcea-sit-arheologic

    Vasile Pârvan a identificat situl de la Capul Doloșman ca fiind Orgame, la începutul secolului XX. Deocamdată, în situl de la Capul Doloșman nu s-a găsit nici o inscripție sau un alt izvor cu numele Orgame, astfel că toate dovezile sunt cumva indirecte.

    cetatea-orgame-argamum-jurilovca-tulcea-primul-oras-intemeiat-de-greci-in-romania

    Acum, însă, nu mai este nici un dubiu pentru specialiști că Orgame este actuala Cetate Argamum.

    Cetatea Ibida de la Slava Rusă încheie traseul ”Drumul Cetăților”

    De la Jurilovca, se continuă traseul spre Slava Rusă, trecând prin localitățile Lunca și Ceamurlia de Jos, urmând Valea Slavelor. Este un drum frumos, cu dealuri acoperite de păduri, cu peisaje inedite și locuri umbroase.

    drumul-cetatilor-judetul-tulcea-slava-rusa-slava-cercheza

    Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

    cetatea-ibida-slava-rusa-tulcea

    Istoricii și arheologii apreciază că Ibida sau Libida era de 4 ori mai mare decât Cetatea Histria și de două ori mai mare față de Tropaeum Traiani.

    ”Fortificația de la Slava Rusă a intrat în literatura de specialitate în 1875, iar pe la 1898, inginerul Pamfil Polonic face un prim-plan al cetății și spune că avea ziduri și turnuri colosale.

    turnuri-de-aparare-cetatea-ibida
    El a identificat 24 de turnuri și 3 porți, două dintre ele numite impropriu porți, pentru că sunt locurile prin care râul Slava intra și respectiv ieșea din cetate. Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Suprafața este împărțită în două părți aproximativ egale.

    cetatea-ibida
    Latura de nord a cetății intră în sat, laturile de est și sud sunt sub actualele ulițe ale localității Slava Rusă, iar sub unul dintre dealuri a fost descoperită o fortificație anexă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

    cetatea-ibida-tulcea-slava-rusa

    Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu. Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

    La Ibida au fost descoperite și două basilici.

    drumul-cetatilor-judetul-tulcea-slava-rusa-slava-cercheza-cetatea-ibida

    În zona Slava Rusă-Slava Cercheză, vechile tradiții creștine au fost continuate de comunitățile de lipoveni, ale căror biserici sunt răspândite pe teritoriul celor două sate. Două dintre cele mai reprezentative biserici din Slava Rusă, sunt Uspenia și Vovedenia, ambele cu mănăstiri în incintă. Cele două obiective pot face parte dintr-un circuit cultural-religios.

    În zonă se poate vizita și o moară de vânt, simbol al arhitecturii populare, o construcție de lemn de la începutul secolului XX.

    De la Slava Rusă se pot realiza excursii cu bicicleta sau cu mașina spre rezervația naturală Pădurea Babadag-Codru, Pădurea Topolog și spre Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

    crap-la-protap-tavena-le-gafish-sarichioi

    Pe traseul ”Drumul Cetăților”, turiștii pot face popasuri la numeroasele pensiuni și cherhanale din zonă, unde pot mânca produse tradiționale preparate din pește proaspăt, de către localnici.

     

     

  • Cetatea Orgame-Argamum de la Jurilovca, prima așezare atestată istoric din România

    Cetatea Orgame-Argamum de la Jurilovca, prima așezare atestată istoric din România

    Despre Cetatea Orgame-Argamum se spune că este primul oraș locuit din Dobrogea. Vechea fortăreață este situată în Jurilovca, localitatea înconjurată de lacurile Razim și Golovița și aflată la câteva vâsle distanță de Gura Portiței. Indiferent că ajungem primăvara, când totul este verde în jur sau iarna, când Lacul Razim este înghețat și devine un patinoar enorm, Jurilovca este extrem de pitorească și bogată în vestigii istorice, iar Capul Doloșman ne oferă o panoramă uluitoare, de care nu se bucură nici o altă zonă din Dobrogea.

    Cetatea Orgame-Argamum, primul oraș întemeiat de greci, în Dobrogea

    Deși se știe de peste 100 de ani, că Histria, Tomis și Callatis au fost cele mai vechi așezări din România, există izvoare antice care atestă faptul că orașul Orgame a fost întemeiat de greci, între 670-660 î.Hr.

    cetatea-orgame-argamum-cel-mai-vechi-oras-intemeiat-de-greci-in-romania

    Coloniștii greci din Milet, cel mai important oraș-stat din Grecia acelor vremuri, au ajuns în zonă, fiind foarte probabil, primii care au întemeiat o colonie în tot bazinul Mării Negre și au ridicat orașul Orgame. Numele localității apare în lucrarea ”Periegesis”, a primului geograf al istoriei Occidentale, Hecateus din Milet.

    ”Izvoarele legate de Cetatea Argamum-Orgame sunt foarte puține. Nici cercetările arheologice nu sunt prea avansate, situl, care are aproape 100 de hectare este excavat în mică măsură, undeva la 15%, astfel că oricând pot apărea mai multe dovezi istorice.

    cetatea-orgame-argamum-jurilovca-tulcea-primul-oras-intemeiat-de-greci-in-romania

    Este adevărat, Hecateus scria «Orgame, polis epi to Istros», respectiv că Orgame este oraș pe Istru, însă el nu a umblat prin locurile acestea, a scris lucrarea doar cu informații culese de la navigatori și de la cei care călătoreau, iar Orgame se afla exact pe ruta de navigație spre Dunăre.

    Fluviul este cam la 60 de km de locul în care se află Orgame, ceea ce a generat inițial o confuzie între istorici, deoarece Capul Doloșman este pe Lacul Razim, iar Dunărea este la 60 de km la nord. Se intra din Pontus Euxinus, acum Marea Neagră, pe la Gura Portiței, care este închisă în prezent și se trecea exact pe lângă Orgame, se traversa Golful Halmyris, Razimul de azi și apoi se ajungea pe Dunăre.

    Vasile Pârvan a identificat situl de la Capul Doloșman ca fiind Orgame, la începutul secolului XX. Deocamdată, în situl de la Capul Doloșman nu s-a găsit nici o inscripție sau un alt izvor cu numele Orgame, astfel că toate dovezile sunt cumva indirecte. Acum însă, nu mai este nici un dubiu pentru specialiști că Orgame este actuala Cetate Argamum”, a declarat pentru Discover Dobrogea, ghidul Ștefan Constantin.

    Orgame este cu aproximativ 30 de ani mai vechi decât Histria

    S-a vehiculat timp de 100 de ani că Histria ar fi prima colonie grecească, dar în ultimii 15 ani, cercetările arheologice făcute la Orgame și la Histria au demonstrat că, Cetatea Orgame-Argamum a fost înființată cu cel puțin o generație sau două înaintea Histriei.

    cetatea-orgame-argamum-jurilovca-tulcea-sit-arheologic

    ”Ele au fost două orașe surori, probabil se ajungea în câteva ore de la unul la altul. Între cele două orașe se naviga direct, acum însă nu se mai poate ajunge pe apă de la o localitate la alta. Unul dintre foarte puținele izvoare antice care menționează Orgame și mult mai târziu Argamum latin, se află chiar la Histria. Acolo a fost descoperită o piatră, un fost prag al unei instituții publice. Un arheolog care a excavat zona a avut inspirația să întoarcă acea piatră, care este mare, se află acum în Muzeul de la Histria și se numește «Piatra de hotărnicie». Ea fost bătută undeva la sfârșitul secolului al II-lea la 170-180 e.n.

    cetatea argamum-orgame-jurilovca-tulcea

    Pe acea piatră scrie exact care sunt hotarele orașului. Este o inscripție înaltă de aproape 3 metri, care nu a fost păstrată integral. În secolul al V-lea, când s-a reconstruit cetatea, piatra de hotărnicie a fost folosită ca material de construcție și a fost pusă drept prag al unei instituții, dar inscripția era pusă cu fața în jos. Acesta este un izvor de informație extraordinar. Acolo, pe hotărnicie, apare actualul pârâu Slava, care curge la Ceamurlia de Jos. El vine dinspre Pădurea Caugagia și se varsă în Lacul Ceamurlia. Pe piatra de hotărnicie apare acel pârâu, cu numele lui latin și scrie că se învecinează cu Argamensi”, a precizat pentru Discover Dobrogea, ghidul Ștefan Constantin.

    Cetatea Orgame-Argamum a fost locuită neîncetat, timp de 1300 de ani

    Cetatea Orgame-Argamum a cunoscut perioadele ei de glorie, dar nu au fost foarte multe. Așezarea a fost locuită aproape neîncetat timp de 1300 de ani, dar nu a fost o localitate foarte importantă cum era Histria, care a fost episcopie și avea băi publice.

    cetatea-argamum-orgame-jurilovca-tulcea

    ”Argamum nu a fost o localitate foarte importantă în zonă, dar nici una de neglijat. A avut perioade mai bune și mai rele. Se pare că în secolele I, II d.Hr. așezarea a fost părăsită o perioadă de aproximativ 30 de ani, dar acestea sunt urme arheologice încă nedovedite. Pe straturile respective, urmele arheologice sunt foarte slabe sau lipsesc cu desăvârșire. După aceea, în funcție de modul în care a evoluat lumea romană și bizantină, totul s-a reflectat și la Argamum.

    În secolul al IV-lea, împăratul Dioclețian a avut un proiect uriaș de refortificare a întregului limes nordic, al frontierei, toată fiind stabilită pe Dunăre. Au fost sute de cetăți reconstruite și întărite, începând din Ungaria de azi, până în limita nord-estică a imperiului. În acest proiect apare specificat și Argamum, iar zidurile actuale de incintă sunt de atunci”, am aflat de la Ștefan Constantin.

    La Jurilovca există cel mai vechi mormânt grecesc din bazinul Mării Negre

    În afara sitului Argamum, în zona necropolei antice grecești, se află ”tumulul cu heroon”, cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre. Acesta este un motiv în plus pentru arheologi să tragă concluzia că Orgame a fost una dintre primele colonii ale grecilor din Marea Neagră, probabil chiar prima, spune ghidul de turism Ștefan Constantin.

    cetatea-orgame-argamum-jurilovca-tulcea

    O mică movilă, un mormânt antic grecesc de incinerație, unic în Balcani și în bazinul Mării Negre, primul mormânt grecesc din această zonă. A fost atât de important pentru locuitorii orașului, încât în jurul lui s-a creat un cult al eroului, care a durat în jur de 400 de ani.

    cetatea-argamum-orgame-jurilovca-tulcea

    ”Toate izvoarele arheologice culese din sit, arată că tumulul datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din anii 640-630 î.Hr., perioadă apropiată celei în care a fost întemeiată colonia. Probabil era un personaj important, întrucât arheologii au tras concluzia că a fost incinerat acolo, chiar conducătorul coloniei. După aceea, aproape 400 de ani, locuitorii cetății i-au adus ofrande și l-au considerat un erou”, a declarat pentru Discover Dobrogea, ghidul Ștefan Constantin.

    Multiculturalitatea, vestigiile arheologice, locurile sălbatice, gastronomia locală și peisajele superbe, fac din această zonă prea puțin cunoscută, unul dintre cele mai încântătoare obiective turistice de pe litoralul românesc. Grupul de Acțiune Locală GAL Razim promovează traseele și atracțiile turistice din regiune, pentru a fi mai bine cunoscute de către turiștii din țară și din Europa.

    Capul Doloșman, de la Jurilovca, faleza stâncoasă cea mai înaltă din Dobrogea

    Cetatea Argamum-Orgame este situată pe o faleză stâncoasă spectaculoasă, denumită Capul Doloșman.

    capul-dolosman-jurilovca-tulcea-cea-mai-inalta-faleza-stancoasa-din-dobrogea

    Este cea mai înaltă faleză stâncoasă de pe litoralul românesc, se întinde pe aproape 3 kilometri și le oferă turiștilor o minunată perspectivă.

    capul-dolosman-jurilovca-tulcea-cea-mai-inalta-faleza-stancoasa-din-dobrogea

    Faleza cretacică formată din gresii și calcare a cetății are înălțimea de 29 de metri, dar ea se continuă cu un deal foarte abrupt, care ajunge până la 56 de metri. Denumirea Doloșman are origine turcească și înseamnă ”Cap rău”.